18,636 matches
-
tice de priștipeală, ar putea să ne vindece de multe complexe și intoleranțe. Ar putea deveni chiar un semn de maturitate... Mic dicționar olteano-român Cecsina ! : hai sictir ! Cel-din-baltă : dracul Chisnova : fată săracă și fudulă A umbla chirlalesa : a umbla fără rost Cică : fato ; ce faci, cică ; ia stai, cicăle ! : stai puțin, fato ! Da ce că : nu-mi pasă, ce-mi pasă Dacă : mă privește personal ; De ce nu faci asta ? - Dacă ! Deshăimurat/ă : îmbrăcat/ă neglijent Fleorțoțină, foarfă : prostituată Forfoană : persoană care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
comunități sătești și le-au subminat moral. Membrii lor aveau tot mai puțin de cîștigat de pe urma punerii în comun a unor bunuri, drept care se desprind tot mai mult de sub protecția constrîngătoare a comunităților sătești și încearcă să-și construiască un rost individual, unde pot și cum pot. Dar aici începe, se pare, problema, căci destrămarea comunităților tradiționale nu înseamnă automat apariția individului modern. Se pare că, la noi, acest proces a dus doar la o eliberare fantasmată a individului, nu la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aceste prefaceri de ansamblu, fiind (sau trebuind să fie) veșnic „vie și neschimbată”. Partea are deci - și trebuie să aibă - altă soartă decît întregul. „Cum așa ?” - mă mai mir eu, apoi îmi trece. îmi trece deoarece încerc să caut un rost în această contradicție elementară, să găsesc un sens mai profund în aceste exclamații de conver sație superficială. Primul pas pe această cale este, probabil, acela de a realiza că cele două tipuri de afirmații fac parte din două filme diferite
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dorea Blaga. Dar, chiar dacă a pledat, de pildă, „pentru o bună desprindere de spiritul Mioriței”, nu s-a despărțit, de fapt, de spiritul protector al Țăranului Român. Ar fi trebuit să o facă, ar fi fost posibil, ar fi avut rost ? Acestea sînt întrebări la care ar fi trebuit să răspundem, poate, de mult, așezat și chibzuit... Ambivalență, deci. O situație aproape oedipiană, exprimată colocvial prin dualitatea semantică a țăranului, oscilînd între venerația romantică pentru țăranul mioritic, țăranul tradițiilor perene și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sociale : țăranii, cu economia lor domestică și relațiile lor sociale de tip comunitar, cu rînduiala și stilul lor de viață, sînt pe cale de dispariție - iar după 1 ianuarie 2007 au devenit aproape „ilegali” ! Majo ritatea și-au găsit deja alt rost, căci viața merge mai departe. Mai bun, mai rău ? Suspend judecata. Și, în orice caz, refuz să mă întreb tîmp : unde sînt țăranii de altădată ? Mai important, această „moarte a țăranului” nu vizează doar moartea socială vizibilă, ci și o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de cetină Te-aș face o scîndură Să te vînd lunea la tîrg și bani peste bani să strîng Bine-i să fii pădurar, Că mai tai cîte-un stejar, Să dai la șeful de post, Ca să-ți faci în viață rost ! Domnul Paraschivescu, căruia nu avea cum să-i scape un asemenea fenomen suculent, comenta aceste versuri, în urmă cu cinci ani, astfel : N-am știut că muzica populară poate pune în circulație îndrumări pentru cei care vor să izbîndească în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
codrul, frate cu românul, care însă, uneori, fură ca în codru), stejarul mitizat în imaginarul popular, Manea slutul și urîtul devenit șef de post, noul haiduc care a înlocuit pistoalele cu șpaga și, în final, apoteotic, acest mare concept poporan, rostul ! Hidos ? Nu am pretins că e frumos ! Constatam doar că folclorul a rămas viu, oferindu-ne o oglindă a societății în care trăim și a preocupărilor sale sincere, exprimate într-un mod ingenuu. Ca de pildă : Ui, ce bucurie, ui
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și este marketizat pe canale de televiziune. Spre bucuria multora, îmi pare rău să v-o spun... Despre buna folosință a folclorului Invizibil, țăranul literaturii noastre vechi apărea doar în împrejurări paroxistice. Acestea îl scoteau din matca lui tăcută, din rosturile lui și-l arătau lumii : un țăran răzvrătit, unul ieșit din minți, altul eroic, alții victime excesive ale secetei, birurilor, invaziilor. În rest, tăcere. Și a venit anul 1848. De atunci pînă astăzi, țăranul român e supraluminat, hipervizibil, înzestrat simultan
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
