16,876 matches
-
a păstrat sau cronica lui Dionisie Fotino, în care a relatat într-un mod senzaționalist întâmplările petrecute în timpul domniei lui Mavrogheni. "Istoria..." nu urmărește o reconstituire istorică a epocii, ci evocă unele întâmplări ieșite din comun utile pentru a contura portretul unui domnitor bizar. Cronica este împărțită în două momente epice: perioada de până la Războiul Ruso-Austro-Turc (1787-1792) în care autorul prezintă cu ironie activitatea unui domnitor imprevizibil, plin de ciudățenii, și perioada războiului, în care atitudinea autorului față de Mavrogheni se schimbă
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
ca un conducător energic și înțelept, care-i împiedică pe turci să jefuiască Țara Românească. Cu toate că este o scriere subiectivă, cronica versificată a pitarului Hristache este, în opinia istoricului literar Dumitru Murărașu, „un interesant document al vremii”. Cronicarul realizează un portret plastic, plin de culoare, al domnitorului și un portret burlesc al caimacamului temporar Dimitrăchiță Turnavitu, descriind întâmplări importante precum intrarea turcilor în București. Hristache folosește un vers scurt în stil popular, cu o rimă ușoară, uneori forțată. Ritmul povestirii este
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
pe turci să jefuiască Țara Românească. Cu toate că este o scriere subiectivă, cronica versificată a pitarului Hristache este, în opinia istoricului literar Dumitru Murărașu, „un interesant document al vremii”. Cronicarul realizează un portret plastic, plin de culoare, al domnitorului și un portret burlesc al caimacamului temporar Dimitrăchiță Turnavitu, descriind întâmplări importante precum intrarea turcilor în București. Hristache folosește un vers scurt în stil popular, cu o rimă ușoară, uneori forțată. Ritmul povestirii este unul alert. Limbajul familiar și plin de un umor
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
pomelnicul bisericii din Proeni-Vâlcea, condicile mănăstirilor Tismana (2 vol.), Obedeanu, Jitianu, Dintr-un Lemn și Govora și condica Mănăstirii Ungro-Vlahiei. Cele 25 de cronici cu interesante date istorice, scrise cu o caligrafie artistică și împodobite cu inițiale înflorate, scene și portrete, sunt păstrate în prezent la Arhivele Statului din București și la Biblioteca Academiei Române, reprezentând un bogat material documentar. A tradus din limba slavonă " Calea împărătească a crucii Domnului" și din limba germană "Întâmplările războiului franțozilor și întoarcerea lor de la Moscva
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
fost pensionat în anul 1866. În același an va fi ales membru al Societății Literare din București, iar în 1867 membru în Comitetul școlar al Capitalei. În prezent există o stradă care poartă numele lui Zaharia Boerescu în Municipiul Târgoviște. Portretul lui Zaharia Boerescu, pictat în anul 1840 de Constantin Daniel Rosenthal, a intrat în posesia MNAR în anii 1950, fiind reprodus în rev. „Magazin istoric”, V, nr. 11 (56), nov. 1971, p. 36. Nu există știri despre acest tablou din
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
de artistul Gabriel Miloia. Miloia și-a sprayat autoportretul pe 70 de clădiri monument din oraș, iar apoi a convocat o conferință de presă în care și-a recunoscut fapta. Situația a generat scandal și a creat tensiuni politice, fiindcă portretul semăna cu chipul premierului Victor Ponta, care tocmai participa la campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012. Stencil-ul a fost modificat pe parcursul campaniei de activiști politici, adăugându-i-se coarne sau aureole. Miloia a creat peste 250 de stencil-uri și
Graffiti în România () [Corola-website/Science/337224_a_338553]
-
kings să cadă inconștiente în timpul spectacolului. O provocare în crearea impresiei de masculinitate este mascarea mișcărilor tipic feminine. În general, femeile se mișcă diferit față de bărbați, probabil datorită programării sociale sau conformației pelviene, rezultând diferențe ale unghiurilor oaselor coapselor. În portretul stereotip al bărbatului, gesturile și mișcările de dans sunt mai vioaie și mai bruște. În contrast cu drag queens, care pot avea mai ușor mișcări moi și unduioase.
