18,520 matches
-
și nu-i vorba de o detașare, așa cum se poate constata la unii poeți. Poate doar Ion Caraion mai identifică condiția umană cu tragicul sau să fiu mai explicit socotește tragicul drept modul existențial propriu omului. în sfîrșit, nu are rost să mai teoretizez. Am făcut-o pe cît mi-a fost cu putință în cele trei pagini pe care le anexez și pe care aveți libertatea să le publicați sau nu. Punctul meu de vedere este acesta și cred că
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Pe urmă figurez și eu în dicționar cu cîteva rînduri scrise în mare grabă de D. Micu care nu-mi citează nici măcar cartea cu un capitol despre activitatea lui critică . și sîntem vechi cunoscuți și prieteni și conjudețeni. Am făcut rost și de revista ce vă interesează, cu articolul lui șerban Forță despre Lacustra lui Bacovia. Asemenea reviste pot aduce unele surprize. Îmi pare rău că revista Ateneu își continuă existența trimestrială. Sperasem într-o zodie mai bună. Se pare însă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sfârșit, mergând pe firul „Raportului de activitate dela 28 mai până la 28 iunie 1946”, am găsit În document câteva repere interesante, grupate pe secțiuni. La „Organizatoric”, semnatarul actului, Naty Terdiman, trecuse la punctul „c” chestiunea „Înhumării săpunului R.I.F.18”. Cum rostul acestei lucrări este altul, e bine să trecem iarăși la studiul documentelor arhivistice pentru a afla ce s-a mai petrecut În sânul comunității hușene după apariția anti-sionistei organizații comuniste numite Comitetul Democratic Evreiesc. Așadar, se spunea că „Săpunurile RIF
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
târziu de către rabinul șef Moses Rozen dar și de alții. b.Î. „Participația participanților a fost (...)” Pe 9 august 1949, s-a trimis Bucureștilor „Raportul de activitate pe luna iulie” din care, pe lângă laitmotivele Învățate din presa comunistă pe de rost, am extras o informație bunicică ce demonstrează apetitul noilor stăpâni absoluți ai țării de a Îndoctrina cât mai grabnic sute și mii de viitori papagali ai ordinii noi: „Pe data de 20 iulie au avut loc primul curs seral al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
actuala judecătorie sau În fostul sediu al Sfatului popular raional, azi locația Inspectoratului de poliție. Dar, potrivit raportului, primiseră un neprețuit ajutor din partea „Comitetului județean de partid precum și a tov. N. Badea, instructorul de la DGPT, care ne-au făcut rost de un sediu corespunzător, dotat cu mobilierul necesar”. Faptul că Vasluiul fusese „potcovit” cu doi asemenea cenzori Îndoctrinați ideologic până În măduva celui mai ascuns și neînsemnat os, este dovedit de următorul text: „Urmare a indicațiilor primite din partea DGPT, munca a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spunea undeva George Călinescu - de destin comun și frățesc la popoare și fragmente de popoare trăind pe un teritoriu indivizibil care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic, laolaltă și să-și dea seama că rostul lor este de a trăi Împreună>>”. Pentru cititorul contemporan, nu pare a fi ceva În neregulă dar altele erau cutumele pe atunci, fapt demonstrat de cenzorul sferto-doct Andrei Ion (pentru că el „rezolva” problemele de la Vaslui): „Reese (sic!, n.n.) că citatul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s-ar fi datorat marelui secret care trebuia să Învăluie extinderea uzinei pentru a nu da prilej „dușmanului imperialist” să afle „mărețele” realizări ale p.c.r. Răspuns la această doleanță nu am găsit, așa că nici speculațiile nu-și au rostul chiar dacă, amintindu-ne de episoadele trecute când fuseseră puse la obroc și chestiuni mai mărunte parcă ne Înghesuie imaginația să spunem că pe hârtia ziarului vasluian nu a apărut știrea. a.x. „Coordonate bîrlădene” - apărută fără viza cenzorului! Pe 2
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
milioane de lei”. Dacă nici asta nu scotea În relief superioritatea societății socialiste față de decadentul și falimentarul capitalism, atunci care ar mai fi fost?! Dar, vorba lui Zamfirescu: „Le-am eliminat conform dispozițiilor” așa că niciun comentariu nu-și mai are rostul. Pe ici, pe acolo, jurnaliștii mai omiteau niște litere sau niște abrevieri dar rolul cenzorului, care era? Acela de a le adăuga! Spre exemplu, În numărul 85/30 mai 1968, În articolul „Forme organizatorice noi, impuse de cerințele vieții” vigilentul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
