16,923 matches
-
Jan Hus) a susținut mai mult ca oricine naționalismul ceh. Rolul său politic este cunoscut. Rolul lui J. Rački a fost la fel de important în Preporod-ul croat ca și cel al lui Ludjevit Gaj. Sîrbii au avut și ei un venerabil politician istoric în persoana lui Slobodan Iovanovici. Și Ungaria a avut o serie de politicieni-istorici: Mihály Horváth, Gyula Szegfü și Bálint Hóman. După 1989, atît de mulți istorici au intrat în politică și în diplomație încît o parte dintre unguri au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu și Constantin Rădulescu-Motru nu voiau să se producă nici o schimbare pînă cînd România nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pas hotărîtor 3. Odată cu acest articol, Iorga își părăsea turnul de fildeș. Articolul acesta l-a dus dincolo de linia de demarcație care separa un istoric respectat, intangibil și demn de respect chiar și din partea celor care îl urau4, de un politician combativ care, odată înfrînt, în partea aceasta a lumii (mult mai adesea decît în alte părți), era la cheremul învingătorului. Iorga a intrat în lupta politică fiind bine cunoscut pentru numeroasele lui realizări și bine înarmat, cu o imensă erudiție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
agresive și pe forță"5. Ținînd cont de toate acestea, analiza aceasta nu este exhaustivă. România era aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro-ungar și a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit împotriva revizionismului. Toți politicienii aveau pretenții revizioniste înainte de a ajunge la putere; odată ajunși în cabinete, orice pretenție revizionistă era dată uitării, din respect față de sentimentele regelui. Regele păstra distanța între societatea românească și el. Așa cum remarca prințul Barbu Știrbei, adresîndu-se lui Iorga: "Pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
propria sa operă istorică, Iorga afirma că "el era un judecător mai sever al ei decît fusese vreunul din profesorii lui"52. După ce criterii își judeca Iorga opera? Cum interpreta el istoria? Care erau preferințele lui Iorga? Iorga a devenit politician naționalist și era din fire foarte pătimaș. Cu cît erau studiile lui mai îndepărtate de contemporani și de epoca lui, cu atît mai valoroase sînt operele sale istorice. Ce noroc că a fost (mai ales) medievist! Lucrările lui despre Evul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui, cu atît mai valoroase sînt operele sale istorice. Ce noroc că a fost (mai ales) medievist! Lucrările lui despre Evul Mediu și despre Bizanț sînt de o valoare inestimabilă; dar nu mai era nimic de făcut atunci cînd Iorga, politicianul pătimaș, se ocupa de probleme contemporane. După perioada sa junimistă, studiile sale asupra literaturii nu sînt istorii literare, ci pamflete. Conform afirmației lui Barbu Theodorescu, care era un mare admirator al lui Iorga, atunci cînd era vorba de fundalul istoric
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istorii economice, bazate pe o documentație vastă și pe mii de fapte geografice și beneficiind de o interpretare paternalistă. O înțelegere pertinentă a schimbărilor tehnologice și economice era exact ceea ce l-ar fi ajutat pe Iorga în postura lui de politician. Simțul atotconvingătoarei influențe a istoriei al lui Iorga a impus aproape automat diversele roluri politice jucate de el ca ziarist, critic literar, dramaturg, profesor universitar, orator și om de stat. Dar în miezul concepției și al activității sale politice se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să judece evenimentele "fără teamă sau părtinire". Niciodată indiferent față de subiectele de care se ocupa, rolul său de jurnalist le-a pus adesea în umbră pe cele de istoric și de intelectual de renume internațional și chiar pe cel de politician. Afirmațiile lui categorice, patosul contrazicerilor sale, tunîndu-și incomparabilele anateme, toate acestea aveau răsunet. Iorga a fost rareori sceptic sau conciliant, atitudini a căror absență este stranie pentru un istoric. Își scria articolele cu o emoție atît de spontană, încît și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga. În 1908 (vrînd să evite dificultățile de publicare anterioare), a achiziționat o tipografie. Și-a numit editura Datina română și multe din cărțile lui vor purta pe frontispiciu acest nume. Jurnalistica sa politică era o legătură între istoric și politician. Ziarele și jurnalistica din Europa răsăriteană și de sud-est se aflau prin tradiție sub standardele occidentale. Avînd în vedere faptul că trecerea a aproape un secol face ca începuturile jurnalisticii să pară nesofisticate, ne putem totuși întreba dacă ziarele est-europene
