21,512 matches
-
durată, dar nu s-a ajuns niciodată la... S.A.: ...criză. M.I.: Corect. Nu s-a ajuns la criză. S.A.: Acesta a fost războiul tău rece... M.I.: Da, da. Iar criză n-a fost dintr-un motiv simplu: nimeni nu se temea că nu trec clasa. Copiam la matematică și la fizică; copiam și la altele, desenul mă deranja și el, dar cei doi ani au trecut fără a se ajunge de la antagonism la o violență instituțională. La real nu eram rău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
interesat foarte mult, dar nu am găsit și alte lucrări de acest gen. Spuneam pe la începutul convorbirii noastre că tatăl meu, care nu mai știa nici el, după ani de așteptare, dacă o să mai plecăm sau nu în Israel, se temea că voi crește fără să știu ebraică. Mergeam la sinagogă, puteam să citesc rugăciunea, dar nu mai înțelegeam aproape nimic altceva, uitasem ce învățasem la școala Heder. Așa că tatăl meu a decis să-mi ia profesor particular, pe cineva care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
interesa așa de mult, și n-am făcut nimic ca s-o inițiez. Decanul a venit la mine să mă întrebe de ce nu sunt promovat. Am râs. Dar se vorbea tot timpul despre recenzia aceea. Redacția jurnalului amintit s-a temut s-o publice, a cerut comitetului național al istoricilor din Israel să decidă. S-a decis publicarea, dar într-un mod mai moderat, împreună cu răspunsul meu. Eu însă n-am văzut nimic scris câteva luni, două-trei, auzeam doar zvonuri. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de pe soclu nici măcar cu Holocaustul... Cei care se ocupă de religie, care află de Eliade XE "Eliade, Mircea" , pot descoperi că a fost implicat într-un fel sau altul în mișcarea legionară. Dar crezi că aceia care predau creștinilor se tem să vorbească de Eliade? Crezi că le e frică de ce-or să spună evreii? Mie nu mi-e frică în Israel să vorbesc despre Eliade XE "Eliade, Mircea" ! S.A.: Am observat! M.I.: Păi atunci unui american îi e frică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
private... M.I.: Poate. Oricum, am citit, n-am visat, iar când mi-am scris licența am citit sistematic. Mie nu mi-a fost rușine când am venit din România în Israel să fac referințe la cultura română, nu m-am temut ca să nu cumva să se spună că Blaga XE "Blaga, Lucian" este așa și pe dincolo... Când am văzut că cineva se ocupa de probleme similare, am semnalat cazul românesc, am scris nota aceea. Dar să vezi cum le mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
la destinație. Lecturile strict specializate au și enormul avantaj pentru unii - nu neapărat leneși, dar care se simt mai bine în sisteme închise, pe cât posibil de mici dimensiuni - de a-i asigura că munca lor are un capăt. Mulți se tem teribil de caracterul infinit al cunoașterii, un proces în care fiecare dintre noi avem însă un rol finit. M.I.: Sigur, și mai trebuie să fii mereu atent, să descoperi lucruri interesante peste tot. Am un alt exemplu cvasi-românesc. Am cumpărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ai dăruit. Căci tu ești regina stelelor din cerul meu și regina gândurilor mele...” (Ed. cit., pag. 266) Data scrisorii (aprilie 1882), adăugată de mâna Veronicăi, confirmă că este vorba de poemul Luceafărul. De această dată poetul nu se mai teme de eventuale îndrăzneli de formă, precum cu o lună în urmă: „Despre versurile mele nici nu mi-ai scris măcar cum ți s-au părut. Se vede că ți-au displăcut și de aceea nu te mai întreb. Poate chiar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
spre exemplu, analfabetul Tase Lumânăraru din Patul lui Procust: poetul George Demetru Ladima ar fi atît de patetic în jurnalistică deoarece „nu-i dus la dame”! (Camil Petrescu și-a creat eroul după „modelul” Eminescu, după cum au speculat criticii). Mă tem că interlocutoarea de la care am împrumutat titlul acestui eseu nu este impresionată de elanul meu introductiv, drept care mă cheamă, scurt, „la cestiune”: totuși, a fost fericit Eminescu? Aș putea răspunde enigmatic-filosofic: și da, și nu! Omul nu a obținut (ori
