16,895 matches
-
Științifice (din 1966). Între 1971 și 1996 a fost secretar general al Societății de Științe Filologice din România. Înființează, sub patronajul Societății, revista „Limbă și literatură română pentru elevi”, pe care o conduce până în 1996, fiind în același timp și redactor-șef al publicațiilor „Limbă și literatură” și „Buletinul Societății de Științe Filologice”. În 1968 își ia doctoratul în filologie cu teza Sămănătorismul (Geneză, ideologie, reprezentanți). Colaborează, în afara publicațiilor pe care le conduce, la „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
a unor „cursuri de vară” la Institutul Școlilor din Cernăuți, ca „învățător de matematică” la școala din Frosna. În 1954 intră la Facultatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic din Chișinău, pe care o va termina în 1959. Devine redactor la cotidianul „Tinerimea Moldovei”, un timp este șomer, apoi pleacă „la pământurile de țelină” din Kazahstan, ca reporter al aceluiași ziar, care acum apărea în limba rusă. Între 1965 și 1967 urmează, la Moscova, Școala Superioară de Cinematografie, secția de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Moscova, Școala Superioară de Cinematografie, secția de scenariști; se împrietenește cu dramaturgul Aleksandr Vampilov, din ale cărui piese va traduce. Lucrează la Studioul Moldova-film, fiind și autor de scenarii și realizator de filme documentare, iar din 1970 se angajează ca redactor la revista „Nistru”. În 1986 participă, în calitate de invitat, la Congresul Uniunii Scriitorilor din URSS, unde s-a încercat, fără succes, reformarea instituției. Ales secretar, în 1987, al Uniunii Scriitorilor din Moldova, după un an demisionează, fiind în dezacord cu direcția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
studii de specializare la Pisa, în Italia, unde își dă doctoratul în istoria artelor (1975), obținând și doctoratul în filologie la București, în 1981. Debutează cu versuri în „Luceafărul”, în 1963; debutul editorial îl constituie volumul Exodul (1967). A fost redactor la „Scânteia” (1967-1968), „Luceafărul” (1968-1969), „Scânteia tineretului” (1969-1970), „Amfiteatru” (1971-1973, 1975-1982), „Viața studențească” (1975-1982). A publicat articole și cronici de artă nu numai în periodicele la care a fost redactor, ci și în „România literară”, „Contemporanul” ș.a. În 1987 se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
1963; debutul editorial îl constituie volumul Exodul (1967). A fost redactor la „Scânteia” (1967-1968), „Luceafărul” (1968-1969), „Scânteia tineretului” (1969-1970), „Amfiteatru” (1971-1973, 1975-1982), „Viața studențească” (1975-1982). A publicat articole și cronici de artă nu numai în periodicele la care a fost redactor, ci și în „România literară”, „Contemporanul” ș.a. În 1987 se stabilește în Italia, unde lucrează la Consiglio Nazionale delle Ricerche. Volumul de debut propune o formulă lirică de factură clasicizantă (în sensul clasicității greco-latine), un amestec de onirism și expresionism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
un articol foarte drastic la adresa lui B. Delavrancea, iscălit cu pseudonimul, ce îi va deveni obișnuit, A. Costin. Părea un adept convins al ideilor maioresciene despre literatură, motiv pentru care Iacob Negruzzi i-a și încredințat, pentru scurt timp, obligațiile de redactor al „Convorbirilor literare” (1888). În polemica dintre Titu Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea, s-a situat alături de cel dintâi, ca într-un studiu dedicat lui Mihai Eminescu (1892), prima lucrare amplă care cercetează viața și opera marelui poet. Pe baza unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
Diaconescu, profesori. Urmează Liceul „Spiru Haret” din București și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-italiană, absolvind-o în 1971. Lucrează între 1971 și 1993 la Uniunea Scriitorilor, apoi, până în 1995, la publicațiile pentru străinătate, după care este redactor la Societatea Română de Radio. A debutat (prezentată de Geo Dumitrescu) cu opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Film pe 2008 pentru profesionalismul întregii activității publicistice, Premiul (Cartea anului 2009) a USRFiliala Dobrogea pentru volumul Cinema (povestiri) (2009). Este membru USR și UCIN din 2010, membru RAAS (Romanian Association for American Studies), membru ALGCR, cronicar de film și redactor adjunct al revistei România literară, redactor al revistei Ex Ponto. Text, imagine, metatext și director al departamentului "Ideologie și cultură" din cadrul IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc). Angelo Mitchievici, Simbolism și decadentism în arta 1900
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
