173,125 matches
-
Articolul UNIC Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43 din 15 mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 19 iunie 2013, cu următoarea modificare: - La articolul 2, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: "a) teren agricol - terenurile agricole productive - terenurile
LEGE nr. 289 din 7 noiembrie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255954_a_257283]
-
CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor. ... (4) Pentru autovehiculele care fac parte din categoria celor hibride și electrice timbrul de mediu nu se datorează. ... (5) Cota de reducere a timbrului, prevăzută în anexa nr. 3, este stabilită în funcție de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 9 din 19 februarie 2013 (*actualizată*) privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249408_a_250737]
-
CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor. NORMA DE POLUARE*) EURO 4 *Font 8* *) Norma de poluare este cea stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 9 din 19 februarie 2013 (*actualizată*) privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249408_a_250737]
-
CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor. NORMA DE POLUARE*) EURO 3 *Font 8* *) Norma de poluare este cea stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 9 din 19 februarie 2013 (*actualizată*) privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249408_a_250737]
-
CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor. Anexa 2 Nivelul timbrului de mediu în funcție de emisia de dioxid de carbon și norma de poluare - exprimat în euro/1 gram km - NORMA DE POLUARE EURO 4 *Font 8* Anexa 3 Cota
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 9 din 19 februarie 2013 (*actualizată*) privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249408_a_250737]
-
CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor. *1) Norma de poluare este cea stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 9 din 19 februarie 2013 (*actualizată*) privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249408_a_250737]
-
CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor. *2) Nivelul taxei pentru emisiile poluante (euro/1 cmc) se va determina odată cu intrarea în vigoare a Normei Euro 6 pentru înmatricularea, vânzarea și introducerea în circulație a vehiculelor noi, conform Regulamentului
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 9 din 19 februarie 2013 (*actualizată*) privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249408_a_250737]
-
la 8,6 euro pe metru pătrat. 74% dintre familii dețineau un autovehicul. În țară sunt înmatriculate 2,5 milioane de autoturisme și 400.000 de alte vehicule. Circa 92% din finlandezi au telefon mobil și 83,5% (2009) aveau acces la Internet acasă. Consumul casnic mediu total era de 20.000 euro, dintre care costul locuinței în sine era de circa 5500 euro, transportul 3000 euro, hrana și băuturile nealcoolice circa 2500 euro, iar activitățile recreative și culturale aproximativ 2000
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
bibliotecile publice finlandeze au conexiuni la Internet și calculatoare, și majoritatea locuitorilor dețin un telefon mobil. sunt rare. În octombrie 2009, Ministerul Transportului și Comunicațiilor din Finlanda s-a angajat să asigure că orice persoană din Finlanda să poată avea acces la Internet cu o viteză minimă de un megabit pe secundă până în iulie 2010. [[Fișier:Karjalanpiirakka-20060227.jpg|thumb|250px| ("karjalanpiirakka") este un fel de mâncare finlandez tradițional făcut dintr-o curstă subțire de aluat de secară umplută cu orez. Înainte de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist și neoclasic, la baroc și secession (Jugendstil). "Civitas Mediensis" și-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri și bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porți principale și 4 secundare de acces în vechea cetate. Biserica fortificată Sfânta Margareta deține un ansamblu valoros de picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indică fazele lunii. Această biserică este importantă și pentru că aici a fost închis domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș, în
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
a fost reședința Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale României comuniste. Bibliotecă Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara — Deva este o instituție cu profil enciclopedic pusă în slujba comunității județene și care permite accesul nelimitat și gratuit la colecții, baze de date și la alte surse proprii de informații. Asociația Culturală "Casina Națională" din Deva. A fost înființată în anul 1842. Are ca scop promovarea culturii din orașul Deva, dar și din județul Hunedoara
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
este cunoscută nu doar pentru bogățiile subterane, ci și pentru împrejurimile care conferă o frumusețe aparte locului. Plasat în mijlocul cursului râului Săsar, într-o arie a unei depresiuni la înălțimea medie de 194 metri deasupra nivelului mării, orașul Baia Mare permite accesul către niște rute montane precum Ignișul (1307 m), Mogoșa (1246 m), Gutâi (1443 m), Creasta Cocosului (1428 m), etc. Pe langă importanța lor minieră, unele locuri precum, Izvoare și Mogoșa sunt cunoscute pentru potențialul lor turistic, atât vară cât și
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
de nord-vest a provinciei romane Dacia. În epoca medievală reprezenta spațiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării". Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj-Napoca-Satu Mare-Petea, DN1F-E81, este conectat la o rețea rutieră cu acces spre Europa de Vest. Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200-500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile orașului să
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
la a fi de ordinul miliardelor de euro, ceea ce a atras atenția mass-media și a stârnit dezbateri publice în jurul întrebării dacă ele sunt fezabile și dacă merită investite aceste sume din banii contribuabililor estoni. Cinci mari porturi de mărfuri oferă acces la transportul maritim, având ape adânci și condiții de îngheț favorabile. Vechiul port Tallinn este cel mai mare port de călători, și unul dintre cele mai mari și aglomerate porturi de călători de la Marea Baltică. El a deservit 8,48 milioane
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
