18,730 matches
-
altfel acest eșec triplu, decât prin conotațiile (negative pentru mulți actori politici și civici) ale activismului politic de stânga care se leagă de numele meu sau de numele Fundației Deșire - care aparem în sesizarea de discriminare făcută către CNCD, în mărturii la tribunal la judecarea cazului Coastei împotriva primăriei, ca organizatori ai manifestărilor stradale, pe scrisorile și recomandările trimise către primărie, guvern și ministere specifice în ceea ce privește evacuările forțate, incluziunea socială, drepturile locative, dezvoltare incluzivă și coezivă, susținând antirasismul și critica măsurilor
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
reflecții pe marginea spectacolelor incluse în Stagiunea Teatrului Istoriilor Recente </b>care contribuie la lărgirea dezbaterii pe marginea fenomenelor abordate performativ: migrația forței de muncă în Europa, moduri de a trăi gay înainte de 1989, viața în comunitățile muncitorești după 1990, mărturii despre Holocaustul din Basarabia și Transnistria sau perspective ale oamenilor obișnuiți despre evenimente traumatice din istoria României și Moldovei post-1990. [caption id="attachment 1651" align="aligncenter" width="610"] Alexandra Horghidan, Monica Marinescu. Broken History, 2014.[/caption] What kind of recent history
Teatrul istoriilor recente () [Corola-website/Science/295786_a_297115]
-
politică, militante împotriva nedreptăților unui cotidian locativ confiscat de mafia imobiliară, femei capabile să organizeze comunitatea din care fac parte pentru proteste - care își spuneau poveștile bulversante. Povești ale propriilor experiențe de evacuare, într-un teatru al auto-narațiunilor care transformă mărturia personală în <i>statement</i> politic. Un teatru ca o „casă comunitară” ținută în viață de povești de solidarizare tulburătoare, o casă suspendată între un prezent abrupt și un viitor incert. În acest teatru al retrocedării dreptului la locuință, 3
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
cei care le ignoră fără să le cunoască. La Harneală e un fel de „îndreptar orto-evacuare”, cu <i>power-point</i>-uri, cântece, scene scurte în care sunt punctate momentele specifice unei evacuări cu tot ce implică procesul de amenințare comunitară: „Mărturia disoluției, a dislocării sau a conflagrației comunității este cea mai importantă și mai apăsătoare mărturie a lumii moderne, cea care reunește, poate, toate celelalte mărturii pe care această epocă se vede nevoită să le asume, în virtutea unui decret sau a
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
orto-evacuare”, cu <i>power-point</i>-uri, cântece, scene scurte în care sunt punctate momentele specifice unei evacuări cu tot ce implică procesul de amenințare comunitară: „Mărturia disoluției, a dislocării sau a conflagrației comunității este cea mai importantă și mai apăsătoare mărturie a lumii moderne, cea care reunește, poate, toate celelalte mărturii pe care această epocă se vede nevoită să le asume, în virtutea unui decret sau a unei necesități neștiute”<a title="" href="file:///C:/Downloads/La%20harnealu0103.doc# ftn1">[1]</a
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
care sunt punctate momentele specifice unei evacuări cu tot ce implică procesul de amenințare comunitară: „Mărturia disoluției, a dislocării sau a conflagrației comunității este cea mai importantă și mai apăsătoare mărturie a lumii moderne, cea care reunește, poate, toate celelalte mărturii pe care această epocă se vede nevoită să le asume, în virtutea unui decret sau a unei necesități neștiute”<a title="" href="file:///C:/Downloads/La%20harnealu0103.doc# ftn1">[1]</a>. Sunt dramatizate întâlniri conflictuale sau temporar prietenoase cu autoritățile din
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
a unei epoci [...].”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn12"><sup></sup><sup>[12]</sup></a> Artiștii de teatru încep să se folosească de documente de arhivă, mărturii de istorie orală, articole de ziar sau jurnale pentru a chestiona, prin metode performative și dintr-o perspectivă angajată, politicile prezentului, si pentru a pune pe agena publică probleme sociale ignorate sau neglijate de instituțiile oficiale. Un astfel de demers
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
de către practicieni din zona de teatru independent din România post-socialistă.[13]</a> Ipoteza de la care pornesc este că aceste demersuri, desi folosesc metode diferite de abordare a arhivei și de performare a acesteia, precum și înțelesuri diferite ale acesteia (documente oficiale, mărturii orale, articole de ziar, jurnale etc.), constituie un teatru de implicare socială, cu scop educațional și cu o dimensiune politică asumată care este potențata de cea estetică. Apreciez că una din principalele preocupări ale acestor practicieni de teatru este recuperarea
