17,474 matches
-
cunoscut o reală evoluție, în primul rînd în zonele care ofereau produse rezultate din prelucrarea alimentelor, produse textile și materiale de construcție. Prelucrarea alimentelor era desigur vitală pentru această regiune agricolă. Au fost înființate mori pentru făină și fabrici de bere; fabricile de ambalare a cărnii, mai ales cele specializate în produsele din carne de porc, erau, de asemenea, importante. Industria zahărului bazată pe culturile de sfeclă de zahăr s-a dezvoltat în toate statele, cu excepția Greciei. Extinsele construcții imobiliare, în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lucrătorii erau membri ai familiei meșteșugarului. În domeniul producerii de băuturi alcoolice, o răspândire crescândă o avea meseria de berar, ce-și făcea loc înfruntând tradiția, care păstra la loc de cinste vinul și rachiul. Numărul instalațiilor de producere a berii a crescut simțitor, mai ales în orașele în care viețuia o populație străină. La începutul deceniului șapte al secolului trecut, în Moldova existau 40 de instalații de producere a berii, majoritatea în orașe. Dintre ele numai cinci pot fi socotite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de cinste vinul și rachiul. Numărul instalațiilor de producere a berii a crescut simțitor, mai ales în orașele în care viețuia o populație străină. La începutul deceniului șapte al secolului trecut, în Moldova existau 40 de instalații de producere a berii, majoritatea în orașe. Dintre ele numai cinci pot fi socotite fabrici de proporții reduse (una în Bacău și patru în Neamț), restul fiind ateliere cu 1-5 lucrători în medie, încadrându-se deci în cooperația capitalistă simplă sau, parte, în mica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încadrându-se deci în cooperația capitalistă simplă sau, parte, în mica producție. Nici unul dintre aceste ateliere nu avea mai mult de un cuptor. Materia primă folosită era orzul, hameiul, secara și porumbul. Producția de bragă avea loc, ca și a berii, în ateliere. La începutul celui de al VII-lea deceniu funcționau în Moldova 14 ateliere. Un singur atelier din Iași avea două cuptoare, restul aveau numai câte unul. Numărul lucrătorilor, în medie, era de 1-2 de atelier. În total - 27
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rachiu era vândută lui Iacob Neuchotz. Acolo unde erau instalate velnițele se îngrășau așa numitele „vite de negoț”, care, în unele ocoale, se numără cu sutele. Deși în statistica din 1860-62 nu este menționată nici o instalație industrială de producere a berii la sate, în alte surse de informație dimpotrivă sunt semnalate câteva: la 1848 - una în ținutul Suceava; - la 1849 - una la Pâncești (Roman), una la Brăiești (Dorohoi); în 1851 - una în ocolul Târgului (Tecuci), două în satul (sic!) Fălticeni; în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
diviziunii sociale a muncii, creșterea populației orășenești rupte de agricultură, dezvoltarea caracterului comercial al gospodăriei agricole și a tendinței proprietarilor funciari de prelucrare a cerealelor pe propriile lor domenii, folosirea făinii într-o măsură mai mare pentru prepararea rachiului, a berii, a pastelor făinoase etc., sunt principalele cauze ale sporirii numărului de mori în Moldova. N. Suțu indică pentru Moldova în anul 1849 un număr de 3.485 de mori, iar în statistica din 1860-1862, sunt menționate, ca funcționând în acei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrători, trebuie să se fi ridicat în Moldova la jumătatea veacului trecut, când funcționau aproximativ 1.000 de velnițe, la cel puțin 10.000 de oameni. Începuturi timide ale mașinismului se constată în acea epocă și în domeniul producției de bere. N. Suțu semnala existența, în 1842, la Galați, alături de alte întreprinderi industriale, a unei fabrici de bere. Ea a fost întemeiată în acel an de către Marcu Schein. Ploll, urmașul acestuia din urmă, „a introdus aparate noi, mișcate cu forța aburului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de velnițe, la cel puțin 10.000 de oameni. Începuturi timide ale mașinismului se constată în acea epocă și în domeniul producției de bere. N. Suțu semnala existența, în 1842, la Galați, alături de alte întreprinderi industriale, a unei fabrici de bere. Ea a fost întemeiată în acel an de către Marcu Schein. Ploll, urmașul acestuia din urmă, „a introdus aparate noi, mișcate cu forța aburului”. Când anume a introdus Ploll acele aparate noi - nu știm. În statistica din 1860-1862 nu este menționată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acel an de către Marcu Schein. Ploll, urmașul acestuia din urmă, „a introdus aparate noi, mișcate cu forța aburului”. Când anume a introdus Ploll acele aparate noi - nu știm. În statistica din 1860-1862 nu este menționată la Galați nici o fabrică de bere care utiliza forța aburului. Este foarte probabil că inițial acea fabrică să fi fost un atelier care s-a dezvoltat și transformat ulterior într-o instalație mecanică. La 6 iunie 1846, Ion Giovek a obținut un privilegiu pentru înființarea unei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