generos acela, <<de destin comun și frățesc la popoare și fragmente de popoare (subl. În orig.) trăind pe un teritoriu indivizibil care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă, să-și dea seama că rostul lor e de a trăi Împreună>>”. Citatul de mai sus care-l pusese pe gânduri și cugetări interioare pe cenzorul vasluian avea, În viziunea lui Îngustă și exclusivistă, numeroase lacune și moduri de interpretare anapoda de către dușmanii de moarte ai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Politehnicii din București. Eliberat în decembrie 1945 s-a consacrat redactării memoriilor privind activitatea politică și a unor lucrări rămase nedefinitivate care s-au adăugat celor 13 studii publicate după anul 1937 în revistele economice românești și străine, inclusiv volumul Rostul și destinul burgheziei românești (Ed. Cugetarea, București, 1942). Ultimul său studiu Productividad del trabajo y comercio exterior a apărut în 1947 în revista „Economie” din Santiago de Chile. Tot în această epocă a studiat folosirea energiei geotermice și a brevetat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și îl spun din memorie, încerc să mi l imaginez pe ecran. Marele critic britanic David Thomson se întreabă undeva dacă, la urma urmei, cinematograful nu va tînji întotdeauna după condiția de cult al personalității fotografiate ; poate că ăsta e rostul lui, iar noi, cei care credem în valoarea filmelor, în studierea și prezervarea lor, cei care tratăm filmul ca pe o extindere naturală a romanului și a teatrului, o formă de artă narativă capabilă de semnificație morală, ne pierdem timpul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Romînia, ca peste tot, murim printre oameni vii cărora chiar dacă sînt politicoși, chiar dacă le pasă le pasă mai mult de viețile lor decît de moartea noastră. De aici și momentul acela din 4, 3, 2 cînd Otilia îl ia la rost pe prietenul ei cu neglijențele lui sexuale și asigurările lui galante că o va lua de soție în caz că rămîne , revoltîndu-se împotriva unor inechități și a unor constrîngeri care, oricît de tare s-ar fi agravat din cauza lui Ceaușescu, datează cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la minutul cutare, Mihai trebuie să ofere bani ; la minutul cutare, trebuie să pipăie fata ; la minutul cutare, Mihaela trebuie să ofere bani ; la minutul cutare, e rîndul ei să se lase pipăită de fată) o anumită schemă. Care e rostul acestei scheme ? Să rețină atenția spectatorului timp de 80 de minute. Atît. Nu s o răsplătească prin cine știe ce percepții privind psihologia adulterului sau perversitatea umană, ci doar s-o rețină, s-o captiveze. Toate discuțiile personajelor despre morală, toate observațiile
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
înfometare) ; dar, din momentul în care personajul Perry nu mai are nevoie de transfuzii, existența lui prelungită în lumea reală devine o irelevanță, ba chiar o pacoste o problemă cu finalul. Perry din paginile romanului Cu sînge rece are un rost, are valoare. Perry în carne și oase a devenit inestetic și inutil. Capote e un film despre un tip de sînge rece propriu scriitorului despre maladia pe care și-o diagnostica idolul lui Capote, Flaubert, atunci cînd spunea că un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
-i avea în grijă), iar cealaltă rămîne și mai frustrată ca înainte. în rest, experiența umană pare să se reducă peste tot la aceleași lucruri : ghinion orb, neajutorare extremă, ignoranță catastrofală, suferință fără sens. Presupun că n-ar avea nici un rost să-i amintești lui IæÆrritu că din experiența umană fac parte, de pildă, și comediile cu Cary Grant sau desenele animate cu Fetițele Powerpuff ; un autor care-și dedică filmul copiilor lui, numindu-i cele mai strălucitoare lumini din cea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mea nu am zugrăvit un apartament în atâtea culori! Din acel moment am realizat că este ceva anormal cu el, dacă odată cu preluarea primului district nu ascultă de “șefii” lui!? Am avut primele întâlniri de comitet și i-am făcut rost de o tablă. Dânsul a fost profesor 2-3 ani și îi plăcea ca și noi să fim tratați precum copiii. Rar ținea cont de vreo propunere a membrilor comitetului. Singurul lucru care mi-a plăcut la el a fost că
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