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn21"><sup></sup><sup>[21]</sup></a> Acest proces poate pune pe agenda publică teme socio-politice ce derivă și din materiale documentare și mărturii orale deja existente.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn22"><sup></sup><sup>[22]</sup></a> [1] Vezi Michel Foucault, Discipline and Punish. The Birth of
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
Think..., p. 47-48. [22] Un exemplu ar fi posibilitatea dezbaterii percepției clasei de mijloc asupra perioadei socialiste, prin performarea unor fragmente din scrierile lui Vasile Paraschiv (ex. Lupta mea pentru sindicate libere în România, Iași: Polirom, 2005) sau a unor mărturii orale dintre cele colectate de echipele lui Zoltan Rostas (ex. Activiștii mărunți. Istorii de viață</b>, București: Curtea Veche, 2007). [:en]by Marius Bogdan Tudor [...] Interpretation is key to any historical narrative. This is because official records are both sufficient
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
în interviuri. Cuvânt cu cuvânt. Tot în perioada asta, m-am documentat cât am putut eu de bine căutând chestii despre mineriade pe net și prin librarii. Am aflat că se scriseseră de-a lungul timpului mii de pagini de mărturii, rapoarte, articole și cărți cu sau fără pretenții științifice. O groaza de informație, deci, dar și prostii și fumigene căcălău — atât de multe încât riști să te paranoizezi și să zici numai „Hai ba, terminați cu vrăjelile astea, că nu
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
La mijlocul secolului 19, în plină mecanizare a producției și intensificare a conflictului dintre capital și muncă, muncitorii industriali se confruntau cu deprofesionalizarea și în general cu lipsa unui minim control asupra lucrului, în afara grevelor. Un cizmar din Lynn, Massachussetts, depunând mărturie în Congresul SUA în 1899, spunea că există în jur de 100 de subdiviziuni ale muncii în producția unui singur pantof. [Specializarea] nu a fost în beneficiul muncitorului. [...] El a devenit o simplă mașinărie. O persoană operează un dispozitiv prin
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
se va desfășura pe tot parcursul lunii martie. Demersul asociației se adresează, înainte de toate, comunității și, în consecință, nu poate fi realizat fără sprijinul acesteia. Atingerea sumei propuse în cele 30 de zile de campanie ar fi, prin urmare, o mărturie a sprijinului nemijlocit și a încrederii pe care clujenii (și nu numai) le acordă unui proiect de pe urma căruia orice donator poate beneficia în mod direct. Anul trecut, Focus Atelier a avut ca temă dinamica artă-societate. Astfel, specialiști din țară și
Focus Atelier - campanie de crowdfunding () [Corola-website/Science/296069_a_297398]
-
după care nu a mai fost programat deloc, motivația teatrului fiind aceea că nu ar avea public. Artitșii implicați în proiect au trimis o scrisoare directorului Teatrului Maghiar de Stat, Tompa Gábor, în care îi cereau anumite explicații. Legat de mărturiile unor spectatori împiedicați să vadă montarea, Gianina Cărbunariu afirmă: ’’am primit semnale din partea unor oameni care ne-au spus că nu au putut cumpăra bilete la spectacol pentru că li s-a spus că toate biletele erau vândute (în condițiile în
Capitalismul morților () [Corola-website/Science/295616_a_296945]
-
imaginare unor prieteni, cântărețe, miniștri sau președinți. Post-Scriptum e performarea unui ritual de relaționare socială pe cale de dispariție. Scrisorile sunt daruri pe care trecutul le face prezentului. Sunt semnele unui timp în care fiecare detaliu intim al scrisului reprezintă o mărturie personală, o formă de a rezista uniformizării mesajelor. Scrisorile sunt vieți împăturite. Cu: Iudith Ardeleanu, Marius Armașu, Margareta Eschenazy, Lidia Fonea, Sybille Silvian, Pompiliu Sterian, Eva Szemler Lendvay, Dorotea Weissbuch Echipa Vârsta 4: Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov
Post Scriptum - spectacol la căminul de persoane vârstnice ”Moses Rosen” () [Corola-website/Science/295636_a_296965]
-
dacă este identic cu al unui criminal cunoscut. În Slovenia nu există nici un fel de interdicții privind schimbarea numelui. Scenariul spectacolului Cu cât suntem mai mulți, cu atât mai repede ne vom îndeplini scopurile conține și interviuri cu familiile artiștilor, mărturii ale unor angajați care se ocupă de probleme juridice privind alegerea unui nume noi, un interviu cu directorul biroului administrativ din cadrul Ministerului de Interne, diferite cereri, precum și o scrisoare adresată de către cei trei artiști primului ministru al Sloveniei, pe care
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