forța aburului. Este foarte probabil că inițial acea fabrică să fi fost un atelier care s-a dezvoltat și transformat ulterior într-o instalație mecanică. La 6 iunie 1846, Ion Giovek a obținut un privilegiu pentru înființarea unei fabrici de bere „obișnuită în țară și bere de Bavaria”. Informațiile documentare relative la această inițiativă se opresc aici. În 1858, Vasile Cioran „zidește din nou la Iași, în mahalaua Muntenimia de mijloc, o berărie de piatră și cărămidă cu acoperământ de fier
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că inițial acea fabrică să fi fost un atelier care s-a dezvoltat și transformat ulterior într-o instalație mecanică. La 6 iunie 1846, Ion Giovek a obținut un privilegiu pentru înființarea unei fabrici de bere „obișnuită în țară și bere de Bavaria”. Informațiile documentare relative la această inițiativă se opresc aici. În 1858, Vasile Cioran „zidește din nou la Iași, în mahalaua Muntenimia de mijloc, o berărie de piatră și cărămidă cu acoperământ de fier și celelalte ale ei”. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
70 de lucrători plătiți anual cu 45.800 lei, și cinci berării în ținutul Neamț cu 22 lucrători plătiți anual cu 292.164 lei. Prelucrând anual 1.300 merțe de orz și cinci merțe hamei, berăriile produceau 7.200 vedre bere. În statistica din 1860-1862, primele două berării n-au fost înregistrate, fie datorită faptului că în acel an ele nu mai funcționau, fie că au fost omise de către alcătuitorii statisticii. Prima ipoteză ni se pare mai plauzibilă. O comparație între
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la Florești-Stîngacii au fost încercări neizbutite în cele din urmă. În statistica din 1860-62 sunt înscrise însă patru berării și 14 lucrători, toate folosind ca forță motrice aburul. În aceeași statistică mai este trecută o instalație mecanică de producere a berii la Bacău, având patru lucrători și folosind deasemenea forța aburului. Informațiile documentare de care dispunem nu ne îngăduie să stabilim cu precizie numărul fabricilor de bere, nu ne oferă suficiente temeiuri pentru a putea face distincția cuvenită între atelierele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
motrice aburul. În aceeași statistică mai este trecută o instalație mecanică de producere a berii la Bacău, având patru lucrători și folosind deasemenea forța aburului. Informațiile documentare de care dispunem nu ne îngăduie să stabilim cu precizie numărul fabricilor de bere, nu ne oferă suficiente temeiuri pentru a putea face distincția cuvenită între atelierele de producerea berii și fabrici. Totuși, din această succintă expunere, rezultă limpede că și în domeniul producției de bere se constată utilizarea mașinilor. Fabricile de bere erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bacău, având patru lucrători și folosind deasemenea forța aburului. Informațiile documentare de care dispunem nu ne îngăduie să stabilim cu precizie numărul fabricilor de bere, nu ne oferă suficiente temeiuri pentru a putea face distincția cuvenită între atelierele de producerea berii și fabrici. Totuși, din această succintă expunere, rezultă limpede că și în domeniul producției de bere se constată utilizarea mașinilor. Fabricile de bere erau însă foarte mici, „un fel” de instalații mecanice, cu câțiva lucrători salariați. Cu excepția a cinci dintre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îngăduie să stabilim cu precizie numărul fabricilor de bere, nu ne oferă suficiente temeiuri pentru a putea face distincția cuvenită între atelierele de producerea berii și fabrici. Totuși, din această succintă expunere, rezultă limpede că și în domeniul producției de bere se constată utilizarea mașinilor. Fabricile de bere erau însă foarte mici, „un fel” de instalații mecanice, cu câțiva lucrători salariați. Cu excepția a cinci dintre ele, care utilizau forța aburului, celelalte erau cu „hornuri și cuptoare”, prelucrând orz, hamei, porumb și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de bere, nu ne oferă suficiente temeiuri pentru a putea face distincția cuvenită între atelierele de producerea berii și fabrici. Totuși, din această succintă expunere, rezultă limpede că și în domeniul producției de bere se constată utilizarea mașinilor. Fabricile de bere erau însă foarte mici, „un fel” de instalații mecanice, cu câțiva lucrători salariați. Cu excepția a cinci dintre ele, care utilizau forța aburului, celelalte erau cu „hornuri și cuptoare”, prelucrând