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mărfurile venite din China comunistă în România „capitalistă”! (revista Plumb, iunie, 2013) 108 Dulci aventuri pe câmpii internetului Se întâmplă că, nu mult timp în urmă, încep să găsesc în poșta electronică articole trimise de o tânără și talentată jurnalistă. Teme de mare actualitate, atitudine polemică, frazare sprintenă. Îi mulțumesc, cu atât mai mult cu cât ideile și observațiile sale te invită să-ți verifici propriile opinii, să cauți un răspuns rațional la numeroase întrebări și neliniști ce agită publicul în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fiind mulți oameni care năzuiesc constant spre luminile iubirii, onestității și respectului de sine. Ei țin să stea departe de tot ce înseamnă ură, ticăloșie, cruzime. Sunt conștienți că aceste din urmă „valențe” umane există, indiferent de voința lor. Se tem de tot ceea ce erodează sufletul și se simt neputincioși în fața iremediabilei alcătuiri a lumii. De aceea caută refugiu întro super-realitate, clădită pe vibrația inimii și pe muzica specială a cuvântului ales. Ei au aflat o soluție pentru a uita de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
voi lovi când nu voi mai putea răbda loviturile date poporului. Frații mei, nu cred în visuri, dar dintr-o noapte când am visat un vis gândurile mă muncesc și mă fac să fiu și mai revoltat căci nu mă tem de ceea ce am gustat în vis - închisoarea. ...Parcă aflaseră dușmanii că scriu poezii revoluționare și m-au dus la închisoare... Mă aflam parcă într-o stare oribilă, într-o celulă rece și umedă. [...] M-am săturat de toate minciunile spuse
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ai dăruit. Căci tu ești regina stelelor din cerul meu și regina gândurilor mele...” (Ed. cit., pag. 266) Data scrisorii (aprilie 1882), adăugată de mâna Veronicăi, confirmă că este vorba de poemul Luceafărul. De această dată poetul nu se mai teme de eventuale îndrăzneli de formă, precum cu o lună în urmă: „Despre versurile mele nici nu mi-ai scris măcar cum ți s-au părut. Se vede că ți-au displăcut și de aceea nu te mai întreb. Poate chiar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
spre exemplu, analfabetul Tase Lumânăraru din Patul lui Procust: poetul George Demetru Ladima ar fi atît de patetic în jurnalistică deoarece „nu-i dus la dame”! (Camil Petrescu și-a creat eroul după „modelul” Eminescu, după cum au speculat criticii). Mă tem că interlocutoarea de la care am împrumutat titlul acestui eseu nu este impresionată de elanul meu introductiv, drept care mă cheamă, scurt, „la cestiune”: totuși, a fost fericit Eminescu? Aș putea răspunde enigmatic-filosofic: și da, și nu! Omul nu a obținut (ori
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mărfurile venite din China comunistă în România „capitalistă”! (revista Plumb, iunie, 2013) 108 Dulci aventuri pe câmpii internetului Se întâmplă că, nu mult timp în urmă, încep să găsesc în poșta electronică articole trimise de o tânără și talentată jurnalistă. Teme de mare actualitate, atitudine polemică, frazare sprintenă. Îi mulțumesc, cu atât mai mult cu cât ideile și observațiile sale te invită să-ți verifici propriile opinii, să cauți un răspuns rațional la numeroase întrebări și neliniști ce agită publicul în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fiind mulți oameni care năzuiesc constant spre luminile iubirii, onestității și respectului de sine. Ei țin să stea departe de tot ce înseamnă ură, ticăloșie, cruzime. Sunt conștienți că aceste din urmă „valențe” umane există, indiferent de voința lor. Se tem de tot ceea ce erodează sufletul și se simt neputincioși în fața iremediabilei alcătuiri a lumii. De aceea caută refugiu întro super-realitate, clădită pe vibrația inimii și pe muzica specială a cuvântului ales. Ei au aflat o soluție pentru a uita de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
voi lovi când nu voi mai putea răbda loviturile date poporului. Frații mei, nu cred în visuri, dar dintr-o noapte când am visat un vis gândurile mă muncesc și mă fac să fiu și mai revoltat căci nu mă tem de ceea ce am gustat în vis - închisoarea. ...Parcă aflaseră dușmanii că scriu poezii revoluționare și m-au dus la închisoare... Mă aflam parcă într-o stare oribilă, într-o celulă rece și umedă. [...] M-am săturat de toate minciunile spuse
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
până la o intrare laterală pe unde aceștia pătrund în ordine în clădire, cu puțin înainte de începerea orelor. Când mulțimea află că elevii sunt înăuntru, iau cu asalt forțele de ordine și încep să se îndrepte vociferând și amenințând spre școală. Temându-se că poliția nu va putea controla mulțimea, administrația școlii evacuează elevii negri pe o ieșire laterală înainte de ora prânzului. În fața acestei situații, congresmanul american Brooks Hays și primarul orașului Little Rock, Woodrow Mann, solicită ajutorul guvernului federal, primul în
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
