17,675 matches
-
botoșănene: Săptămâna (1932-1937)", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 457-461, Ioan N. Oprea, Bucovina în presa vremii. Vol. 2. Presa din zona Rădăuți-Siret 1893-2008, Editura Pim, Iași, 2008, 258 p. 12 Costică Buzdugan, Dragomir Popovici, Ion Alexoaie, "Cercetările arheologice din așezarea de pe dealul Botoșanca (comuna Roma, jud. Botoșani)", în Hierasus, 1988, nr. 7-8 (1989), pp. 269-280; Aristotel Crâșmaru, " Încă o așezare cucuteniană din faza A-B descoperită pe teritoriul comunei Drăgușeni-Botoșani", în Hierasus, 1988, nr. 7-8, pp. 57-66; Paul Șadurschi, "Necropola
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din zona Rădăuți-Siret 1893-2008, Editura Pim, Iași, 2008, 258 p. 12 Costică Buzdugan, Dragomir Popovici, Ion Alexoaie, "Cercetările arheologice din așezarea de pe dealul Botoșanca (comuna Roma, jud. Botoșani)", în Hierasus, 1988, nr. 7-8 (1989), pp. 269-280; Aristotel Crâșmaru, " Încă o așezare cucuteniană din faza A-B descoperită pe teritoriul comunei Drăgușeni-Botoșani", în Hierasus, 1988, nr. 7-8, pp. 57-66; Paul Șadurschi, "Necropola getică de la Strabotin-Dângeni, jud. Botoșani", în Materiale și cercetări arheologice. Partea I, Editura Academiei Române, 1982, pp. 173-185. 13 Daniel Botezatu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de piele; termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); detector (furnizat de APLR); plase chiropterologice (pentru capturarea liliecilor). CAPITOLUL IV 4. STUDIUL CHIROPTERELOR DIN GROTA MARE−,, DEALUL REPEDEA”, IAȘI 4.1. Rezervația naturală „Dealul Repedea”, județul Iași 4.1.1. Așezare geografică Rezervația naturală „Dealul Repedea”, este situată la 10 km sud de orașul Iași. Ea a fost legiferată prin H. C. M. 1. VIII. 1955, cu o suprafață de 1,9 ha, iar prin decizia Consiliului Popular Județean din 1973 suprafața
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
primă ediție . Asemenea întreprinderi au impus autorului ani lungi de căutări în arhive și colecții, studierea critică a aparițiilor în domeniu, volume, reviste de profil și nu numai, onorante prin temeinicia documentării și frumusețea scrierii fiind și monografiile ilustrate ale așezării Rafaila și școlii de acolo, unde a fost învățăcel și un timp învățător, ori lucrarea privitoare la viața și faptele învățătoarei Luiza Zavloschi prima femeie primar din România. Sunt acestea probe neîndoielnice ale urmării cu credință a spiritului în care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a Iașului, vom face câteva observații. Literatura de specialitate consemnează o listă de orașe, inserată în versiunile unui letopiseț rus, datând de prin anii 1389-1392, în care se găsesc și cuvintele ASKII TORG sau IASISKYI TORG între alte denumiri de așezări. Unii istorici au considerat că aceste cuvinte din slavonă numesc pentru prima dată într-un document TĂRGUL IAȘI. Alții însă, corelând cuvintele respective cu altele din context, CERN și NA PRUTE, au conchis că neatestându-se nici documentar și nici
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
își exercită influența asupra activității turismului, determinând, la rândul lor, forme particulare de manifestare a acestuia. Totodată, potențialul turistic antropic - vestigii arheologice și monumente de artă, elemente de etnografie și folclor, instituții și evenimente cultural-artistice, realizări tehnico-economice și științifice contemporane, așezările umane - atrage la rândul său fluxurile de turiști. Componentele potențialului natural și antropic prezintă interes prin valoarea estetică, cognitivă și recreativ distractivă, calitatea factorilor naturali de cură, posibilitatea practicării unor sporturi, aportul formativ și instructiv-educativ. Calamitățile naturale care s-au
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
linie inaugurată de înaintași iluștri, printre care se numără Mihail Ralea, cu Cele două Franțe, și E.M. Cioran, cu Sur la France. Altitudinea textelor are eleganța de a se disimula vag, împrumutând aparențele unei mondenități cordiale, mereu bineve nite. Această așezare în discurs poate părea paradoxală la o specia listă în studiul adumbritului Cioran și în înțelegerea lui Ionesco, experți ai negației și ai contestării radicale. Important este însă că ea structurează și articulează cu finețe o voce distinctă din România
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Intonațiile din franceză seamănă mai mult cu cele din dari. La sfîrșitul frazelor, accentele cad. Sunt două limbi retorice, spre deosebire de engleză, pe care o consider mai degrabă o limbă funcțională, și de germană, care e mai gramaticală. Alchimia dintre cuvinte, așezarea lor în frază, ritmul, tonalitatea. Aceeași idee poate fi exprimată în mai multe moduri. Lucrez și relucrez fiecare frază, fiecare cuvînt pentru a găsi ritmul potrivit. Am dorit să creez o punte între Orient și Occident. Chiar și în limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
