21,363 matches
-
în România, suveranul l-a întrebat cum i se pare țara. Foarte frumoasă, a răspuns neamțul, munții sînt minunați, femeile sînt frumoase, mîncarea e nemaipomenită, dar prea mult p... mă-tii (formularea îi aparține lui Marin Preda, așa că scuze pentru accentul vulgar). Cum așa, a întrebat Carol? Foarte simplu, a răspuns inginerul. Acest popor are o inerție ieșită din comun. Deraiază un tren, p... mă tii. Îi ia casa foc, la fel. Îi moare un copil, îi naște nevasta, dă lovitura
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
noua teocrație politică, pentru a-i asigura totuși împăratului "în maiestate", fie și în vizită, rolul major în orice manifestare publică de proporții, însă fără apelul la strămoși și la vechea mitologie locală. Este adevărat că o anumită schimbare în favoarea accentului politic s-a văzut încă din timpul ceremonialului de consecratio organizat pentru împăratul Traian (deja înscris la data respectivă în rândul eroilor - v. fig. 13.a) de urmașul său, Hadrian, care i-a adus cenușa la Roma (urna a fost
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
discursivă a acestor virtuți ale puterii, susțin ideea că filosofia practică a lui Aristotel va influența decisiv gândirea politică renascentistă 35, mai curând decât se va face simțită în teoria politică bizantină (post-romană), unde relevantă e contribuția lui Platon - cu accent pus tocmai pe etica datoriei față de oikonomia imaginii divine, în cadrul planului politic creștin și al instituțiilor puterii. Mai mult, eudaimonía (fericirea) aristotelică nu se va "închide" în forme etice de tip monastic ortodox (trăită în credință); dimpotrivă, ea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
teoria politică a imperiului oriental creștin, interesat mai curând de guvernarea vieții și a activității spirituale a comunităților de credincioși, păcătoși și penitenți, decât de persoana lor. În linia descendentă a filosofiei platoniciene, filtrată, cum se știe, de gândirea creștină, accentul cade cu preponderență pe datoria față de instituțiile care gestionează oíkonomía (instituția imperială și ecclesie), precum și față de instanța divină și alesul său, basileul. Distanța dogmatică dintre ortodoxism și catolicism va mări în timp falia dintre sistemele de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
datorită contribuției filosofiei tomiste a dreptului. Substanța teoriilor politice occidentale târzii poate fi înțeleasă și prin reflexiile lor structurate în imaginarul colectiv, marcat profund de caracterul practic și totodată sistematic al organizării sociale medievale. Teoria propusă de Aristotel, care muta accentul de pe modelul abstract al cetății pe realitatea familiei, oíkos, a fost rediscutată și integrată tot la începutul renașterii. Din păcate, deși proiectul său politic, comparativ cu cel al lui Platon, nu a fost artificial și utopic, nu a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de specialitate, vezi Vasiliu, Dire et voir. La parole visible du Sophiste. 12 Voi folosi în toate trimiterile titlul în greacă al dialogului lui Platon, cu toate că el are un semantism plural, semnalat de cercetători. Îl consider mai potrivit, dat fiind accentul pe care îl pun asupra semnificației lui în analiza de față. 13 Vezi Rizzeiro: Si l'imagination occupe la place d'intermédiaire entre le sensible et l'intelligible, et qu'en cela elle peut rendre des grands services à l
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
signification précise du terme imago est essentiel pour interpréter l'évolution du funus imperatorum au cours de la période, en considérant le funus imaginarium comme la cérémonie des funérailles publiques comprenant la procession des imagines de la famille du défunt. (104) 19 Accentele la cuvintele în limba latină apar în acest volum numai atunci când termenii sunt definiți. 20 Vezi: temperō (I) vt. și vi. 1. a potrivi cum se cuvine, a amesteca în proporții juste, a combina, a prepara ... ; 2. a conduce (potrivind
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cobori, întru ușurare, de pe ființa ta greutatea unei situații labirintice din care ieși. Faptul că vei parcurge o situație complicată, un labirint existențial, poate fi anunțat și prin expresia vei trece printr-o situație grea doar că această rostire pune accent pe trăsătură apăsării, a presiunii psihice exercitate asupra ta de o asemenea situație. Intrarea, tranzitarea și ieșirea reprezintă aici acte ce includ luarea în posesie a unei greutăți existențiale, trecerea cu ea sau purtarea sa și debarasarea de apăsarea ei
