17,300 matches
-
superioare ale facultăților intelectuale: iubirea să stea din împerecherea a două suflete ca două flori ce și-ar amesteca aroma"141. Fetișismul semnalează însă, după cum afirmă Krafft- Ebing 142, tocmai tendința individualizării în amor, ceea ce conduce firesc la unicizarea obiectului pasiunii, a femeii iubite. Concomitent cu procesul individualizării, fetișismul produce, de asemenea, și un soi de exaltare foarte asemănătoare cu aceea religioasă 143. Ca atare, când nu-i un simplu "fetiș", femeia va fi iubită mai intens în absență, deoarece amintirea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sine ("Fericirea lui atârna numai de mine", afirmă "nemțoicuța" pentru posteritate, rezumând "idila" cu Eminescu în termenii unei meschine afaceri caritabile: "nu simțisem până acum decât milă"147. În roman, Mite crede, la fel, că "prin calmul ei îi îndiguise pasiunea și i-o transformase cum voise"). În fapt, femeia-scriitoare se teme să nu fie disprețuită și nu ia în serios pasiunea in statu nascendi (care e, să fim bine înțeleși, o pasiune pur literară!), hotărându-se, pe viitor, să fie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu simțisem până acum decât milă"147. În roman, Mite crede, la fel, că "prin calmul ei îi îndiguise pasiunea și i-o transformase cum voise"). În fapt, femeia-scriitoare se teme să nu fie disprețuită și nu ia în serios pasiunea in statu nascendi (care e, să fim bine înțeleși, o pasiune pur literară!), hotărându-se, pe viitor, să fie mai precaută și să se mulțumească doar cu rolul de muză. Ea nu poate pricepe că, sărutând-o, "inspiratul" poet o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la fel, că "prin calmul ei îi îndiguise pasiunea și i-o transformase cum voise"). În fapt, femeia-scriitoare se teme să nu fie disprețuită și nu ia în serios pasiunea in statu nascendi (care e, să fim bine înțeleși, o pasiune pur literară!), hotărându-se, pe viitor, să fie mai precaută și să se mulțumească doar cu rolul de muză. Ea nu poate pricepe că, sărutând-o, "inspiratul" poet o distribuise deja în acest "rol", ignorând-o, de fapt, ca femeie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe motiv că literatura sa e doar o literatură mimetică, de observație "realistă", lipsită de sugestivitate), apoi femeile- scriitoare (ca Mite sau Veronica) chiar n-au nicio șansă, unica lor menire fiind aceea de a stârni și de a întreține pasiunea erotică și, o dată cu ea, imaginația creatoare. Criticul de la Sburătorul făcea, în ultimii ani ai vieții, observații misogine de genul: "Știința ne arată că creierul femeii are o lipsă de mai bine de 200 de gr. față de creierul bărbatului, precum și un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
comună că, la Eminescu, de obicei, femeia se exhibă iar bărbatul privește, exegetul atribuia "iubirii" (mai precis: îndrăgostirii, "cristalizării" amoroase) o formă de privire "furișată", care surprinde numai o parte din intimitatea feminină dar tocmai această "frustrare" intensifică, de fapt, pasiunea erotică. Voyeurismul (și, implicit, fetișismul: ochiul bărbatului nu vede niciodată "întregul") desemnează de fapt, spune Culianu, o mentalitate magică, ceea ce conferă "obiectului" pasiunii o aură sacră, intangibilă, astfel că "numai ritualul privirii furișe conferă interes iubirii" (altminteri, un sentiment obștesc
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
privire "furișată", care surprinde numai o parte din intimitatea feminină dar tocmai această "frustrare" intensifică, de fapt, pasiunea erotică. Voyeurismul (și, implicit, fetișismul: ochiul bărbatului nu vede niciodată "întregul") desemnează de fapt, spune Culianu, o mentalitate magică, ceea ce conferă "obiectului" pasiunii o aură sacră, intangibilă, astfel că "numai ritualul privirii furișe conferă interes iubirii" (altminteri, un sentiment obștesc, reductibil în ultim resort la instinct). Scurt spus, privirea îndrăgostită e o privire "perversă", de voyeur. O scurtă explicație e, pe moment, necesară
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în ultim resort la instinct). Scurt spus, privirea îndrăgostită e o privire "perversă", de voyeur. O scurtă explicație e, pe moment, necesară. Printre mulți alții, același Culianu atribuia mecanismului psihologic al "vederii" un rol fundamental, de "moment" esențial în dinamica pasiunilor și în psihologia iubirii. Discipolul lui Eliade sublinia intuiția genială a lui Aristotel, care (spre deosebire de Platon) descoperea un element intermediar între suflet și trup Spiritul (pneuma) -, menit a îndeplini funcția de "prim instrument (proton organon) al sufletului în relația cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