supracompensează la rîndul lor o slăbiciune de care vor să se elibereze și devin „castratoare” : îți arăt și eu ce pot ! în aceste condiții, cred că vechea vorbă din popor ar trebui răsturnată și ea : numai tată să nu fii !... Rostul casei și paradigma feminină a umanului Totdeauna m-a fascinat înfățișarea caselor. Înțelegător pînă la fanatism cu țăranii mei și casele lor făloase, desconsideram însă cu egală măsură toate aceste vile și pălățele, gated communities și alte cartiere rezidențiale care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ultimă instanță, am acționa și noi înșine în mod diferit - și, probabil, mai sincer. Căci, revenind la casele noastre, oare cît interes egoist și alegere rațională și cîtă dorință ascunsă de recunoaștere socială se află în spatele locuințelor noastre ? și ce rost ar avea o asemenea casă făloasă, oricît confort și siguranță ne-ar oferi ea, pe o insulă pustie ? Grijile îngrijirii — Să vezi cît o să dureze acum și șantierul ăsta ! se vaită o doamnă între două vîrste ieșind de la Matache. — Lasă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Trăia în bucătărie și, cînd a dat să moară, zicea «or să mă pună în casă, acolo unde-i ruda, unde e cel mai frumos !...»”, i-a povestit Anei Iuga o țărancă din Maramureș. Frumosul apare astfel ca înfățișare a rostului, ca fața vizibilă - și care trebuie să fie văzută - a acestuia. Astfel conceput, el chiar devine o normă de conviețuire pentru oricine vrea să rămînă „în rînd cu lumea” și să-și împlinească rostul în această lume. Și cine nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Frumosul apare astfel ca înfățișare a rostului, ca fața vizibilă - și care trebuie să fie văzută - a acestuia. Astfel conceput, el chiar devine o normă de conviețuire pentru oricine vrea să rămînă „în rînd cu lumea” și să-și împlinească rostul în această lume. Și cine nu vrea ? Există astfel o surprinzătoare continuitate acolo unde cu toții vedem, de cele mai multe ori, o derutantă - și chiar alarmantă - ruptură. De la „camera bună” a bunului țăran tradițional la casele făloase apărute în ultima vreme la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ruptură. De la „camera bună” a bunului țăran tradițional la casele făloase apărute în ultima vreme la țară, diferența nu mai este, din acest punct de vedere, una de esență : și unii, și alții doresc în mod „autentic” să-și înfățișeze rostul, să-și expună împlinirea pentru a se putea plasa cu demnitate în rînd cu lumea. Doar că „lumea” s-a schimbat... „în rînd cu lumea” însemna în rînd cu lumea satului, cu cei din jur, care nu puteau fi deci
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
între ei. Și nici nu puteai să „ieși din rînd” ! Acum „lumea” s-a lărgit și fiecare își caută propriile repere pentru a fi în rînd cu acea lume la care se raportează electiv și față de care își măsoară împlinirea rostului. „Modern” înseamnă astfel, pur și simplu, noul „în rînd cu lumea”. Frumosul nu și-a pierdut deci sensul său normativ mai vechi, ci doar s-a diversificat și el, devenind o problemă de exigență privată într-un ocean de tentații
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în această privință : în unele sate exista obiceiul ca primul supt al nou-născutului să fie oferit de o femeie străină așezată pe un sac de făină ; în unele cazuri, aceasta trebuia să fie o țigancă. Xenofobie, venerație ? întrebarea este fără rost. Străinul era prezent sub cele mai diferite înfățișări pretutindeni în afara - și chiar în interiorul - comunităților „tradiționale”, iar ospitalitatea era diplomația curentă de raportare la acesta, care putea duce, după caz, la asimilare, la conviețuire pașnică sau la ostilitatea războiului ori a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să rezolvi marea problemă a satului românesc prin crearea de sate model sau prin încercările de ridicare culturală a satelor, atunci cînd această dezagregare nu este decît unul din fenomenele de adaptare a satului modern la nevoile și adevăratele lui rosturi și cînd problema economică și socială a țărănimii este piatra de încercare de a cărei rezolvare depinde întreg viitorul neamului românesc, este asemănător în naivitate și eroare cu a crede că hotărăști asupra destinelor națiunii române dînd statului forme de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
interbelic. Depinde însă cum îl faci... Hai, lasă, tot aia e ! mi-o taie scurt și acesta. Să-i mai aduc aminte că am semnat niște petiții și am fost împreună la acea mică manifestație cînd cu Hala Matache ? Ce rost are, am fost judecat și adjudecat, lucrurile nu pot fi decît simple, ori așa, ori altminteri, tertium non datur ! și exemplele ar putea să curgă pe încă multe pagini. Dar nu acest gen de discuții amicale mă interesează sau nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