distribuitorilor, potrivit datelor exportatorilor spanioli (El País, 1987). Guvernul francez se obligă să indemnizeze firmele spaniole posesoare a camioanelor atacate și să-i trimită pe agresori în fața tribunalului (El País, 1993b; El País, 1993c). Dar în realitate, guvernul francez se teme de consecințele electorale pe care o intervenție a poliției împotriva propriilor agricultori ar putea-o avea. În zorii zilei de 5 mai 1994, patru camioane spaniole și cinci franceze încărcate cu căpșuni spaniole sunt atacate de către agricultori francezi în Montpellier
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Această acordare este una fină din cauza puterii limitate a Parlamentului în comparație cu cea a guvernelor naționale, dacă luăm în considerare nu numai legislația ci și aplicarea ei de către statele membre. Deci, cetățenii își pot permite să învârtă butonul fără să se teamă că întrec măsura, și tocmai acest lucru se întâmplă la alegerile europene. De aceea, la rezultatele alegerilor vedem mai multe partide extremiste (atât de dreapta cât și de stânga) decât la alegerile naționale. Dar acest lucru, departe de a reduce
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
respectul, dar și antipatia colegilor din Cluj, în tulburii ani ’90. Arestase primul judecător din România, devenind impopular în sistem. Făcuse dosare și la București, unde a pus primul parlamentar în cătușe. Unii politicieni începuseră să-l cunoască, să se teamă și să-l atace. Acest procuror încăpățânat deschidea precedente care nu anunțau nimic bun pentru ei. Numele procurorului, încă anonim pentru marele public, era Daniel Morar. PREȚUL ADEVĂRULUI După ce regimul Năstase a scăpat de Budușan, excluzându-l din magistratură pe
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
invitat premierul de-atunci, Adrian Năstase, care le-a spus procurorilor să termine cu dosarele instrumentate politic, pentru că a fost trimis în judecată cel mai bun finanțist al țării. — Despre cine era vorba? — Era vorba despre cel de la Bancorex, Răzvan Teme șan. Îmi amintesc replica procurorului-șef al Secției de urmărire penală din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ovidiu Budușan: „De unde știți că dosarul e o greșeală, pentru că nu există încă o soluție dată de instanțe?“ E ceea ce
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
inadmisibil ca un procuror să dea o replică în felul ăsta. Adică era o presiune evidentă, la nivelul cel mai înalt al statului român. — Mesajul era: fiți atenți pe cine anchetați! — Exact. Nu-mi aduc aminte, nu știu dacă Răzvan Teme șan făcuse politică sau nu. Cert e că părea un tip protejat de noua putere, în afirmare. — Și în perioada aceasta, 2000-2004, ce-ați făcut? Ce anchete ați putut să faceți? — Eu am rămas și am instrumentat dosare economice. Am
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Adică atunci când cineva, un denunțător, cere bani și noi îi folosim, dar banii se recuperează. — Ce v-a salvat atunci? Presiunile Comisiei Europene? Aveați susținerea Comisiei și era un semnal prost dat la Bruxelles. Se apropiau alegerile, iar liberalii se temeau poate să nu fie percepuți ca oamenii care vor să stopeze anchetele anticorupție. Ce-a contat mai mult? — Trebuie apreciat că, până la urmă, ministrul Predoiu nu a mai făcut o altă propunere. — Dar de ce? — Direcția Națională Anticorupție avea o altă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
aceleiași instituții, trimisă instanței cu aproximativ trei săptămâni înainte, în care se formulau pretenții civile. Tocmai de aceea s-a și deschis o anchetă. — O anchetă împotriva lui Adrian Grăjdan, fostul șef al ISC, acuzat de favorizarea infractorului. V-ați temut vreodată în acest caz în dosarul Năstase, fiind vorba de un om atât de important? — Categoric nu. Parcă am învățat să-i cunosc, deși nu fac eu cercetările, însă eu sunt cel care, în calitatea de șef al DNA, a
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
spital din Frasin. Floarea Chihăiță - o fată cuminte, așezată, ascultătoare, bună de pus la rană, mai tot timpul în umbra lui Zenovica, bună învățătoare, actualmente humoreancă. Fira Sahlean - rubicondă, îndrăgostită până peste urechi de Ticu, era geloasă pe mine - se temea să nu i-l fur, nu vedea că și el era îndrăgostit până peste urechi de ea. Sunt finii de cununie ai părinților mei. Marusia și Arcadie Horodnic - au predat rusă și matematică, o pereche frumoasă, Marusia blondă, cu părul
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]