Drag king () [Corola-website/Science/337253_a_338582]
-
a da o imagine nouă, originală personajelor ninja din manga, ceea ce i-a adus deopotrivă laude și critici. Masashi Kishimoto a dezvoltat conceptul de jutsu și în scopul de a combate ideile preconcepute despre ninja din alte manga, creindu-le un portret original. Sigiliile manuale (mișcări cu puteri magice ale mâinilor), de exemplu, se substituie incantației magice și se bazează pe mișcările ninja din . Forma sigiliilor amintește de caracterele Zodiacului Chinezesc; acesta are o lungă tradiție în Japonia, iar Kishimoto le-a
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
plasați în grija Christinei Gyllenstierna și a mătușilor Brita și Martha Leijonhufvud înainte ca tatăl ei să se recăsătorească cu Katarina Stenbock. În 1556, ea și surorile ei au primit o zestre de 100.000 daleri, li s-a pictat portretele și calitățile personale au fost descrise în latină de poetul de curte Henricus Mollerus și prezentate pe piața căsătoriilor dinastice. În 1558 Edzard al II-lea, Conte al Frisia de Est a vizitat Suedia pentru a le întâlni pe Cecilia
Cecilia a Suediei () [Corola-website/Science/337347_a_338676]
-
mai multe reprezentări ale Oltului, în apropiere de Mănăstirea Cozia. Pentru un timp, a predat desenul la București, și i-a avut printre elevii săi pe pictorul român Ion Andreescu. a pictat scene din Câmpia Română—târguri, hanuri, pensiuni, precum și portrete ale unor persoane de etnie romă. Deși erau apreciate pentru realism (fără precedent în arta românească), aceste lucrări au atras critici pentru impersonalitatea lor.
Henric Trenk () [Corola-website/Science/337362_a_338691]
-
expoziție a fost la Salonul din Paris în 1869. Doi ani mai târziu, el a primit un Prix de Rome și a studiat la Academia din Roma între 1873 și 1876. La întoarcerea în Franța, s-a specializat în pictarea portretelor unor figuri notabile din perioada celei de-a Treia Republică. În 1883, el și-a luat-o excursie prelungită în Algeria, unde a creat lucrări în stilul orientalist. Unele dintre aceste lucrări i-au adus o Medalie de Aur la
Gabriel Ferrier () [Corola-website/Science/337361_a_338690]
-
apărut în "", un documentar din 2016 despre relația strânsă dintre cele două. A avut premiera la Festivalul de film de la Cannes din 2016. Premiera de televiziune va fi pe 7 ianuarie 2017, la HBO. După USA Today filmul este „un portret intim al celebrităților de la Hollywood ... le descrie pe larg viața prin interviuri, fotografii, filme de arhivă... Culminează cu o scenă emoționantă în care Reynolds se pregătește să primească un premiu pentru întreaga carieră (2015 Screen Actors Guild Life Achievement Award
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]
-
sfânt oțel"), domnul oprește „cutremurul" care amenință Moldova și „umple prăpastia" (ca la o nouă naștere a Pământului). Cel de-al doilea conflict este psihologic, iar Ștefan constă în conștiința sa că moartea se apropie, de aceea el meditează în fața portretului lui Alexandru cel Bun („acesta fu un om și nu mai e de mult"), în actul al II-lea; urmează apoi scena întâlnirii cu meșterul pietrar care urmează să-i pregătescă lespedea de pe mormânt; tragismul spuselor voievodului despre cei trei
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
ale muntelui Hiei, și transportată la Enryakuji în 1964. În timpul relocării a fost găsită o inscripție care a confirmat anul fondării a vechii clădiri Daikō-dō. Obiectul principal de venerare este statuia lui Buddha Vairocana. În afara de Buddha, aici sunt expuse portretele marilor călugări, cum ar fi Nichiren, Dogen, Eisai, Enchin, Honen, Shinran, Ryōnin și Shinsei. Toți acești călugări în tinerețe au primit inițiere budistă la Enryakuji și au fondat școli proprii. Portretele au fost donate de sectele respective ca semn de
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
lui Buddha Vairocana. În afara de Buddha, aici sunt expuse portretele marilor călugări, cum ar fi Nichiren, Dogen, Eisai, Enchin, Honen, Shinran, Ryōnin și Shinsei. Toți acești călugări în tinerețe au primit inițiere budistă la Enryakuji și au fondat școli proprii. Portretele au fost donate de sectele respective ca semn de recunoștință. În prezent, spațiul interior al Daikō-dō servește drept sală pentru ceremonii și întâlniri religioase. La 3 iunie 1987 Daikō-dō a fost declarat Patrimoniu Cultural Important. Clădirea se află în partea
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
pe care Bachelard le numea imaginarul material, acel spațiu al spiritului în care converg și se întâlnesc toate artele..” „Urmând un trend actual, privirea unei arte asupra unei alteia, rezumând într-o viziune proprie admirația vie a unei noi descoperi”, portretul fraților Lumière, "Lumière ou Projection privée" (Lumină sau Proiecție privată) este expus la Eden Théâtre din Ciotat.
Arnaud Courlet de Vregille () [Corola-website/Science/335918_a_337247]
-
1976-1990. Námestie Slobody "(Piața Libertății)" din Bratislava a fost numit "Gottwaldovo námestie". Un pod din Praga, care este numit acum Nuselský Most a fost numit odată Gottwaldův Most, iar stația de metrou învecinată numită acum Vyšehrad a fost numită Gottwaldova. Portretul lui Gottwald a fost reprodus pe bancnota cehoslovacă de 100 de coroane emisă la 1 octombrie 1989, ca parte a seriei de bancnote din 1985-1989. Această bancnotă a fost atât de prost primită de cehoslovaci că a fost retrasă oficial
Klement Gottwald () [Corola-website/Science/335935_a_337264]
-
să de înmormântare a fost celebrata în Biserică Catolică Sf. Ana din Panciova la 14 ianuarie, fiind înmormântat în ziua următoare în cimitirul catolic din Panciova. Moștenitorul imperiului său economic a fost nepotul său, Ferdinand Gramberg. Începând din anul 2001, portretul lui este reprezentat pe bancnotă de 1000 de dinari sârbești.
