16,941 matches
-
de recepție a informației. Motricitatea generală, este foarte bună. Respirația neverbală: atât ritmul respirator cât și raportul inspirație/expirație sunt normale. Respirația verbală: expirația este prea scurtă și încă este prezentă încordarea. Vocea este normală, melodioasa, specifică copilului mic auzitor. Apelează la mai multe forme de comunicare: gestuala, prin semne spontane (Hai! Ada!), specifice copilului mic, insă modul preferat de comunicare este cel verbal. Este interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală; capacitatea de înțelegere a mesajului este foarte bună pentru
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
preferă pe y lui x, nu există nimeni care să prefere pe x lui y. [t.4.1.1*]: Există o preferință socială aciclică care îndeplinește condițiile U, P și Lhp. Demonstrație [t.4.1.1*]. Demonstrația se va face apelând la cazul alegerii cantității de muncă. Cum și cum toate alternativele din decisivitățile libertariene (date de condiția libertariană Sen) întâmpină opoziție din partea celuilalt individ, atunci, dar între 1a și 3a nu avem o preferință Pareto slabă (preferința socială este incompletă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reținut însă, în acest punct al discuției, este că domeniul nerestricționat face funcția de bunăstare socială invariantă la profiluri individuale intranzitive și la orice reguli de decizie socială care admit doar anumite profiluri de preferință individuală. e) Condiția de nondictatură apelează la cea mai simplă pretenție atunci când avem în vedere democrația: să nu existe un singur individ care să determine preferința socială între toate alternativele, indiferent de preferințele celorlalți. Nu voi insista asupra acestei condiții, însă faptul că ea înlătură singura
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
demersurile culturale, făcând tot mai multe concesii spiritului paralizant al „epocii de aur”. Chiar și în aceste condiții revista (în al carei colectiv de conducere au intrat Mircea Alexandrescu - redactor-șef adjunct și Rodica Lipatti - secretar general de redacție) a apelat la colaboratori și redactori din toate generațiile (Bedros Horasangian, George Littera, Tudor Caranfil, Dana Duma, Eugenia Vodă, Cristina Corciovescu, Aură Puran, Marină Roman-Juc, Ileana Peneș-Dănălache, Ludmila Patlanjoglu, Luminița Vartolomei, Mădălina Stănescu) și a continuat să publice regizori, operatori, scenariști și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
spirit care trebuie să cucerească o garanție de inteligibilitate a existenței și, totodată, să consemneze locul de unde ontologia poate începe. Această funcție ontologic-orientativă a limitei (care deschide totodată către posibilitatea cunoașterii în genere) o vom înțelege mai bine dacă vom apela la un strat semantic al lui peiras, care în ordine istorică este pesemne primul. În Retorica<ref id=”1”>I, 1357b 9.</ref>, Aristotel ne spune că în limba veche peras, „limită“, era sinonim cu tekmar, „reper“. Dacă limita conferă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fiecare moment al dezvoltării noastre ulterioare, ba chiar ne întâmpină din viitor, atunci Atena nu este un zeu apus și noi nu vom putea afla care este proveniența artei fără ajutorul ei. Dar de ce, din puzderia zeilor elini, trebuie să apelăm, când e vorba de proveniența artei, tocmai la zeița Atena? De ce, cu ajutorul ei doar, putem evita „arbitrarul gândului“? Oare pentru simplul fapt că ea este zeița conciliului, polymetis, „sfătuitoarea în împrejurări diverse“, cum o numește Homer? Dar Heidegger nu solicită
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
poetul și lingvistul, ci și de Iorga oratorul, profesorul și ultimul, dar nu cel din urmă -, de Iorga ca ființă umană. Dimensiunile fantastice ale acestui titan, acest veritabil Tatmensch goethian, m-au convins că nu aveam altă posibilitate decît să apelez la metoda lui Rembrandt: să zugrăvesc imaginea și să scot în evidență în cadrul tabloului elementul activ esențial. Nu pot decît să sper că am reușit acest lucru într-o oarecare măsură. Mi-am asumat pînă acum sarcina de a duce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
centralizat maghiar. Episcopul Andrei Șaguna, liderul spiritual al românilor, i-a îndemnat la rezistență pasivă. Dar tinerii români nu voiau să trăiască așa cum trăiseră părinții lor. Dată fiind campania în plină desfășurare de maghiarizare forțată tot mai intensă, ei au apelat la un vechi remediu: s-au adresat împăratului, rugîndu-l să-i ajute, dar acesta nu era în măsură să le țină piept partenerilor săi. "Memorandiștii" (numiți astfel pentru că înaintaseră împăratului un memorandum în care își expuneau plîngerile) au fost deferiți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