În vara anului 1831 izbucnește holera, adusă de turci, din fericire această nouă epidemie ținând doar câteva zile. După trecerea tuturor necazurilor a început imediat refacerea localității. S-a construit un pod stătător peste gâtul Iezerului, pod ce a facilitat accesul spre Silistra; s-au ridicat două clădiri, dintre care un grajd mare pentru 20 de cai, iar pentru evitarea ciumei și a holerei s-a construit un local imens de carantină, acordându-se astfel o mare atenție măsurilor sanitare. Toate
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
la doar 26 de kilometri de al IV-lea coridor de transport pan-european, fiind una din puținele localități din România ce beneficiază de două coridoare de transport de importanță europeană. Construirea A2 și reabilitarea căii ferate București-Constanța vor facilita accesul mărfurilor industriale către cel mai important port din România și unul dintre cele mai mari zece porturi din Europa. În municipiul Călărași sunt în uz 26 de autobuze, menținându-se un număr constant în perioada 2004-2006. Acestora li se alătură
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
DN 21 și DN 3 B are 2 benzi carosabile. Aceasta asigură colectarea, repartiția și deplasarea traficului greu local și de tranzit spre direcția est-vest. Străzile Oborului, Dobrogea, Prutului, Libertății și I.L. Caragiale sunt carosabile de categoria III și asigură accesul spre zonele din sud. Strada Independenței are 2 benzi (categoria III) și deservește toate categoriile de trafic inclusiv traficul greu. Strada Cuza Vodă, orientată pe direcția nord-sud, leagă Calea București cu Bd. Republicii și are 4 benzi carosabile separate de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și cu feribotul,dar si cu un taxi fluvial. Municipiul Călărași are o poziție privilegiată în sud-estul României, respectiv este situat la 120 km de infrastructură rutieră și 139 km de infrastructură feroviară față de București și 140 km față de Constanța. Accesul la aceste localitați este mult îmbunătățit datorită conexiunii facile la Autostrada Soarelui prin drumul național care leagă Călărașiul de Slobozia. Așezarea geografică, pe malul brațului Borcea, oferă municipiului Călărași acces direct la calea de transport fluvială oferită de Dunăre. Localizarea
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
de infrastructură feroviară față de București și 140 km față de Constanța. Accesul la aceste localitați este mult îmbunătățit datorită conexiunii facile la Autostrada Soarelui prin drumul național care leagă Călărașiul de Slobozia. Așezarea geografică, pe malul brațului Borcea, oferă municipiului Călărași acces direct la calea de transport fluvială oferită de Dunăre. Localizarea municipiului în imediata vecinătate a frontierei cu Bulgaria și existența unei linii de transport cu feribotul oferă Călărașului deschidere internațională. În interiorul municipiului, rețeaua stradală a dispusă sub forma rectangular-dreptunghiulară, are
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
care afectează zona centrală: DN 21 - str. Slobozia, str. Republicii - str. Eroilor - DN 3 în directia Chiciu-Ostrov-Constanța. Lungimea totală a străzilor orășenești este de 150 km, din care sunt modernizați 123 km, ceea ce reprezintă 82% din total. Principalele artere de acces în municipiu sunt: DN 3 din direcția București - Lehliu, DN 3 B din direcția Fetești și DN 21 din direcția Slobozia. Această ultimă arteră traversează căile ferate ale triajului, intersecția acestora fiind la nivelul căii ferate. Transportul greu local este
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
este insuficientă, cele existente fiind amplasate în special în zona blocurilor de locuințe și în zona centrală. Astfel, este necesară realizarea unor spații de parcare și taximetrie în zonele aglomerate și reevaluarea traseelor de transport în comun pentru a permite accesul la utilitățile publice de transport locuitorilor tuturor cartierelor din municipiu. Starea tehnică a unor drumuri publice din Municipiul Călărași este precară fiind necesară, consolidarea, reasfaltarea și modernizarea acestora. În ultimii ani, numărul de personal mediu angajat în sănătate a crescut
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
o sală de ping-pong si doua de bowling. Cele trei plaje amenajate oferă atât călărășenilor cât și turiștilor locuri de distracție pe perioada verii; Cea mai mare dintre plaje este pe partea opusă brațului Borcea, cunoscută ca și Plaja Mare. Accesul se face cu barca sau șalupa. Este amplasată vis-a-vis de Parcul Central. Cea de-a doua plajă, Plaja Tineretului este amplasată în vecinătatea pădurii. Ultima plajă face legătura cu terasa Restaurantului Albatros. Călărașiul este înzestrat cu cinci terenuri artificiale de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timișoara. Transportul rutier se mai realizează prin punctul de trecere al frontierei Sighetul Marmației - Solotvino (nu mai este nevoie de viză) pe podul peste râul Tisa. Gara Sighetul Marmației este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. Accesul feroviar se face dinspre județul Bistrița-Năsăud (prin Pasul Șetref), urmând cursul râului Vișeu până la vărsarea acestuia în Tisa, în localitatea Valea Vișeului. De aici calea ferată urmează cursul râului Tisa până la Sighet. Prin gara Sighetu Marmației trec și trenuri ale
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor (). Municipiul Focșani are o suprafață de , ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie. Rețeaua de comunicații este dispusă radial, accesul în oraș făcându-se prin șase porți de intrare: Fiind situat pe magistrala feroviară București-Ploiești-Bacău-Suceava și pe drumul european E85 (DN2) București-Buzău-Suceava, flancat de râurile Putna, spre est, la o distanță de , și Milcov, spre sud, la o distanță de
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
cele 5 localități componente are 248 de artere conform nomenclatorului stradal de pe harta municipiului Vaslui. În Vaslui se găsesc următoarele centre comerciale: Accesibilitatea în orașul Vaslui se face: Distanțe rutiere față de principalele orașe din țară și din Europa *. Zone de acces din municipiu unde populația poate accesa internet broadband gratuit prin tehnologia Wi-Fi. Dezvoltarea turismului este o alternativă de viitor pentru punerea în valoare a patrimoniului turistic al Municipiului Vaslui. Zone special amenajate pentru activitățile de picnic conform Legii 54/2012
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]