activității publicistice, Premiul (Cartea anului 2009) a USRFiliala Dobrogea pentru volumul Cinema (povestiri) (2009). Este membru USR și UCIN din 2010, membru RAAS (Romanian Association for American Studies), membru ALGCR, cronicar de film și redactor adjunct al revistei România literară, redactor al revistei Ex Ponto. Text, imagine, metatext și director al departamentului "Ideologie și cultură" din cadrul IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc). Angelo Mitchievici, Simbolism și decadentism în arta 1900 (c) 2011 Angelo Mitchievici pentru fotografii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unde expuneau printre alții și Eugène Carrière și Aman-Jean165. În articolul din 1905, artistul urmărea o formulă mai eclectică, ce includea ca modele Art Nouveau-ul profesat de Jiri Mucha sau decorativismul lui Luděk Marold, ilustrator a numeroase cărți și primul redactor, în 1897, al revistei secesioniste Volné směry (Direcții libere) a Cercului artistic Mánes, care a jucat în Praga rolul îndeplinit de Tinerimea Artistică în România, adică de promovare a uni arte moderne prin expoziții și conferințe etc. Ambii artiști își
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numai merite tehnice de transparență verzuie a apei"506. În acest ultim număr al revistei, Alexandru Bogdan-Pitești anunță că Nicolae Vermont urmează să apară în "revista literară ilustrată" L'Hémicycle a lui Pierre de Quérlon cu o reproducere, la solicitarea redactorului francez. Criticul îl popularizează pe Alexandre Séon, pictor de factură simbolistă, care abordează și tematica decadentă a sfincșilor, a lui Orfeu decapitat de Bacante etc. În afară de un Hors textes, Studiu pentru Lira lui Orfeu, studiu realizat pentru tabloul cu același
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cluj-Napoca, 2008, 47, p. 381 și următoarele. 35 ADAP, Band XIII, documentul nr. 210, pp. 268-269. 36 Arhivele Naționale ale României, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Antonescu, volumul VI (februarie-aprilie 1942), ediție de documente întocmită de: Marcel Dumitru Ciucă, redactor: Maria Ignat, București, 2002, p. 205. Stenograma ședinței Consiliului de Miniștri din 26.02.1942. 37 Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, fond 71/Germania, volumul 83, f. 352-356. Notă asupra convorbirii avute în ziua de 25 august 1941 de dl. Mihai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
condusă de Eugen Barbu, unde se manifestă și în calitate de cronicar sportiv, cu texte strânse ulterior sub titlul Unde sunt iluziile mele (1985). După decembrie 1989 se stabilește în comuna natală, unde din 1990, fără întrerupere, este primar. Din 1991 este redactor-șef la „Săptămâna” (serie nouă), iar în 1993 înființează Editura Clauet. Nuvele lui T. din Iarba pierdută, asemănătoare cu proza lui Fănuș Neagu prin predilecția pentru personaje pitorești, nonconformiste și pline de viață, pot fi citite și ca un poem
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
CUIB SPRE RĂSĂRIT, revistă literară apărută la București, bilunar, între decembrie 1918 și 1 mai 1920. Redactor: Theodor Rosen. Revista prezintă pe copertă steaua în șase colțuri în care se află înscris cuvântul „Zion”, motoul fiind: „Semănați iubire și veți culege binecuvântare”. Publică poezii Theodor Rosen, Isac Semo, M. Pines, Marcu Grümberg, Morris Rosenfeld, cele mai multe cu subiect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286564_a_287893]
-
impuls relațiilor sale cu Washingtonul. În acest sens, a înștiințat Departamentul de Stat că va permite SUA să-și trimită trei reprezentanți, în calitate de observatori, la următoarele alegeri din România. El a invitat, de asemenea, în România, cîțiva membri ai Societății Redactorilor și Comentatorilor din SUA, care vizitau Uniunea Sovietică și Europa de Est911. În 1958, liderul român și-a continuat demersurile către Statele Unite. Pe 27 februarie, redactorii de la "New York Times" i-au luat un interviu lui Chivu Stoica, noul președinte al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alegeri din România. El a invitat, de asemenea, în România, cîțiva membri ai Societății Redactorilor și Comentatorilor din SUA, care vizitau Uniunea Sovietică și Europa de Est911. În 1958, liderul român și-a continuat demersurile către Statele Unite. Pe 27 februarie, redactorii de la "New York Times" i-au luat un interviu lui Chivu Stoica, noul președinte al Consiliului de Miniștri. Era pentru prima dată cînd un lider român acorda un interviu pentru un ziar american. Stoica a declarat că România dorește să cumpere