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al adversarului (chiar dacă și el era victima aceleiași practici). Se referă la conducătorii bolșevici evrei folosind numai numele lor anterioare: Troțki "Bronstein", Maxim Litvinov "Meier Valahul". Și Căpitanul Gărzii de Fier, Codreanu, devine Zelinschi (numele presupușilor lui strămoși ucraineni); revizioniștii, politicienii și chiar istoricii unguri sînt menționați cu vechile lor nume germane sau slave. Iorga își rezerva admonestările sale speciale pentru ungurii a căror origine era evident română: îi spunea lui Miklós Koza (Cosma) "un renegat armeano-român" etc. Deși antimarxist declarat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cuvinte adevărate. Care este oare motivul pentru care "Neamul românesc" nu a devenit niciodată un ziar de largă circulație?70 La aceasta au contribuit personalitatea, temperamentul și lipsa de simț practic ale lui Iorga. Deși voia să se adreseze, ca politician, elitei intelectuale, ar fi trebuit să fie interesat de vînzarea a mai mult de 90 de exemplare din fiecare ediție. Pamfil Șeicaru, editorul de mai tîrziu al ziarului "Curentul", unul dintre cele mai mari cotidiene, își amintea de un incident
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a mai mult de 90 de exemplare din fiecare ediție. Pamfil Șeicaru, editorul de mai tîrziu al ziarului "Curentul", unul dintre cele mai mari cotidiene, își amintea de un incident care explică în mare măsură atît eșecul lui Iorga ca politician cît și pe cel al ziarului său. În 1924 se vindeau numai 90 de exemplare din fiecare ediție a "Neamului românesc". Iorga era plecat în Franța ca să țină cursuri la Sorbona. În timpul absenței lui, Șeicaru a fost cel care a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lucrări, dar a stabilit și multe relații personale importante. Își formase grupuri de lucru în toate părțile Daciei Traiane și făcînd parte din toate clasele. Și-a anunțat viitorul moto: "Există o singură cultură română!"144. În februarie 1902, un politician conservator, Nicolae Filipescu, l-a solicitat pe Iorga să colaboreze la "Epoca", un ziar conservator. Articolele scrise de Iorga pentru "Epoca" au fost adunate în volumul Cuvinte adevărate 145. Filipescu voia să aducă sînge nou în Partidul Conservator, așa cum se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Adler l-a primit cu o ipocrizie vieneză perfectă". În 1909, cînd a încercat să revină, autoritățile austriece (parțial datorită influenței lui Mochi Fischer) l-au expediat fără prea multă ceremonie 201. În acest timp, cea mai mare parte a politicienilor români se hotărîseră să caute o cale de revizuire a problemei Transilvaniei și Bucovinei, lăsînd la o parte Basarabia, unde așa ceva nu avea nici o perspectivă. Atunci cînd arhiducele antimaghiar Franz Ferdinand a vizitat România, dr. Aurel Popovici, un naționalist român
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prevenise felul în care se va acționa; Iorga era un conferențiar și un animator excelent. Dar, dincolo de toate acestea, era istoric. Politica cere o angajare aproape totală, ceea ce Iorga n-ar fi acceptat niciodată, deoarece era mai mult istoric decît politician. Plus temperamentul, naivitatea și personalitatea sa care i-au asigurat lui Iorga eșecul ca politician. Iorga a devenit membru plin al Academiei în mai 1911. Eligibil de la alegerea sa ca membru corespondent în 1897, intrigile adversarilor lui l-au ținut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dar, dincolo de toate acestea, era istoric. Politica cere o angajare aproape totală, ceea ce Iorga n-ar fi acceptat niciodată, deoarece era mai mult istoric decît politician. Plus temperamentul, naivitatea și personalitatea sa care i-au asigurat lui Iorga eșecul ca politician. Iorga a devenit membru plin al Academiei în mai 1911. Eligibil de la alegerea sa ca membru corespondent în 1897, intrigile adversarilor lui l-au ținut la ușă; ușa s-a deschis abia cînd academicienii au ajuns să fie "obosiți de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga și în atitudinea față de acest "instigator". Iorga spunea că "jocul politic al lui Brătianu este mai curînd abil decît frumos". Și că "Brătianu este lipsit de sinceritatea generoasă și de convingerile nobile fără de care nu poți fi un adevărat politician"14. Din păcate, politica înseamnă mai mult necesitate decît sinceritate. Iorga era prea mult ancorat în Sămănătorism . Cu toate studiile sale de istorie a românilor și de istorie universală, Iorga era surprinzător de "ne-Român" în politică. Opiniile lui sămănătoriste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întrunirilor, menținîndu-se obstinat în rezervă. Dar pe măsură