orz, hamei, porumb și secară. De altfel, consumul berii în acea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Fabricile de bere erau însă foarte mici, „un fel” de instalații mecanice, cu câțiva lucrători salariați. Cu excepția a cinci dintre ele, care utilizau forța aburului, celelalte erau cu „hornuri și cuptoare”, prelucrând orz, hamei, porumb și secară. De altfel, consumul berii în acea epocă în Moldova era mic. Berea continua să rămână o băutură a populației germanice din țară și a unei foarte restrânse pături orășenești localnice. Tehnica producerii ei era deasemenea un apanaj al tehnicienilor străini. Ei au avut inițiativa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fel” de instalații mecanice, cu câțiva lucrători salariați. Cu excepția a cinci dintre ele, care utilizau forța aburului, celelalte erau cu „hornuri și cuptoare”, prelucrând orz, hamei, porumb și secară. De altfel, consumul berii în acea epocă în Moldova era mic. Berea continua să rămână o băutură a populației germanice din țară și a unei foarte restrânse pături orășenești localnice. Tehnica producerii ei era deasemenea un apanaj al tehnicienilor străini. Ei au avut inițiativa introducerii procedeelor mecanice de obținere a berii și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mic. Berea continua să rămână o băutură a populației germanice din țară și a unei foarte restrânse pături orășenești localnice. Tehnica producerii ei era deasemenea un apanaj al tehnicienilor străini. Ei au avut inițiativa introducerii procedeelor mecanice de obținere a berii și o dată cu aceasta capitalul străin pătrunde și în această ramură economică. În 1859, Moise Rot fabrica la Podul Iloaei, din apă și spirt, oțet. La fabrica lui a fost găsită o cantitate de 100 vedre oțet, în „afară de cel ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mecanică a lui Krodop nu ne oferă și alte știri. Din expunerea privitoare la începuturile industriei mecanice din domeniul alimentar, reiese că în perioada 1848-1864 au funcționat în Moldova 17 mori cu aburi, instalații mecanice de producere a spirtului, a berii (din care cinci utilizau forța aburului), o instalație mecanică de producerea oțetului, o mică fabrică de pâine, una de arpacaș, două de conserve. Lucrătorii erau salariați, nu însă „proletari”, căci la cele mai multe dintre întreprinderile amintite mai sus ei se angajau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în țara noastră. Înrâuririi acestor împrejurări se datorește sporirea numărului de mori mecanice de la una existentă până la 1848, la 17 înființate între 1848 și 1864, înființarea câtorva fabrici de proporții reduse de alcool, a câtorva instalații mecanice de preparare a berii, a fabricilor de pâine și arpacaș, a încă două fabrici de luminări de stearină, a celor trei fabrici de postav, a instalației mecanice de preparare a prafului de pușcă, a peste zece rafinării de petrol, a instalației mecanice de reparare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de petrol din lume. Materia primă abundentă, ieftină și de bună calitate explică nu numai profilul majorității întreprinderilor industriale, ci și proveniența socială a celor mai mulți dintre întreprinzători. Majoritatea proprietarilor de mori mecanice, a instalațiilor mecanice de preparare a rachiului, a berii, a lumânărilor, a postavului, a cărămizilor, a sticlei etc., sunt mari proprietari funciari. Aceasta este explicabil, deoarece materia primă care stă la baza acestor ramuri industriale se afla în mâna proprietarilor de moșii, deoarece principala sursă a acumulărilor de bani
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la serviciile unei "profesioniste". Însă și de data aceasta, experiența se transformase într-un complet fiasco. Această împreunare fusese nu o dezvirginare, ci mai curând o "înghesuială patetică", o "copulare jenantă". Ajungând la un hotel jalnic amețit de "oceanele de bere" pe care le îngurgitase pentru a-și domoli angoasa inițială, Stingo iese din această experiență simțindu-se încă și mai umilit. Partenera sa, "o prostituată bătrână, obosită, de pe plantațiile de tutun", îi reproșase neîncetat, în vreme ce el, "călare pe trupul ei
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Pe tot parcursul filmului, ecranul televizorului fără imagine va semnala întîmplări bizare și amenințătoare. După episodul inițial, Poltergeist prezintă cîteva scene comice despre viața în zona rezidențială suburbană. Un om îndesat cară pe o bicicletă o lădiță cu sticle de bere aflată într-un echilibru precar pe ghidon. Cîțiva copii poznași își îndreaptă către el jucăriile teleghidate și omul cade de pe bicicletă. Cutiile de bere se sparg și explodează, iar el cară restul de cutii, dintre care unele încă mai explodează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]