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mantă neagră el e coperit Și e trist ca plopul ce s-a desfrunzit. Proza și dramaturgia reprezintă latura cea mai ridiculă a operei lui Bolintineanu. (Călătoriile sunt însă excelente.) COSTACHE STAMATI Poezia basarabeanului Costache Stamati (1786-1869) este impregnată de accente byroniene, prin poeții ruși, și e în general de tipul romantic, cu o vocație hotărâtă în direcția viziunii macabre și a umorului de colori. Umbra hatmanului Arbore, apărând străjerului, este colosală, monstruos gotică în felul hugolian: Cântând oșteanu aceste, pare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ești ca o femeie/ Ce am iubit odată; și mica-acea scînteie/ De vulg necunoscută prin tine-am dobîndit"), zădărnicia ("Ha! ha! ha! ha! iacă un nume!... iacă înc-o vanitate!? Omer, Dante, Byron, Hugo! un cântec deșert în toate,/ Un accent, între morminte, un sarcasm în sărbători"). ANDREI MUREȘANU Caracterul de Marsilieză română l-a putut lua însă Un răsunet (Deșteaptă-te, romîne) de ardeleanul Andrei Mureșanu (1816-1863), imn profetic și grav, plin de strigăte solemne: Deșteaptă-te, romîne! din somnul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alecsandri, care s-a căsătorit foarte târziu din rațiuni de pur confort casnic, a avut multe iubiri ce n-au zdruncinat firea lui calmă. Vestita Niniță (Elena Negri, sora lui C. Negri), obiect al sentimentalei Steluțe, a scos poetului câteva accente duioase, pe care biografia le dovedește fără profunditate. Elena Negri fusese căsătorită, nu era deci Virgina imaculată asemeni divinei Beatrice, greu de atins, dureros de pierdut. Foarte mult din opera poetică a lui V. Alecsandri s-a perimat. Însă meritul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Făceți-le să geamă spărgîndu-se de stânci. Precursor al lui Bacovia, Radu Ionescu introduce primul în elegiile sale clavirul răsunător, la care cântă fecioara în delir, invocând umbra iubitului mort: Subt mîna-mi tremurândă când pianul lin suspină Și tristele-i accente din sînu-i zbor încet, Și dulcele Bellini cu Norma lui divină Adoarme suferința ce arde al meu piept, Te văz pe dinainte-mi c-un pas ușor a trece, De mine te apropii la capul meu șezând; Și după gîtu-mi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-nțelegi! Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea: Ce-i pasă unei lumi întregi De moartea mea!" Coșbuc este nu numai un desăvârșit tehnician, dar nu rareori și un poet mare, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mișcărilor sufletești sempiterne. ALȚI SCRIITORI ÎNTRE 1890-1900 Revistele dintre 1890 și 1900 sunt niște adevărate osuarii. Veroica Micle (1850-1889) publica poezii patetice fără discreție intimistă și mai ales eminesciene. Gh. din Moldova (Gh. Kernbach: 1859-1909), salutat cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și-ntîia oară În sufletu-mi simții cum se strecoară Fiorul tău de dulce întristare. Într-un fel, Iosif contribuia astfel, pe urmele lui N. Beldiceanu, la poezia plictisului, plăcută simboliștilor. El cânta iarmaroacele, caterinca și lăsa să i se surprindă accente din Verlaine (din care tradusese): Când mă gândesc la viața-mi din trecut, Îmi pare-un parc sălbatec și tăcut. Francis Jammes începea a fi cunoscut, și cutare întoarcere năvalnică a oilor are nuanțe neopastorale: S-aud de pretutindeni tălăngile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vrednic și de numele-i bătrîn! G. DIAMANDY Dintre piesele lui G. Diamandy (1867-1917), numai Chemarea codrului se mai poate menționa, și ea dealtfel o specie de vodevil cu câteva cântece și nume caricate, precum Ilona de Kikirezkeremkeketnaghyfalva, și cu accente delavranciene. GEORGE GREGORIAN George Gregorian e în plină activitate și azi, însă a debutat în cercul lui Mihail Dragomirescu prin poezie "de concepție" și simbolisme cumințite. Propriu-zis el e un sarcastic satanic în limbaj crud, vul-gar-dunărean, mijloace prin care își
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se caracterizează printr-o viziune decorativă a lumii, fastuoasă, exotică, desfășurare vitalistă de tapete și mătăsuri cu figuri de o mare imaginație a coloritului. Alfred Moșoiu (1890-1932) face elogiul florilor în spirit simbolist, însă anemic. O singură dată are un accent delicat: ..Un clopot bate-n mine și-l ascult, Și crește glasul lui ca un tumult, Și lămpile îmi par făclii de ceară... Ceva din mine moare-n astă seară... AL. A. PHILIPPIDE Socotit multă vreme modernist al metaforei, Al.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