ce situația din Austro-Ungaria evolua, lui Iorga îi venea tot mai greu să rămînă distant. În 1915, cel mai mare ziar budapestan, "Pesti-Hírlap", scria: "Dacă România trădează, românii din Transilvania vor fi ostaticii noștri". Politicianul minoritar român Ștefan C. Pop a elaborat un protest. Colonelul Fischer, însărcinat cu siguranța Bucovinei, declara: " În Bucovina nu cunosc decît germani, evrei... Și trădători"25. Retras din "lupta" totală, Iorga s-a dedicat cursurilor universitare, activității lui de la Academie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prin căsătorii încît deveniseră practic o singură familie 29. În timpul acestor doi ani de expectativă, mulți naționaliști români (mai ales din Transilvania!) puneau întrebarea jenantă: "Ce mai așteaptă?" Iorga condamna "patriotismul à la Capșa"30 fulminînd împotriva "strategiilor" oportuniste ale politicienilor și oportuniștilor de la Capșa. "Poate că realizarea unificării naționale este menită unei alte generații, una mai valoroasă?"31, întreba el mînios. Iorga a ajuns chiar și să plece de la București, petrecîndu-și timpul la Văleni. Acolo, evaluînd corect lipsa de pregătire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ce-ar fi spus dacă aș fi scris cu adevărat din punctul de vedere al românilor?"73 Brătianu era furios. Iorga i-a spus mai tîrziu lui Șeicaru: Evenimentele au dovedit că am avut dreptate". A continuat, spunînd că "nu politicianul a fost răzbunat, ci istoricul. Nu categoria de politicieni tributari prezentului imediat". Șeicaru a afirmat corect că tocmai această supremație a istoricului asupra politicianului făcea dificilă luarea în serios a activităților politice ale lui Iorga 74. Problemele din Rusia, accentuate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adevărat din punctul de vedere al românilor?"73 Brătianu era furios. Iorga i-a spus mai tîrziu lui Șeicaru: Evenimentele au dovedit că am avut dreptate". A continuat, spunînd că "nu politicianul a fost răzbunat, ci istoricul. Nu categoria de politicieni tributari prezentului imediat". Șeicaru a afirmat corect că tocmai această supremație a istoricului asupra politicianului făcea dificilă luarea în serios a activităților politice ale lui Iorga 74. Problemele din Rusia, accentuate de greșelile comise în cadrul efortului de război și de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai tîrziu lui Șeicaru: Evenimentele au dovedit că am avut dreptate". A continuat, spunînd că "nu politicianul a fost răzbunat, ci istoricul. Nu categoria de politicieni tributari prezentului imediat". Șeicaru a afirmat corect că tocmai această supremație a istoricului asupra politicianului făcea dificilă luarea în serios a activităților politice ale lui Iorga 74. Problemele din Rusia, accentuate de greșelile comise în cadrul efortului de război și de impactul războiului asupra populației, au dus la Revoluția din Februarie. Țarul a fost obligat să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
astfel de ordin și că armata română nu-i putea ataca pe ruși și nici măcar elementele rusești în debandadă influențate de anarhiști. De data aceasta, Iorga s-a decis să ia măsuri serioase. Întrucît nu se aștepta la nimic din partea politicienilor și chiar a armatei române, a pornit să-i viziteze pe diplomații străini. Ambasadorul Italiei, baronul C. Fasciotti, i-a servit două-trei răspunsuri machiavelice: Rakovski este felul de persoană pe care ori trebuie să o împuști, ori să o atragi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întristat; Iorga și-a dat seama că acesta avea în fața ochilor soarta țarului Nicolae al II-lea. "Ei bine, voi pleca", a spus regele; "oricum, sînt inutil aici". Următoarea acțiune a lui Iorga a fost să se întîlnească cu cîțiva politicieni, împreună cu care s-a decis să se adreseze direct rușilor 83. La 21 martie, trupe scăpate de sub control și răzvrătite, sub conducerea "bolșevică"84, l-au eliberat pe Rakovski dintr-o închisoare românească. Comandamentul rusesc (Stavka), generalii Șcerbacev și Golovin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de victoria Aliaților ca și Iorga; încheiaseră acest tratat de pace ca un fel de tratat de reasigurare; și cum vedeau ei interesele și tradițiile istorice ale României, nu prea aveau de unde alege. Dar în primăvara lui 1918, ochii multor politicieni români erau îndreptați spre Basarabia; sosise clipa trezirii interesului față de acest străvechi pămînt românesc și a readucerii lui (cum spun românii) la "patria mumă". Primăvara lui 1918 oferea șanse în privința deschiderii spre Prut. În timpul mișcării revoluționare din 1917, populația Basarabiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]