colonizare, evreii respectau un statut dublu. Atunci cînd erau cu familia lor manifestau toate calitățile care nu le erau de obicei atribuite de către observatorii superficiali: erau oameni de nădejde, cinstiți, ascultători, generoși, curajoși și disciplinați; odată ieșiți din acest cadru apelau adesea la tacticile subversive ale partizanilor într-un teritoriu aflat sub ocupație dușmană. În secolele XIX-XX, o fantastică explozie demografică și-a făcut apariția în rîndul evreilor, înainte de a se manifesta în rîndul populației locale 27. Creșterea populației, adăugată la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istorică. Întrucît societatea este organică, partidele politice sînt hrăpărețe și se destramă. Așa cum se afirma cu eleganță în ziarul lui Iorga, nu avea de ales decît între Sodoma și Gomora. Dar societatea românească era prea egoistă ca să înfăptuiască unitatea națională apelînd la naționalismul cultural și realizînd astfel solidaritatea națională. În primul deceniu al secolului al XX-lea, România nu deținea o masă semnificativă de naționalități. Problema lui Iorga era prezența unui mare număr de evrei (și înstrăinarea culturală a elitei). El
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de istoria vecinilor României; cercul exterior era ocupat de istoria universală. Metoda aceasta îl punea în fața următoarelor întrebări: cît de strict trebuie istoricul să țină seama de probele documentare disponibile? Asigură oare "obiectivitatea" respectarea strictă a documentației? Ranke și Michelet apelau în munca lor la ajutorul imaginației și al instinctului. Atitudinea lui Iorga în privința aceasta este prudentă. El susținea că, întrucît istoria nu este o știință, iar verificarea exactă pe baza raționamentului deductiv nu este întotdeauna posibilă, nu poate exista o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ediție populară a "Neamului românesc" destinată țăranilor. Și întrucît considera că literatura este foarte importantă, a publicat "Neamul românesc literar". "Neamul românesc" nu prea era o publicație liniștită. Și cum putea să fie dacă A. C. Cuza respingea într-un articol, apelînd la toate epitetele lui, pretenția evreilor că sînt Am Kodesh ("Poporul sfînt" sau "Poporul cărții"), numindu-i în schimb Am Kodosh (am codoș "o Națiune de codoși")?66 Iorga nu și-a exprimat niciodată opinia cu calm în nici o problemă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
valorilor literare clasice, fără să se limiteze la acestea. Cea mai mare parte a ideilor sale critice aveau drept sursă cinci autori francezi: Paul Bourget, J. M. Guyau, G. Séailles, E. Hennequin și H. Taine. Acești critici s-au remarcat apelînd la descoperirile științifice ale secolului în discuțiile despre artă, invocîndu-i adesea pe Spencer, Darwin și Karl Wundt. Iorga nu i-a urmat în totalitate, modificînd ideile pe care le putea folosi. Paul Bourget era un revanchard, o figură distinsă a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dictat cartea, Iorga ar fi avut nevoie de 150 de ore ca să o scrie 112. Familia l-a ajutat în rezolvarea corespondenței cu membrii partidului său, cu figurile politice românești și de peste hotare, cu savanții și cu oamenii obișnuiți care apelau la ajutorul lui. Iorga nu lăsa nici o scrisoare fără răspuns. Circulă și acum o istorioară care îl prezintă pe Iorga citind o carte în timp ce pășește de colocolo prin fața a trei stenografi, oprindu-se din cînd în cînd ca să le dicteze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
soția, copiii și ceilalți membri ai familiei sale. El era figura publică a bătrînei Europe, a cărui viață publică și intimă se desfășoară paralel fără să se întîlnească niciodată. Un tablou intim al lui Iorga nu poate fi zugrăvit decît apelînd la amintirile prietenilor, rudelor și ale contemporanilor săi. Divorțul lui Iorga de prima lui soție a fost prima lui mare încercare personală. După întîlnirea lor romantică, curtea și călătoria de nuntă au apărut dificultățile. Socrul lui Iorga a murit în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
agitația antisemită a lui Cuza" și "instigațiile anarhiste ale lui Iorga " sînt principalele vinovate de răscoala țăranilor 187. Iorga a reacționat inventînd numele "Tachi-Mochi". A primit multe scrisori de simpatie, dar scrisorile pline de ură erau mult mai multe. A apelat la ministrul învățămîntului ca să oprescă atacurile îndreptate împotriva lui; ministrul a preferat însă "să nu se amestece în chestiunile presei". De la Iași, Cuza îl implora pe Iorga "să aibă grijă de el"188. Presa americană, cea engleză, franceză, germană și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este solidă în privința faptelor și bine documentată; Iorga nu neglijează rolul jucat de locuitorii români din Ungaria în răscoala lui Rákóczi. Admirația lui pentru personalitatea, lupta și țelurile lui Rákóczi este evidentă. În Breve storia dei Rumeni (Bucharest, 1911), Iorga apela la opinia publică italiană ("frați latini") ca aceasta să-și dea seama de măsura în care politica de maghiarizare a ungurilor amenința latinitatea, menționînd în repetate rînduri observațiile făcute de italienii care călătoriseră prin România și Transilvania și utilizînd un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
