173,125 matches
-
agricole și 624 ha fond forestier. În Reghin își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș. Reghin este traversat de calea ferată Târgu Mureș-Deda. Prin Reghin trec căile de acces pentru autovehicule DN15 Târgu Mureș-Toplița, DN15A, drum național secundar, care la ieșire din Reghin spre Comuna Breaza, Mureș se intersectează cu DN16, făcând legătura între Reghin și Cluj-Napoca, continuând spre Bistrița până la intersecția cu DN17 sau E58 încă 51 km
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
de comunicare la distanță. De aici, prin intermediul unor făclii aprinse, era semnalizată apropierea dușmanilor către ultimul refugiu al domnilor români, aflat la 25 de kilometri depărtare. În vremurile îndepărtate exista un tunel, care astăzi este accesibil numai până la jumatăte, de acces între acest edificiu și Biserica Domnească, ce trece pe sub drumul ce le desparte, șoseaua de legătura Pitești-Curtea de Argeș-Transfăgărășan. În centrul orașului se află vestigiile "Curții Domnești", întemeiată probabil în secolul al XIII-lea și reînnoită către anul 1340. Incinta
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Dunării la sud-est de orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul "Zonei Libere Galați" (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin - Main - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul "Zonei Libere Galați" (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin - Main - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova. În Galați se găsește singurul parc de software din România. Parcul de software de la Galați a fost
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
este singura instituție din regiune care are o facultate de calculatoare. Caracteristicile portului Galați sunt următoarele: Prin poziția sa geografică, Zona Liberă Galați continuă tradiția statutului de Porto Franco pe care Galațiul l-a obținut în perioada 1837 - 1883, având acces la Dunare. Prin infrastructura modernă, în conjuncție cu avantajele naturale oferite de canalul de navigație al Dunarii, Zona Liberă Galați oferă avantaje speciale pentru investitori, deopotrivă români sau străini. Exonerările de taxe, garanțiile de stat pentru investițiile realizate, operațiile financiare
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
a unei bune părți dintre locuitori fiind agricultura. Zona Gării Burdujeni se întinde la sud de cartierul Cuza Vodă I, către Ițcani, în imediata vecinătate a fostului abator. Principalele străzi sunt Nicolae Iorga și Jean Bart, prin intermediul cărora se realizează accesul către Gara Burdujeni, clădire monument istoric, astăzi principala gară a Sucevei și în trecut gară de frontieră românească cu Bucovina (1902-1918). Platforma industrială „Valea Sucevei” este o fostă zonă industrială, poziționată în partea sudică a cartierului Burdujeni, în lunca râului
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Milișăuți, 19 km până la Siret, 21 km până la Cajvana, 22 km până la Solca, 23 km până la Vicovu de Sus, 50 km până la Dorohoi, 51 km până la Gura Humorului. Față de municipiul București, Rădăuți se află la o distanță de 475 km. Accesul rutier către oraș este facil, realizându-se atât pe drumul național 2H, care se desprinde din drumul european E85 la 15 km sud-est de Rădăuți, cât și pe drumul național 17A, care se desprinde din același drum european la 14
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
facil, realizându-se atât pe drumul național 2H, care se desprinde din drumul european E85 la 15 km sud-est de Rădăuți, cât și pe drumul național 17A, care se desprinde din același drum european la 14 km nord-est de Rădăuți. Accesul feroviar către oraș se realizează pe linia ferată secundară Dornești - Rădăuți, care se continuă apoi către Putna și Nisipitu. Calea ferată a fost pusă în funcțiune în anul 1889 de către compania Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei) și tranzitează
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