reușit să-i provocăm la Studii Biblice, am organizat tot felul de concursuri, atât în cadrul Școlii de Sabat, cât și cu tinerii. Am organizat chiar și Olimpiada Școlii de Sabat la sfârșitul anului. Tinerii au învățat capitole întregi pe de rost. Am avut un concurs în care foarte mulți au spus pe de rost poruncile, capitole sau chiar cărți întregi din Sfânta Scriptură. La plecare nu mi-au dat voie să spun nimic și atunci m-am ridicat și chiar dacă am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
atât în cadrul Școlii de Sabat, cât și cu tinerii. Am organizat chiar și Olimpiada Școlii de Sabat la sfârșitul anului. Tinerii au învățat capitole întregi pe de rost. Am avut un concurs în care foarte mulți au spus pe de rost poruncile, capitole sau chiar cărți întregi din Sfânta Scriptură. La plecare nu mi-au dat voie să spun nimic și atunci m-am ridicat și chiar dacă am fost oprit, i-am spus delegatului Conferinței să-mi dea voie să spun
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de dorința de a se realiza pe plan profesional și material, au plecat din țară, unul în Germania (fata) și altul în Anglia (băiatul). Atunci am simțit că am trăit degeaba și că toată munca noastră nu mai avea nici un rost. Ne-am văzut lipsiți de tot ce era mai scumpe pe lume: copiii, care până atunci ne umpleau viața, viața trăită fără Dumnezeu, fără nicio speranță. Ei erau totul pentru noi. Cred acum că Dumnezeu a îngăduit acest lucru pentru
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
-l înlocui pe Ceaușescu" Toporovski adaugă: Pentru a începe operațiunea propriu-zisă, noi am ales momentul când Ceaușescu se află la Teheran, deoarece, altminteri, acțiunea ar fi prezentat dificultăți". Despre prezența la Timișoara, apoi la București, a turiștilor sovietici n-are rost să mai amintim. Aceștia au acționat mâna în mână cu ofițerii Români de profil, de la unitatea 404, ca maiorul Ghergulescu ori simpaticul Trutulescu. Practic, răsturnarea lui Ceaușescu s-a produs în câteva ore, în dimineața de 22 decembrie '89, cănd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
aici, că am de unde alege». și Ion Gheorghiu se căsătorește cu Ruxanda Pârțac. și-au întemeiat o gospodărie, după placul inimii lor și a noilor rude, care i-au ajutat în construirea noii gospodării. Timpul a trecut, dar nu fără rost. Atât Ion Gheorghiu cu Ruxanda, soția sa, cât și Ion Cocuz cu Elena, au cunoscut bucuria fructului dragostei, o familie la Cursești-Deal și cealaltă la Pungești. Copiii lor au crescut mari, fiind dați societății ca persoane demne de realizare de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ceva pământ pe care să-l muncească cu întreaga lui familie, destul de numeroasă. „Trebuie să mă mai sfătuiesc și cu Maria” își spunea în gând. Pentru alte munci din gospodărie, arat, cărat putem folosi caii. Trebuia să-și găsească un rost bun în tîrgul Pungeștilor. Făcuse armata la garda națională ca voluntar, a fost pe front în campania din Dobrogea apoi după retragerea în Moldova din 1916, a luptat pe linia Mărășești-Mărăști-Oituz și a ajuns până la gradul de sergent. Bun la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
iasă pui. își aminti de cele două cloște care se „răscloceau” băgate în beci, cu aripile legate. Răsclocirea este o manevră ce se aplică acelor găini căzute cloșcă dar care nu dovedesc că sunt bune „mame”: coboară din cuibare fără rost, timp în care ouăle se răcesc, puținii pui care răzbesc să iasă din cochiliile de ou nu sunt purtați și îngrijiți cum trebuie de cloșcă, nu-i apără de păsările răpitoare, într-un cuvânt, nu sunt mame vrednice. Maria era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vârstă. − Să ne rugăm lui Dumnezeu să mă ajute să mă întremez, că va trebui să găsim mijloacele de înțelegere și pace. Trebuie să înțeleagă și soru-mea Marița că nu se poate trăi astfel, ura și dușmănia nu are nici un rost între neamuri atât de apropiate. Mihăiță, mânios tare că verii lui au îndrăznit să ridice parul asupra moșului lor drept, se gândea la planuri de răzbunare dar la auzul acestor vorbe Costache l-a liniștit spunând că Dumnezeu îi va
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
l-ai văzut pe Mihăiță. Dacă mai stai, ai s-o vezi și pe Emilia, când se întoarce de la evreul unde învață croitorie. Am vorbit cu cumnata de la Galați și poate că va merge la ea, ca să-și facă un rost mai bun, că viața la oraș este mai ușoară. Să știi că a vorbit cu un flăcău de aici, erau potriviți, frumușei amândoi, băiatul era dintro familie cuprinsă, de gospodari, eu nu aveam nimic contra să se ia. Nu știu ce s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]