inventeze pentru că există deja în fiecare dintre noi, ci s-o traducă. Datoria și sarcina unui scriitor sunt cele ale unui traducător." (Marcel Proust, Le Temps retrouvé) Nimeni nu neagă fulgurația inspirației, unicitatea stilistică a unui mare scriitor, sau originalitatea așezării cuvîntului în formă. Dar, paradoxal poate, tocmai acest resort incontestabil al creației e cel care operează legătura subterană, racordarea la fluxul universal al cunoașterii, a cărui curgere neîncetată nu e accesibilă decît într-o stare de grație. Așa cum au subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
bărbaților, mă aflu pe un teren cunoscut. Le știu dedesubturile, șolticăriile de dresori de urși, mania de a căuta mereu să demonstreze ceva. Cu femeile, e altă treabă. Un univers ce rămîne un mister. [...] O intimitate vertiginoasă cu trupul, o așezare în inima vieții. Un zîmbet amuzat în colțul ochiului, în momentele cele mai ciudate.[...] Ele m-au condus acolo unde n-aș fi îndrăznit să mă aventurez singur. Iar Houellebecq plusează: Femeile sunt mult mai bune decît noi, chiar dacă destinul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
numelor de personaje și locuri. Căci fiecare cititor, din indiferent ce spațiu ar proveni, are tentația, poate inconștientă, de a situa în timp și mai ales în spațiu evenimentele ce i se înfățișează, dintr-o nevoie firească de identificare și așezare în verosimil pe care experimentele autoreferențiale postmoderne nu au făcut-o să dispară. Nouă, celor de dincoace de Cortina de fier ni se pare că acțiunea se petrece în mod evident în zona de influență sovietică, dacă nu chiar acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o echipă funcționează independent de altă echipă; - controlul, tendința echipei de a controla, regla conduita membrilor săi; - stratificarea, dezvoltarea unei ierarhii a statutelor în cadrul echipei; - permeabilitatea, măsura în care echipa admite sau nu cooptarea de noi jucători. Îmbinarea caracteristicilor mărime, așezare spațială, coeziune, dau stabilitatea de ansamblu a echipei. [29] Caracteristicile echipei sportive sunt date tocmai de domeniul în care aceasta își desfășoară activitatea. Prin însăși specificul său, echipa sportivă determină anumite comportamente, determină sentimentul apartenenței la o echipă, scoate în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
jocului, cu funcții bine stabilite jucătorilor pe linii și pe grupe de jucători în timpul apărării, atacului și în timpul trecerii de la una dintre aceste situații la alta. Sistemul de joc este baza după care se conduce o echipă în joc, înseamnă așezarea și repartizarea în spațiul de joc a forțelor, a jucătorilor, în scopul realizării unor sarcini trasate în linii generale. Sistemul de joc reprezintă forma generală de așezare și organizare a acțiunilor de joc, prin stabilirea de sarcini, zone și raze
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de joc este baza după care se conduce o echipă în joc, înseamnă așezarea și repartizarea în spațiul de joc a forțelor, a jucătorilor, în scopul realizării unor sarcini trasate în linii generale. Sistemul de joc reprezintă forma generală de așezare și organizare a acțiunilor de joc, prin stabilirea de sarcini, zone și raze de acțiune precise fiecărui jucător în atac și în apărare, cu scopul realizării unui joc organizat și a unui randament superior. Sistemul de joc presupune în primul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de joc, prin stabilirea de sarcini, zone și raze de acțiune precise fiecărui jucător în atac și în apărare, cu scopul realizării unui joc organizat și a unui randament superior. Sistemul de joc presupune în primul rând un dispozitiv ( o așezare inițială pe teren) în cadrul căruia funcționează liniile sau compartimentele echipei în care jucătorii ocupă anumite posturi. Sistemul presupune organizarea și coordonarea acțiunilor prin repartizarea judicioasă a forțelor pe teren și prin stabilirea atribuțiilor principale ale compartimentelor și posturilor, inclusiv stabilirea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de joc nu trebuie conceput ca un dispozitiv șablon, rigid, ci trebuie înțeles ca un cadru de organizare al jocului, care dă posibilitatea jucătorilor să rezolve creator situațiile tactice ce se ivesc. - sistemul de joc trebuie să fie accesibil jucătorilor. Așezarea inițială a jucătorilor pe teren, în care aceștia ocupă anumite posturi, în cursul evoluției sale, a cunoscut numeroase modificări. Schimbarea sistemelor de joc nu s-a făcut dintr-o dată, și a fost și este un proces îndelungat. Schimbarea sistemului de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în antrenamente. Învățarea prinderii mingii se realizează concomitent cu procedeele tehnice de pasare. 3.3.4.5 Conducerea mingii Prin conducerea mingii se înțelege deplasarea în teren a unui jucător cu mingea, lucru realizabil practic prin mai multe procedee: a) Așezarea mingii pe apă în fața capului: înotând craul jucătorul având umerii și capul mult ridicați, privirea ce controlează suprafața apei, brațele efectuând mișcări mai scurte, în ritm accelerat, în așa fel încât să nu împingă mingea dintr-o parte în alta