demonic, mă turmentezi totuși, pentru că turmentarea e în mine și va muri odată cu mine". De altfel, mizeria (nu doar "sentimentală") în care trăiește poetul s-ar datora, după cum crede evreul Nusăm (personaj secundar, cu rol de raisonneur în ambele romane), pasiunii sale bolnăvicioase pentru acest tip de femeie sofisticată (un tip "imaginar", "creat de sensibilitatea lui și identificat sporadic în câteva exemplare întâlnite întâmplător"). Voind să-i facă un bine, bătrânul se angajează să-i găsească "nu o cocoană mare, de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Bălăuca este un roman, un adevărat roman, fără amestecul de genuri ce a trezit atâta larmă la apariția lui Bizu"; În evoluția spre epicul pur Bălăuca este cu mult superioară lui Mite. Subiectul oferea o mai mare bogăție sufletească, o pasiune mai profundă, o mai amplă gamă de teme. [...] pe lângă aceasta, meșteșugul meu a evoluat și sunt în drept să mă cred astăzi în posesiunea instrumentului epic. În Bălăuca nu se vor găsi nici urme din reziduurile lirice sau din procedele
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deceniu distanță. Continuitatea epică dintre cele două romane e mai mult decât evidentă: aflând că Veronica a rămas văduvă, înțeleapta Mite îl trimite pe Eminescu la Iași, cu satisfacția de a fi fost generoasă și de a fi putut împăca pasiunea (erotică și artistică, deopotrivă) cu îndatoririle burghez-matrimoniale. Mulțumită de sine, după lectura nuvelei inspirate de idila cu genialul poet, femeia își sărută din nou soțul, ca-n vremurile bune, iar nefericitul amant pleacă la fosta lui iubită cu lacrimi în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
justificativă, care nu țintește distrugerea obiectului de studiu, pentru că de fapt nu pe el îl vizează. Criticul își construiește un stil ironic, refuzând astfel unul sever, sau afectat obiectiv, sau îmbătat metaforic. El vede o primejdie în stilul metaforic, în pasiunea formulei fericite, dar una și mai mare în poza obiectivității, în comedia autorității, în solemnitatea de mucava a verdictului, a "judecății de valoare". De aceea, el alege să folosească o versiune "reîncărcată" de limbaj critic modernist, molcom, retractil, autoironic Patraș
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
criticul devine optimist și pare să aibă o excelentă impresie despre sine: "25 dec. 1935. Ziua 1 Crăciun. Nimeni (afară de Monica în treacăt). De la 8 dim. 12 noaptea, singur. Nu ies deloc. Citesc Firu'n patru excelent stil. Reiau cu pasiune Diana". 43 După Peter Brooks, structura melodramei are câțiva topoi recognoscibili: spațiul închis, în care pătrunde un personaj negativ sub masca prieteniei sau a curteniei; sărbătoarea întreruptă de intervenția personajului negativ; triumful temporar al răului; salvarea/fuga pe muchie de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ale unei lumi noi ce așteaptă să fie explorată". 132 Constantin Dobrogeanu Gherea, "Eminescu", în op. cit., p. 183. 133 Caius Dobrescu evidențiază funcția civilizatoare a poeziei de dragoste, înțeleasă ca "o formă de rafinare continuă a manierelor, de îmblânzire a pasiunilor și instinctelor". Ca atare, Eminescu "e și un poet al frumuseții vulnerabile și totuși viguroase a intimității domestice, al sociabilității detașate și inteligente, al încrederii în consensul spontan al persoanelor educate și rezonabile" (p. 130). Vezi și confesiunea lui Alexandru
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu "teoriile" lovinesciene. 136 Anonymus Notarius, "Cariera mea de critic", în volumul E. Lovinescu, Editura Vremea, București, 1942. 137 Apud Petru Creția, op. cit., p. 257. Nicolae Iorga subliniază rolul lui Maiorescu în dejucarea planurilor matrimoniale ale poetului. În opinia istoricului, pasiunea Veronicăi pentru poezie "s-ar fi terminat cu o căsătorie [...] fără intervenția unui prieten cugetător, convins că poeziei nu-i trebuie decât izvoare de durere" (Nicolae Iorga, "Istoria literaturii românești contemporane. Crearea formei", în op. cit., p. 255). 138 La fel
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
romancier "Din faptul că public al patrulea roman rezultă o încredere în legitimitatea și viabilitatea acestor activități. A părăsi o carieră după un sfert de veac, pentru a îmbrățișa alta, nu incidental și diletantic, ci pe față, categoric, cu aceeași pasiune exclusivă pusă odinioară în serviciul altor cercetări, este un act de bărbăție și de convingere ce înfruntă riscul unei căderi cu atât mai dureroase cu cât ar veni mai de sus". Apoi: "SUNT ROMANCIER ȘI ROMANUL ROMÂNESC VA CONTA CU
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Octavian Goga, G. Coșbuc, I. Simionescu, Nichifor Crainic, Șt. O. Iosif, B. P. Hașdeu, I. C. Visarion și bineînțeles tînărul publicist Victor Ion Popa. Ilustrațiile revistei erau semnate de V. I. Popa și de Iordache. Victor Ion Popa va desena cu pasiune și excepțional talent toată viața, arătând aceleași nedesmințite aptitudini, care atestă multilateralitatea spiritului său creator. Desenele sale, relevând o linie fină, sensibilă și inimitabilă, pot fi întâlnite în numeroase reviste, cărți și ziare contemporane. G. Călinescu a reprodus în a