nordică dincolo de vârful Toroiaga localitateaq are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vișeul de Sus, de care este despărțit mai întâi de Valea Vaserului - Valea Râului , iar de comună Moisei dr către Izvorul lui Dragoș. Căile de acces rutiere sunt reprezentate de DN18 (Baia Mare - Sighetu Marmației - Vișeu de Sus - Moisei - Borșa - Prislop, Maramureș - Șesuri) care face legătura peste Pasul Prislop cu DN17 (Suceava - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Bistrița) și DN17C (care face legătura cu Bistrița, Năsăud și Dej
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
reprezentate de DN18 (Baia Mare - Sighetu Marmației - Vișeu de Sus - Moisei - Borșa - Prislop, Maramureș - Șesuri) care face legătura peste Pasul Prislop cu DN17 (Suceava - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Bistrița) și DN17C (care face legătura cu Bistrița, Năsăud și Dej) Căile de acces aeriene (situate la distanță): Căile de acces feroviare sunt reprezentate de: Prima atestare documentara a localității datează din 1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
de Sus - Moisei - Borșa - Prislop, Maramureș - Șesuri) care face legătura peste Pasul Prislop cu DN17 (Suceava - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Bistrița) și DN17C (care face legătura cu Bistrița, Năsăud și Dej) Căile de acces aeriene (situate la distanță): Căile de acces feroviare sunt reprezentate de: Prima atestare documentara a localității datează din 1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). După alte surse, prima atestare datează
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
și coborâte spre sud și câmpia piemontană înaltă a Cricovului Dulce - au existat condiții care au constituit un adăpost sigur pentru locuitorii veniți în aceste meleaguri, contribuind la dezvoltarea unei așezări statornice. Câmpia înaltă pe alocuri, împădurită, dealurile acoperite, ușor accesul și legăturile permanente cu zonele învecinate, au permis dezvoltarea așezării. Această zonă face parte din bazinul hidrografic al Ialomiței, în localitate principalul colector fiind râul Cricov. Regimul hidrografic a fost influențat de fragmentarea reliefului, de climă, de geologie. Are o
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
de-a lungul arterei principale (Strada Republicii), din care pleacă mai multe străzi, care depășesc foarte rar lungimea de 2-3 km. Orașul este străbătut, prin zona sa de sud-vest, în afara localităților, de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. Accesul din această șosea către localitățile orașului se face prin șoselele județene DJ100F, care parcurge orașul de la vest la est, ducând către Plopeni, și DJ215, care duce mai departe spre Scorțeni. Din DJ100F, în nord-vestul orașului, pornește și șoseaua DJ100E, care
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
în traducere aproximativă "curți"), niște străduțe înfundate (în oraș există 72 asemenea "străduțe"). Acestea au luat ființă odată cu dezvoltarea orașului, cănd familiile de meștesugari au început să construiască în grădinile din spatele clădirilor principale (care dădeau spre centru) alte case, cu acces ușor în piață. Pe ultimul teren construibil au fost ridicate case în așa fel încât să blocheze accesul din afara pieței. Accesul în centru se face prin patru străzi de la "colțul" pieții. Începând cu deceniul al optulea al secolului al IXX
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
dezvoltarea orașului, cănd familiile de meștesugari au început să construiască în grădinile din spatele clădirilor principale (care dădeau spre centru) alte case, cu acces ușor în piață. Pe ultimul teren construibil au fost ridicate case în așa fel încât să blocheze accesul din afara pieței. Accesul în centru se face prin patru străzi de la "colțul" pieții. Începând cu deceniul al optulea al secolului al IXX-lea, casele mici, de lemn, ale meșteșugarilor au fost înlocuite treptat de casele din piatră, etajate, ale negustorilor
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
familiile de meștesugari au început să construiască în grădinile din spatele clădirilor principale (care dădeau spre centru) alte case, cu acces ușor în piață. Pe ultimul teren construibil au fost ridicate case în așa fel încât să blocheze accesul din afara pieței. Accesul în centru se face prin patru străzi de la "colțul" pieții. Începând cu deceniul al optulea al secolului al IXX-lea, casele mici, de lemn, ale meșteșugarilor au fost înlocuite treptat de casele din piatră, etajate, ale negustorilor. Imaginea panoramică a