niște provincii ale Europei, în imposibilitate de a rămâne în afară de mișcările sociale ale continentului. Apoi, să nu se uite că în mișcările sociale joacă rol și idealismul, adică dorința de a lucra pentru adevăr, pentru bine și pentru frumos. În accentele lui Constantin Radovici din Golești nu e vorba, desigur, de interesul de clasă, ci de tristețea unui suflet care compară adevărul, binele și frumosul din Apus cu înjosirea și mizeria din patria sa - comparație din care se naște dorința dezinteresată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cântat toate evenimentele mari, n-a cântat desființarea iobăgiei. Dl Iacob Negruzzi (Amintiri din "Junimea") spune că pricina este aversiunea lui Alecsandri pentru lovitura de stat. Dar chiar această aversiune e caracteristică. Afară de asta, nici înainte de lovitură el n-are accente împotriva iobăgiei, ca, de pildă, Boliac. "principiilor". E drept că Alecsandri, cum am văzut și până aici, a tergiversat cu aceste principii, n-a fost conștient și cu hotărâre împotriva lor, ceea ce îl face să nu fie un adevărat junimist
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Galuscus (Deschide jurnalul și se adâncește în ce-tire): Ce stil! Ce expresiuni energice! Ce logică invincibile! Admirabil ziar! Admirabil redaptor! Cine-i subsemnat? (caută la sfârșitul foaiei) Clevetici! îl gâcisem de la început. (Cetește din ziar, apoi:) ă...î Sublim! Iaca accente patriotice!..." Iată pe Galuscus democrat - "Ultra-demagog" - ca și Răzvrătescu. Galuscus, Răzvrătescu, Clevetici au aceeași atitudine din punct de vedere politic și social. Și atunci e curios ca Galuscus să zică despre Răzvrătescu că e "perturbator" și "anarhist"... ori nu-i
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lor civilizătoare". (Proză, p. 557.) ă Nicolae Bălcescu î 2 ă...î (Scrisori, p. 220, 231) 3 Teatru, I, p. XXV. numai tendința junimistă, care, necombătută de cealaltă, se accentuează din ce în ce. Rar acest om va mai scoate accentele de altădată: în Ginta latină, în Ostașii noștri, unde zice: "Am văzut visul cu ochii", adică visul de patruzecioptist 1 . * În celelalte privințe - limbă, literatură -, Alecsandri este critic ca toți ceilalți, dar tot practic, în opere beletristice. În tipurile în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu cafea și rom, alt "amic" îl mai îmbie încă cu un păhărel... și încă unul..."), numai un preot de 1 Nuvele, Povestiri, ed. Minerva, p. 21. sat, popa Niță, "cu pumnii încleștați, se sui pe trotuar și apostrofă, cu accentul celei mai mari indignări pe cei ce rîdeau: " E păcat, domnilor! gîndiți-vă! Creștini!... Frumos!... Mare păcat!"1 Și popa Niță, să se bage de seamă, nu știa încă cine e Mitu Boierul 2. Dar mai este un lucru - atât în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
murit), abia se poate spune că "a rămas". Structura artistică defectuoasă a acestui poet se explică, pe lângă alte cauze, și prin lipsa ajutorului pe care i l-ar fi dat poezia populară. Dovadă sunt resturile de "vechime" din poezia lui, accente și forme care aduc aminte de Văcărescu - "vechime" care se observă și la un "modern" ca C. A. Rosetti chiar - "vechime" care se explică prin lipsa influenței poeziei populare -, a acelei literaturi naționale care a înnoit și mlădiat totul. (Poezia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
restrânge din nou, ca volum, definiția creativității, conservând, însă, bogăția de idei și aducând, la rândul său, noutatea modelării: citation author=”E. P. Torrance”>„Creativitatea este procesul modelării unor idei sau ipoteze, al testării acestor idei și al comunicării rezultatului.”</citation> (accent și pe recunoaștere și valorizare socială). într-o definiție, mai amplă, din 1963, L. R. Harman reia ideile anterioare, dar consideră că, în plus, o creație nouă trebuie să contribuie la rezolvarea unei probleme puse mai înainte. în 1966, J.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
marcante și impuse pe plan european în toate domeniile, am avut și remarcabili inventatori ca Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă, pentru a ne rezuma numai la aviație. în timpul socialismului dușman al personalității, deși în România s-a pus mare accent pe dezvoltarea industrială și a tehnicii avansate, nu cunoaștem pe nimeni care, ca personalitate, să poată fi considerat egal celor amintiți mai înainte. Cât despre prezent... Personalitatea creatoare nu se poate dezvolta plenar decât într-o societate eliberată de dogme
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și ogururile și cheițele folosite la tivirea și încheierea diferitelor părți componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]