Đorđe Vajfert () [Corola-website/Science/335992_a_337321]
-
realiza decoruri de teatru, timp în care și-a continuat educația artistică la nivel informal. Atunci când un incendiu a distrus afacerea angajatorului său în 1881, el s-a întors în Moravia și a lucrat în mod independent ca pictor de portrete și de obiecte decorative. Contele Karl Khuen din Mikulov l-a angajat pe Mucha pentru a decora Castelul Hrušovany Emmahof cu picturi murale și a fost atât de impresionat încât a fost de acord să sponsorizeze instruirea formală a lui
Alfons Mucha () [Corola-website/Science/335981_a_337310]
-
apei existând un camping pentru mai multe familii. Aproape de pod există două stânci cunoscute sub numele de „Piatra Vulturului” (în ) și „Piatra lui Skanderbeg” (în ), care conține o gravură din secolul al XV-lea a nobilului albanez George Kastrioti Skanderbeg. Portretul lui Skanderbeg a fost pictat pe stâncă în 1968 de către Mexhid Yvejsi cu ocazia aniversării a 500 de ani de la moartea personajului istoric. O competiție tradițională de scufundări acvatice are loc aici începând din 1954, fiind reluată în 2014 după ce
Podul Fshajt () [Corola-website/Science/336026_a_337355]
-
de absurdități, nedreptăți și violențe latente care intoxică viața unei societăți concepute, teoretic, pentru a corecta capitalismul, realitatea unui sistem birocratic și aseptic, care îi tratează pe cetățeni prin intermediul unei structuri politico-administrative extrem de dure, care nu oferă soluții. Relatarea schițează portretul unor țări care intră în deceniile întunecate pe care le vor trăi sub privirea vigilentă a Uniunii Sovietice, care lua în puterea sa jumătate din Europa. Într-o amintire ulterioară acestei călătorii, Mendoza îi atribuie prietenului său o premoniție nefastă
Lansări de carte la Gaudeamus în weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104215_a_105507]
-
în memoria publicului italian. Născut în România, el s-a stabilit în Italia, unde a trăit până la sfârșitul vieții, în 1993, fiind un artist care s-a bucurat de o largă apreciere. Desenele sale cu imagini din orașele italiene, cu portrete ale diferitelor personalități ale vieții culturale sau ale oamenilor obișnuiți, au fost expuse în cadrul numeroaselor expoziții din Italia, Olanda, Mexic, Statele Unite și România. La Roma și la Assisi, era o prezență constantă printre artiști, scriitori și muzicieni, pe care i-
Eugen Drăguțescu: Jurnalul unei vieți în imagini by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104225_a_105517]
-
ale vieții culturale sau ale oamenilor obișnuiți, au fost expuse în cadrul numeroaselor expoziții din Italia, Olanda, Mexic, Statele Unite și România. La Roma și la Assisi, era o prezență constantă printre artiști, scriitori și muzicieni, pe care i-a redat în portrete pline de sensibilitate. Expoziția cuprinde circa 60 de lucrări, desene în tuș, acuarelă, creioane colorate și câteva picturi în ulei din patrimoniul câtorva muzee din România și a Cabinetului de stampe al Bibliotecii Academiei Române. Citește și: „Punte între două lumi
Eugen Drăguțescu: Jurnalul unei vieți în imagini by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104225_a_105517]
-
ca într-un portativ al dansului. La Assisi inițiază o serie de desene, reunite într-un album editat la Casa Vallecchi din Florența, care formează o imagine completă a orașului cu străzile și monumentele sale, purtând amprenta Sf. Francisc, cu portrete ale locuitorilor, dar în special, ale călugărilor și scene din viața monahală. Peisajele sunt pentru artist un moment de sinceritate, când, liber de orice constrângere, își exprimă ”starea sufletească”. Portretul rămâne, însă, cea mai importantă preocupare a sa. Va desena
Eugen Drăguțescu: Jurnalul unei vieți în imagini by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104225_a_105517]
-
cu străzile și monumentele sale, purtând amprenta Sf. Francisc, cu portrete ale locuitorilor, dar în special, ale călugărilor și scene din viața monahală. Peisajele sunt pentru artist un moment de sinceritate, când, liber de orice constrângere, își exprimă ”starea sufletească”. Portretul rămâne, însă, cea mai importantă preocupare a sa. Va desena portretele renumiților Giuseppe Ungaretti (portretele lui Ungaretti realizate pe parcursul a trei decenii au fost expuse într-o expoziție din 1970), Giovanni Papini, Eugenio Montale, Giorgio de Chirico, Dino Buzatti, Constantin
Eugen Drăguțescu: Jurnalul unei vieți în imagini by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104225_a_105517]