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
unei faze de joc, de exemplu). Combinația tactică înseamnă deci colaborarea dintre coechipieri și lupta cu adversarii. — Sistemul de joc reprezintă forma generală de organizare si coordonare a acțiunilor întregii echipe. Acesta presupune în primul rând existența unui dispozitiv de așezare a echipei pe teren, iar în cadrul lui funcționarea unor grupuri de jucători sau compartimente. În afara dispozitivului de așezare pe teren, sistemul de joc implică organizare și coordonare, lucruri care se realizează prin stabilirea prealabilă a unor sarcini și principii de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de joc reprezintă forma generală de organizare si coordonare a acțiunilor întregii echipe. Acesta presupune în primul rând existența unui dispozitiv de așezare a echipei pe teren, iar în cadrul lui funcționarea unor grupuri de jucători sau compartimente. În afara dispozitivului de așezare pe teren, sistemul de joc implică organizare și coordonare, lucruri care se realizează prin stabilirea prealabilă a unor sarcini și principii de acțiune, repartizate pe compartimente și pe jucători. Totodată se stabilesc principii de colaborare între compartimente, ajungându-se astfel
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
experiența existentă în problemele de tactică a jocului de polo și chiar a altor jocuri sportive, antrenorii au datoria să îmbogățească cunoștințele tactice ale jucătorilor pe care îi pregătesc, să contribuie la dezvoltarea aptitudinilor creatoare ale acestora. 4.3.5 Așezarea jucătorilor în teren În cadrul vechiului sistem de joc, împărțirea pe posturi a jucătorilor se menținea pe toată durata jocului. Apărătorii numai în cazul superiorității numerice treceau în jumătatea de teren a adversarului ș i de regulă înotau până la linia de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
lui. Totuși, cu toată existența acestei mobilități sporite de joc, fiecare echipă își are sistemul propriu care caracterizează evoluția ei pe toată durata de desfășurare a unui meci. În practica jocului de polo se pot folosi mai multe variante de așezare a jucătorilor pe teren. 1) portarul, l fundaș fix, l fundaș mobil, l mijlocaș, l centru și 2 extreme; 2) portarul, 2 fundași, 2 mijlocași, 2 înaintași; 3) portarul, 2 fundași, 3 mijlocași, l centru atacant; 4) portarul, l apărător
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
apărător, 5 atacanți; 10) portarul, 6 atacanți toți angrenați și în apărare. Aplicarea în practică a uneia sau alteia dintre variantele de mai sus depinde de posibilitățile tehnice și fizice ale componenților echipei. Rețele de comunicare utilizează următoarele tipuri de așezări în teren: a. portarul, l fundaș fix, l fundaș mobil, l mijlocaș, l centru și 2 extreme; b. portarul, 2 fundași, 3 mijlocași, l centru atacant. Echipele care folosesc aceste așezări în teren probabil că au în componența lor un
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
componenților echipei. Rețele de comunicare utilizează următoarele tipuri de așezări în teren: a. portarul, l fundaș fix, l fundaș mobil, l mijlocaș, l centru și 2 extreme; b. portarul, 2 fundași, 3 mijlocași, l centru atacant. Echipele care folosesc aceste așezări în teren probabil că au în componența lor un apărător bine dotat și pregătit fizic, care se încadrează însă nesatisfăcător în acțiunile de finalizare ale atacurilor; ca atare, antrenorii îl retrag în apărare, deoarece înotând în jumătatea de teren a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Jucătorului care se postează ca centru fix i se cere să fie si un bun executant al paselor, pentru a putea trimite mingea la momentul oportun coechipierului ajuns în poziție de finalizare. Rețea de comunicare care utilizează următoarele tipuri de așezări în teren: a. portarul, 2 fundași, 2 mijlocași, 2 înaintași (fig.3), b. portarul, l apărător, 3 mijlocași, 2 atacanți (fig.4) [5] Echipa are pe lângă fundașul fix încă doi centri atacanți capabili să arunce bine la poartă si care
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
se împarte în: 1) zona de repliere și organizare a apărării; 2) zona de apărare; 3) zona de ajutor. Pentru a nu se produce aglomerări de jucători în zonele respective, mai ales atunci când echipa se găsește în atac, se recomandă așezarea a l sau 2 jucători în fiecare zonă, ceea ce permite desfășurarea unui joc cu un coeficient ridicat de siguranță și realizarea unor atacuri supranumerice, datorită păstrării de către atacanți a mingii și efectuării unor atacuri succesive, printr-o circulație permanentă în cadrul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]