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
-lea francez, cu punctul final în cursul universitar Du Baroque au classicisme (1993). Pe de altă parte, combinând în mod fericit mai vechile preocupări de literatură franceză clasică și noile perspective oferite de studierea istoriei mentalităților, T. oferă în Formele pasiunii (1992) câteva excursuri incitante care au în atenție secolul lui Ludovic al XIV-lea. Imaginea propusă se sprijină pe analiza alterității viziunii despre lume a acelei epoci, care creează premisele unei receptări dinamice, mult mai productivă, înlocuind atitudinea de respingere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
unei coborâri pline de savoare în „grădinile” propriului trecut, ascuns printr-un savant joc de aparențe sub înfățișarea celui colectiv, în mărturiile culturale despre spațiul moldo-valah din alte vremi. SCRIERI: Cyrano de Bergerac - un model al barocului, București, 1982; Formele pasiunii, București, 1992; Du Baroque au classicisme, București, 1993; Histoire des mentalités et cultures françaises, București, 1996; Despre grădini și modurile lor de folosire, Iași, 2001. Traduceri: Serge Doubrovsky, De ce noua critică?, pref. Romul Munteanu, București, 1977; Romul Munteanu, Les Métamorphoses
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
iar dintre muzee, cele mai importante sunt: Muzeul Regal Militar, Muzeul de Artă Cinquantenair, Muzeul AutoWorld (cu o colecție interesantă de mașini vechi). Tot în acest parc se mai găsesc: Marea Moschee din Bruxelles (cea mai veche din oraș); Templul Pasiunilor Umane (un pavilion neoclasic construit sub forma unui templu grecesc, realizat special pentru a expune permanent un basorelief excepțional realizat de un artist belgian cunoscut, Jef Lambeaux. Basorelieful este realizat din marmură și este intitulat Pasiunile Umane) Parcul Léopold este
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
veche din oraș); Templul Pasiunilor Umane (un pavilion neoclasic construit sub forma unui templu grecesc, realizat special pentru a expune permanent un basorelief excepțional realizat de un artist belgian cunoscut, Jef Lambeaux. Basorelieful este realizat din marmură și este intitulat Pasiunile Umane) Parcul Léopold este un alt parc public important din Bruxelles, deschis în anul 1880 și acoperind o suprafață de 10ha. În partea centrală a parcului elementul de atracție este un lac alimentat de râulețul Maalbeek, iar printre elementele vegetale
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
al Eranos-ului, Olga Froebe-Kapteyn. Personaj celebru în memoria participanților la sesiunile Eranos (bineînțeles și în cea a lui Jean Servier), Olga Froebe-Kapteyn era fiica directorului sucursalei londoneze a Companiei de Frâne și Semnale Westinghouse și a unei olandeze anarhiste cu pasiuni filosofice. A studiat artele aplicate la Zürich, fiind pasionată de bijuterii și broderii, de circ și campionate de schi. După unele surse, amfitrioana de la Eranos ar fi fost și prima femeie care a escaladat Mont Blanc-ul. În 1920, prosperul
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
prosperul său tată i-a cumpărat Casa Gabriella din Ascona împreună cu o parte a ținutului din jur. I-a oferit apoi și o importantă sumă de bani. Prin urmare, fericita progenitură avea acum toate șansele să-și cultive noile sale pasiuni "de teosofie, catolicism roman și gândire orientală"19. Opt ani mai tîrziu, ea va construi aici o faimoasă sală de conferințe cu fațada spre lac și o casă de oaspeți pe care a botezat-o cu un termen exotic, Casa
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sa politică școlară. Numai prin însușirea unei înalte culturi după cum se exprima în Înștiințarea sa din 1818 poporul român poate: pretenderisi intrarea în numărul și ocolul cel proslăvit al celorlalte popoare luminate. Condiție elementară, absolut imperativă. Ceea ce explică și marea pasiune a epocii pentru studii în străinătate, săvârșirea cursurilor învățăturilor în Evropa cea luminată, cum spune și Dinicu Golescu, pentru metodele cele mai bune de a importa și răspândi în mase această cultură. De unde, puternicul interes arătat problemelor de învățământ și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de pe pozițiile estetice „absolute” ale burgheziei, nemulțumirile și reproșurile se formulează din Înălțimile „perfecțiunilor” artistice apusene, Îndemnurile și soluțiile se Îndreaptă nemărturisit către „valorile exemplare” ale occidentului, către care unii din rafinații noștri mânuitori de pană mai cată cu clandestină pasiune, cu rău ascunsă admirație. Firește, cazurile acestea sunt puține. Mai dese sunt exemplele confuziei, ale Înfrigurării bine intenționate dar nimicitoare ca efect, mai frecventă este graba apolitică. În acest sens, nemulțumirea universală față de producția literară nouă, reproșul dur, critica nimicitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]