el și prin modul în care s-a instalat în viața lor cotidiană, nu doar prin victimele și călăii lui, oricît de mulți ar fi fost și unii, și alții. Acestea ar fi doar expresiile extreme ale unei diversități de rosturi ale unui „muzeu al comunismului”, diversitate din care am putea - și ar trebui - să alegem varianta potrivită dacă am ști ce vrem. Dar știm ce vrem ?... Procesul maimuțelor, recurs în anulare ? Prietenul meu A. tocmai îmi povestea despre o emisiune
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trupul alert. Ceea ce rămînea implicit în toate aceste texte și proceduri era ideea însăși de onoare - pentru simplul și bunul motiv, probabil, că aceasta era la fel de evidentă și asumată ca și existența lui Dumnezeu și, ca atare, nu mai avea rost să fie invocată. Apoi, la fel de întîmplător, mi-au căzut ochii peste articolul lui Robert Skidelsky din Dilema Veche, care invocă ceea ce este, probabil, ultima suflare a codului onoarei : începînd din acest an, cu prilejul jurămîntului depus în fața reginei, toți membrii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trebuie să treacă mai întîi printr-o criză - adică să li se limiteze drastic finanțarea publică, pe motive de regulă inventate din lipsă generală de bani. Fără bani, îți vine mintea la cap și începi să te agiți ca să faci rost de bani - ceea ce este deja primul pas spre o logică de piață. Pasul următor constă în a înlocui conducerea colegială tradițională a universităților cu una managerială : profesorii nu se mai conduc pe ei înșiși, ci se cer conduși de tehnocrați
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sensurile comune nu mai sînt înțelese sau acceptate, iar noi valori sau înțelesuri nu sînt încă disponibile. Conform lui Durkheim, o astfel de societate produce, la majo ritatea membrilor săi, o stare psihică particulară, definită prin sentimentul inutilității, lipsă de rost, vid emoțional și disperare. A te strădui să realizezi ceva este considerat inutil, căci nu mai există nici o reprezentare împărtășită a ceea ce este dezirabil. într-o societate ajunsă într-o astfel de stare, constată statistic Durkheim, un număr tot mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
au aceeași origine etimologică, dar pentru Hessel indignarea ține organic de o practică a demnității umane și nu are nimic din puseele unui rebel sau ale unui cîrcotaș. În acest sens se adresează el tinerilor, îndemnîndu-i la o indignare cu rost : „vă doresc tuturor, fiecăruia dintre voi, să aveți un motiv de indignare. Este un lucru prețios”. „Motivele de indignare pot părea astăzi mai puțin clare într-o lume complexă”, precizează Hessel. „Dar în lume există lucruri insuportabile. Pentru a le
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o „politică a vieții-bune” (bienăvivre). Aceasta „poate părea sinonimă cu bunăstarea. Dar noțiunea de bunăstare s-a redus, în civilizația noastră, la sensul său material ce presupune confort, posesiune de bunuri și obiecte, fără să includă nimic din ceea ce constituie rostul unei vieți bune, dedicată împlinirii personale, relațiilor de iubire, de prietenie, sensului comunității. Viața-bună, astăzi, trebuie să includă, bineînțeles, bunăstarea materială, dar trebuie să se opună unei concepții cantitativiste care este convinsă că această bunăstare este obținută doar prin «mereu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
des chide calea spre speranța” unor rezolvări respon sabile. Viața poate fi gîndită și altfel dacă există „voința de a trăi” mai bine în viitor. Căci pentru Hessel, hegelian convins și optimist incurabil, mersul lumii are un sens pozitiv, iar rostul profund al indignării a fost dintotdeauna speranța. Să ne indignăm așadar cu rost, nu motivele lipsesc... 7. A șaptea zi Omul din parc A apărut, cred, odată cu toamna. Cel puțin eu de-abia atunci am început să-l remarc. De
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și altfel dacă există „voința de a trăi” mai bine în viitor. Căci pentru Hessel, hegelian convins și optimist incurabil, mersul lumii are un sens pozitiv, iar rostul profund al indignării a fost dintotdeauna speranța. Să ne indignăm așadar cu rost, nu motivele lipsesc... 7. A șaptea zi Omul din parc A apărut, cred, odată cu toamna. Cel puțin eu de-abia atunci am început să-l remarc. De fapt, de-abia atunci am început să renunț la mașină și să circul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]