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ultimii 20 de ani1118. La sfîrșitul lunii, Radio București și Radio Moscova făceau schimb de aluzii propagandistice. Emisiunile polemice au continuat pînă în prima săptămînă din iunie 1119. Pe 5 iunie, România și-a intensificat criticile la adresa Moscovei. Domnul Murgescu, redactor-șef la "Viața economică", principalul ziar economic al României, a publicat un articol intitulat Concepții contrare principiilor de bază ale relațiilor economice dintre statele socialiste. Tratatul de 12.000 de cuvinte era o polemică "suprasaturată de un sarcasm violent și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României credite care să-i permită să prelucreze carne de porc pentru export către SUA a iscat, de asemenea, adversitate.1216 Administrația, însă, își menținea cu încăpățînare poziția. Într-un important discurs de politică externă, susținut la Adunarea Națională a Redactorilor de Presă din New York City, de pe 7 octombrie, Johnson a promis să exercite, în continuare, "presiuni pentru legea privind acordarea, "Clauzei națiunii celei mai favorizate"". El a declarat că America trebuie "să se îndrepte de la concepția îngustă a coexistenței spre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Umanitare avea să rămînă fără nici un lider pînă în octombrie, cînd președintele l-a propus pe Elliott Abrams pentru acest post. Pe 20 noiembrie, Senatul a confirmat numirea, fără a ridica nici o obiecție, chiar dacă Abrams era ginerele lui Norman Podhoretz, redactorul vigilent al revistei "Commentary"2109. Datoriile României în continuă creștere În intervalul dintre respingerea candidaturii lui Lefever și audierile Camerei Reprezentanților pentru cererea președintelui privind derogarea de la condiția emigrării, România a primit un împrumut de 1,5 miliarde de dolari
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dezinformare, românii ascunseseră de restul lumii faptul că, în privința politicii externe, colaborau cu sovieticii și că practicau represiunea internă"2323. Fapt neobișnuit, toți purtătorii de cuvînt ai comunității evreiești au fost de acord. Jacob Birnbaum, Jack Spitzer și Albert Friedman, redactor al celui mai mare ziar din lume în limba idiș, "Der Yid", s-au declarat în favoarea reînnoirii Clauzei pentru România. Renunțînd la poziția lui de obicei neutră, Birnbaum a arătat că în ultimii ani, numărul emigranților care plecaseră în Israel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu nuvela Descătușarea a lui Toma Spătaru (Constantin R. Crișan), ceea ce mă onora, desigur, dar când am vrut s-o public într-un volum, alături de Amintiri dintr-o copilărie furată, așa cum și-au publicat volumele de proză și poezie ceilalți redactori și colaboratori ai revistei Ateneu (George Bălăiță, Corneliu Buzinschi, Ovidiu Genaru), foștii mei elevi și membri ai cenaclului pe care îl coordonam, a fost zdrăngănită „tinicheaua” din autobiografie, și volumul pregătit atunci pentru tipar n-a apărut decât în 2004
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
inclusiv povestirea istorică Ioviță Valahul, inspirată din mișcarea unionistă de la Bacău și Iași (18571859), cu care am debutat editorial. Un prim fragment a fost publict în revista Ateneu, cu sprijinul lui Corneliu Buzinschi, care, mai apoi, în calitatea sa de redactor la Editura Tineretului, mi-a facilitat încheierea unui contract de editare, povestirea apărând în două volume, în colecția „Clubul Temerarilor”, într-un tiraj de 75.000 de exemplare. Lansarea a avut loc în 1969, la Cercul Militar din București, în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
apărut în revistă, a fost - inițial - o obligație de serviciu (lucram atunci la Muzeul Județean de Istorie și Artă Bacău), care s-a transformat apoi în plăcere. Studiul integral a apărut în Carpica/1978. Datorită generozității domnului Constantin Călin, atunci redactor-șef al Ateneului, am ucenicit în perioada următoare, publicând recenzii în revistă și cronici în cotidianul local la care lucrai în acei ani. Romanul Lumea în două zile (1975) al lui George Bălăiță a fost prima piatră de încercare majoră
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să mai trăiesc o sută de ani. După dispariția regretatului Alexandru Deștiu ai primit misiunea, deloc ușoară, de a prelua revista făurită de acesta, Pro Saeculum. Ai primit-o ca pe o provocare sau ai considerat că experiența câștigată ca redactor-șef la Oglinda literară și, ceva mai devreme, de coordonator la Revista noastră, te îndreptățește să duci mai departe ștafeta? Am moștenit o revistă de o aleasă ținută, cu un colectiv stabil de colaboratori, cu o excelentă primire în afara județului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
intitulată „Bacoviana” și semnată Nică Măgură, anagrama de la Iancu Grama. Apropierea s-a făcut de la o lună la alta, de la un an la altul și primul debut l-am avut în „Ateneu”, în decembrie 1976, când, culmea, deși era Bălăiță redactor șef și dorința mea ar fi fost ca el să facă prezentarea, debutul cu cele 4-5 poeme a fost girat de Horia Gane, cel care m-a plagiat. Apoi am mai avut un debut în 1979, la „Tomis”, făcut de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]