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
pentru care a fost concepută lucrarea, la Coștei a fost construit un nod hidrotehnic, a cărui principală funcție este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantității de apă, din Timiș în Bega. Canalul Bega a fost conceput pentru accesul șlepurilor de 600-700 tone și o capacitate anuală de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru a înlătura pericolul inundațiilor, lucrarea a fost completată ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovățul Mic care, în perioadele de ape mari, dirijează surplusul de
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
iar la dreapta semiluna, simbol al trecutului orașului sub stăpânire otomană. Dedesubtul lor se vede Cetatea Timișoara, cu clădirile publice și industriale, înconjurat de citadele iar la poalele cetății curge canalul Bega. La mijlocul stemei se află un scut. Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe europene, naționale și cu centrele regionale, atât pentru transportul călătorilor cât și pentru marfă. Timișoara este traversată de drumul european E70 (Timișoara - Drobeta Turnu
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
4 km cale simplă bidirecțională), 9 linii de troleibuz (cu trasee în lungime de 70,46 de km) pe o rețea de 26,9 km (18,9 km cale dublă, 6,9 km cale simplă, 4,5 km cale dublă acces depou), 19 linii urbane de autobuz (trasee în lungime de 138,7 de km), 3 linii curse convenție de autobuz (în lungime de 278 km) și 9 companii de taxi, la care se adaugă serviciul Uber. Orașul dispune de patru
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
manifeste dezacordul față de gestul conducerii unității, care a decis așezarea inscripțiilor bilingve. Astăzi, mentalitatea multiculturală pe planul comunicării se practică în general atât în micile magazine, cât și în centrele comerciale operate de către marile lanțuri internaționale. Municipiul Târgu Mureș are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
copiilor, și sunt amenajate și construite opt terenuri de sport, plus o nocturnă, precum și un patinoar artificial. Complexul este inaugurat în data de 1 mai 2010. În cadrul proiectului se realizează și iluminatul public în Parcul Dendrologic Ariniș. În zona de acces spre pârtie, pe malul drept al râului Moldova, este amenajat un loc de campare, cu toate utilitățile necesare rulotelor. CS Gura Humorului este cel mai important club de fotbal din oraș, cunoscut în trecut sub numele de Minerul.
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
și este înconjurat de dealuri ce depășesc 700 de metri altitudine (Gurga - 743 m, Lazului, Vrăbiești, Strajiștea și Răgman). Breaza este situat la o depărtare de 103 km de București, 67 km de Brașov și 45 km nord-vest de Ploiești. Accesul în această localitate se poate face pe calea ferată - între Ploiești (38 km) și Sinaia (25 km) sau pe șoseaua DN 1, între Ploiești (43 km) și Sinaia (24 km). Orașul este divizat în: Podu Vadului, Irimești, Surdești, Valea Morii
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
iar suprafata de producție era de 86 000 mp. Hidrojet este unul dintre cei mai importanți producători în domeniu de pe piața Europei de Est, în anul 2008 intrând însă în procedură de insolvență, riscând să dea faliment pentru neplata datoriilor. Accesul în oraș se poate realiza pe drumul național DN1 între kilometrul 95,5 și kilometrul 106,5. Această rută corespunde cu drumul european 60 (E60) ce leagă orașele Hamburg și Varna. Breaza dispune de două gări, la Breaza Nord, la
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
sărace și pustii pentru că locuitorii fugeau pentru a scapă de funcționarii fiscali, iar producția solului era scăzută. Imperiul era ruinat, astfel Iustinian a trebuit să reducă armata, ceea ce a dus la izbucnirea unor revolte și la lăsarea granițelor descoperite, oferind acces liber pentru barbari ce întreprindeau campanii de jaf. Fortarele nu erau întreținute. Iustinian a trebuit să-i mituiască. În 542, după perioade de foamete, cutremure de pământ, fiscalitate împovărătoare și raiduri barbare, a izbucnit epidemia de ciumă bubonică în apropiere
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]