progermane"; drept urmare, cei care l-au eliberat "erau sub influența agenților străini"85. Dar Consiliul (Sovietul) Soldaților a continuat să încurajeze anarhia. Generalul Prezan, ministrul român al Apărării, Vintilă Brătianu și șeful Statului Major al armatei române, generalul Cristescu, au apelat în aceeași zi la armata română. Ei au explicat că, întrucît nu putea submina hotărîrea armatei române, dușmanul încerca să o submineze dinăuntru. Rakovski fusese eliberat de agenți străini; aliații ruși își vor face datoria într-un mod exemplar și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
declarat independența, Basarabia rămînea oarecum suspendată în aer. Moldoveanul Iorga nu voia să rămînă în afara acestui proces. Și-a trimis locotenentul, Dimitrie Munteanu-Râmnic, la Chișinău, să impresioneze procesul aflat deja în plină desfășurare 109. Sfatul moldovenesc a fost convins să apeleze la armata română, care a intrat în Chișinău în ianuarie 1918. Sfatul local a votat la 27 martie 1918 în favoarea unirii Basarabiei cu România, sub rezerva autonomiei, care nu va fi niciodată respectată. După părerea lui Iorga, Franța fusese cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spunea despre dr. Lupu că este "destul de rău ca un ministru să se comporte ca un demagog, dar este mult mai periculos dacă un demagog devine ministru". Dr. Lupu era destul de inconsecvent, schimbîndu-și radical poziția în momentele decisive. Profesorul Cuza, apelînd la unul din aforismele lui îl numea "un socialist sui generis"26. În mijlocul nesfîrșitelor greve, răzvrătiri și tulburări, doctorului Lupu îi plăcea să prezideze negocierile cu greviștii. Regele era tot mai îngrijorat și i-a cerut lui Iorga "să-l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Liberal avea o organizație, experiență, hotărîre și era sprijinit de Palatul regal. Putea controla și recompensa birocrația și aparatul represiv; în sfîrșit, Partidul Liberal înțelegea realitatea mai bine decît Iorga și avea o concepție proprie. Iorga ar fi trebuit să apeleze la un capitol din cartea lui Hitler, adică, știind că este slab, ar fi trebuit să apeleze la aliații potențiali. În cadrul Partidului său Naționalist Democrat, programul partidului se baza încă pe sămănătorism; nu era abordată nici o altă soluție mai benefică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și aparatul represiv; în sfîrșit, Partidul Liberal înțelegea realitatea mai bine decît Iorga și avea o concepție proprie. Iorga ar fi trebuit să apeleze la un capitol din cartea lui Hitler, adică, știind că este slab, ar fi trebuit să apeleze la aliații potențiali. În cadrul Partidului său Naționalist Democrat, programul partidului se baza încă pe sămănătorism; nu era abordată nici o altă soluție mai benefică. Sămănătorismul era preocupat de problema alcoolismului, dar nici măcar nu observa că România avea cea mai ridicată rată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
desfășura lucrările, era bine ca primul-ministru să fie un ardelean (adică Vaida-Voievod), care să fie șeful delegației române la Versailles 41. În primăvara lui 1920, a devenit clar că guvernul democrat nu putea face față problemelor. Astfel că Brătianu a apelat la intermediari și la influența acestora la Palat. Brătianu prevedea autodistrugerea lui Iorga în sens politic. Aprecierile lui s-au dovedit a fi dureros de precise 42. Tulburările postbelice din România au fost similare celor care au dominat restul Europei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Versailles revendica ceva foarte diferit față de Congresul de la Berlin. De exemplu, articolul 60 al Tratatului de Pace cu România, care cerea nu numai drepturi egale pentru orice naționalitate, dar și pentru naționalități, dacă erau supuse discriminării, prevedea că acestea pot apela la organizațiile internaționale și la Puterile semnatare (inclusiv la Liga Națiunilor) ca să primească reparații. Iar pentru evrei, exista puternica Alianță Israelită din Franța, gata oricînd să intervină. Iorga înțelegea și nevoia României Mari în privința liniștii interne. A luat de multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ar trebui să caute salvarea în noua Constituție democrată și "ar trebui să găsească drumul spre inima poporului român. Calea nu este închisă"92. Corespondența lui Iorga demonstrează că era în permanent contact cu evreii, mai ales cu intelectualii, care apelau la el ca la apărătorul lor în orice caz de discriminare antisemită. La 26 februarie 1929, Iorga a făcut o interpelare în Cameră în legătură cu transferul ilegal al unui profesor de matematică evreu din motive antisemite. Proaspăt apărutul cotidian "Apărarea națională
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]