În 2015, premiul Nobel pentru literatură i-a revenit Svetlanei Aleksievici, jurnalistă din Belarus ale cărei lucrări nonficționale reunesc mărturii, grupate în jurul unei serii de evenimente istorice, ale locuitorilor și locuitoarelor spațiului ex-sovietic. Faptul că, cu trei zile înaintea alegerilor prezidențiale din Belarus din 2015, se anunța că premiul va merge către această scriitoare cunoscută pentru poziționarea sa vehementă anti
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
să crească în ei în asemenea măsură, încât nu l-au mai putut smulge.” (p.10) Și în efortul de editare și de ordonare a materialului se simte uneori dorința de a transmite aceeași idee. De exemplu, o serie de mărturii nostalgice și emoționante se încheie cu cea înfiorătoare a unui torționar, relatată la a doua mână, de cineva căruia i se confesase. Ultimul cuvânt îi aparține astfel celui mai grotesc dintre personaje, în încercarea de a reduce valoarea istoriilor anterioare
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
comunism, precum și felul în care își judecă subiecții, nostalgia după euforia anilor 90 și dezamăgirea față de ”libertatea” pentru care ”eram gata să ne aruncăm în luptă.” Iar esențializările cu care lucrează încep să contrasteze puternic cu timpul și spațiul acordat mărturiilor atât de contradictorii ale oamenilor, și cu capacitatea acestora de nuanțare. Deși Aleksievici susține la început că demersul său ilustrează felul în care ea însăși vede și aude lumea, ”ca pe un cor de voci individuale și ca pe un
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
al doilea aspect, al autenticități, s-a manifestat an dorința neobișnuită a lui Bulajic de a realiza un film care să rămână cât mai fidel istoriei. Regizorul și co-scenariștii săi au analizat în cele mai mici detalii documente scrise și mărturii despre bătălie și au filmat cu aproximație în aceleași locuri în care s-a desfășurat bătălia. Pentru a putea filma „că la carte”, Bulajic a distrus 4 sate, un castel și zeci de camioane și tancuri. Pe lângă toate astea, un
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
16 persoane. Printre victime s‑au aflat un redactor, un director de programe, un cameraman, o machieuză, trei agenți de pază și alți angajați. De asemeni, au fost atacate instalații de radio și electrice din întreaga țară. New York Times depunea mărturie: „Intrarea în stil spaniol e spulberată de explozii, care păreau să fi țintit acoperișul chiar sub turnul înalt cu numeroasele antene de satelit. Deși turnul și antenele înnegrite au rămas în picioare, camerele de control și studiourile au dispărut pur
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
prăvăliile și spărgând geamurile locuințelor evreiești. Ca și două decenii mai târziu, studenții se percepeau și în anul 1900 ca fiind o avangardă națională, iar ca atare apărarea națiunii de ”pericolului evreiesc” reprezenta un act de onoare. Totuși, în pofida tuturor mărturiilor, manifestațiile studențești înainte de război n-au luat niciodată amploarea violenței antisemite generalizată la nivel național din perioada interbelică. [caption id="attachment 1868" align="aligncenter" width="463"] Broșură editată de organul studențimii naționaliste, ”Cuvântul Studențesc”, despre necesitatea introducerii unui „numerus clausus” în
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
Mărturii ale lui Liviu Beris și Alexandru Elias Materialul de față este transcrierea unei discuții avute cu supraviețuitorii Liviu Beris și Alexandru Elias, în cadrul conferinței-atelier Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach, organizată de Third Generation Buchenwald
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
de Ioana Florea, Isabela Panek, Jelena Steigerwald Între anii 1937 și 1945, pește 250.000 de persoane din toată Europa, inclusiv din Ardealul de Nord, au fost încarcerate de către regimul nazist german în lagărul de concentrare Buchenwald și în lagărele-satelit. Mărturii ale acestei perioade au fost redate de supraviețuitori și supraviețuitoare ale lagărului Buchenwald, în cadrul unor interviuri din 1998, 2002, 2005, precum și în cadrul unei discuții dintre Miklós/ Nicolae Kallós, Ladislau/Vasile Nuszbaum, László Székely, activiști ai rețelei „Third Generation Buchenwald” și
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
distrugerea identității fiecărui prizonier, disoluția umanității și a relațiilor interumane, stabilirea unui sistem de concurență acerbă între „victime”. Rezistență prizonierilor în fața acestei politici de dezumanizare este o temă complexă: primul nivel al rezistenței însemna efectiv păstrarea comportamentului uman și solidar. Mărturiile supraviețuitorilor arată că rezistență începea cu încercarea de a rămâne în viață, cu menținerea relațiilor, ajungând până la revoltă. În 1943, în Buchenwald s-au pus bazele unei mișcări internaționale de rezistență (ICC), prin coordonarea mai multor prizonieri comuniști. Comitetul ICC
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]