18,995 matches
-
București-Pitești de spatele unui camion. Toți cei șase oameni din microbuz au murit; printre ei se aflau regizorul Cezar Grigoriu și operatorul Gore Ionescu. Necrologul său din revista Cinema a fost scris de regizorul Ion Popescu-Gopo și avea titlul „Gore”; regizorul scria despre Grigore Ionescu că a fost "„modelul unui cineast scormonitor în tehnica viitorului cinematografiei, a realizat primele probe de actori pe peliculă magnetică, scria materiale pentru extinderea folosirii casetelor magnetice (...) ”". În același număr, prozatorul Nicolae Velea a scris și
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
este un actor român, care a interpretat multe roluri în filmele regizate de Sergiu Nicolaescu. a fost ales de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru a interpreta rolul comisarului Ștefan Pătulea în filmul "Cu mîinile curate" (1972). Criticul Călin Căliman scria în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000) că debutul în film al neprofesionistului Dobrescu a fost unul „valabil”. Bună interpretare a
Alexandru Dobrescu () [Corola-website/Science/327418_a_328747]
-
pentru selectarea actorilor. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, în colaborare cu autoritățile administrative din județul Suceava. La realizarea filmului au colaborat următorii consilieri: general maior Ion Cupșa, Constantin Agavriloaie, Angelo Pellegrini și Florea Pădureanu. Regizor secund a fost Dimitrios Sucas. Filmările combinate au fost realizate de Alecu Popescu și Mircea Sterescu. Echipa de actori care a colaborat la realizarea filmului era formată din profesioniști excelenți. Scenele erau repetate o dată și apoi se filmau. Regizorul Mircea
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Pădureanu. Regizor secund a fost Dimitrios Sucas. Filmările combinate au fost realizate de Alecu Popescu și Mircea Sterescu. Echipa de actori care a colaborat la realizarea filmului era formată din profesioniști excelenți. Scenele erau repetate o dată și apoi se filmau. Regizorul Mircea Drăgan dădea indicații cu calm și blândețe, stimulând actorii să-și atingă potențialul maxim. Pe lângă actori, au fost aduși militari care să facă figurație. Militarii erau însoțiți de un colonel sau de un maior și aranjați în corturi. Actorul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
perioada filmărilor, el avea 37 de ani și doi copii deja mari. Actorul nu a vrut inițial să joace acel rol, simțindu-se prea bătrân pentru a interpreta un personaj în vârstă de 18 ani, dar a fost convins de regizor. În plus, Papaiani nu mai călărise până atunci, el trebuind să învețe în trei-patru zile la hipodromul din București. Actorul a mărturisit că i-a fost mai greu doar în prima zi de filmare, dar s-a acomodat cu rolul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
turna pe locul unde se desfășurau evenimentele din carte. Bătălia de la Lipnic (20 august 1469) între oastea moldovenească și hoarda tătărilor a avut loc în localitatea Lipnic de pe Nistru, dar Basarabia se afla sub ocupație rusească la momentul turnării filmului. Regizorul a avut o serie de întrevederi cu Alecsandru Tanasă, primarul comunei Mitocu Dragomirnei. Autoritățile locale au fost de acord cu folosirea gratuită a terenului pentru filmări. Acolo s-au filmat scenele în care Ștefan cel Mare îi împroprietărea pe țărani
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Cronicarul ieșean Ștefan Oprea constată că "„filmul lui Mircea Drăgan este lipsit de fior și de măreție, pentru că mimează fiorul și măreția. Mircea Drăgan ne trimite dezinvolt înapoi cu câțiva ani, până la Neamul Șoimăreștilor pe care îl ratase în 1964”". Regizorul Nicolae Cabel afirmă că filmul lui Mircea Drăgan se remarcă prin "„facilitatea narațiunii, soluțiile comode, conflictul fără nerv și dinamism interior, stânjenitoare, incredibile prin diletantism, scene de urmărire sau de bătălie”". În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Hitler. Fostul ei soț lucra ca ofițer de informații în armata germană și fusese trimis de amiralul Wilhelm Canaris la Cairo pentru a negocia în secret capitularea Germaniei în fața Angliei. El a fost ucis acolo de Gestapo. Potrivit propriilor afirmații, regizorul Sergiu Nicolaescu și-a dorit la începuturile carierei sale să realizeze un film după romanul "Întoarcerea fiului risipitor" (1947), intitulat la o nouă reeditare "Fiul risipitor", de Radu Tudoran. El considera însă că filmul era greu de realizat din cauza faptului
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
au avut loc filmări pe faleza Cazinoului din Constanța, fiind aduse trăsuri din timpul celui de-al doilea război mondial, dar și costume din acea perioadă. Alte cadre au fost filmate pe podul de la Năvodari, dar și în localitatea Vadu. Regizorul s-a declarat mulțumit de lucrul cu actorii străini, afirmând că nu a fost nevoie să le dea prea multe indicații. În plus, el a recunoscut că Michael Ironside i-a sugerat mai multe idei. Actrița britanică Vanessa Redgrave (n.
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
plus, el a recunoscut că Michael Ironside i-a sugerat mai multe idei. Actrița britanică Vanessa Redgrave (n. 1937), laureată a unui premiu Oscar și a două Globuri de Aur, urma să filmeze în luna noiembrie ultimele cadre ale filmului. Regizorul a declarat că a ales-o pentru că "„i se potrivește rolul”". Deși și-a dat acordul să apară în film, actrița a solicitat ca filmările sa fie amânate din cauza faptului că se simțea extrem de obosită după turneul de promovare a
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
concomitent cu cea a fratelui său mai mic, Corin Redgrave (1939-2010), care urma să-l interpreteze pe Tudor la anii senectuții. În martie 2008, filmul se afla în postproducție, lipsind doar cele trei zile de filmare cu Vanessa Redgrave, iar regizorul spera ca premiera să aibă loc în primavara anului 2009. Regizorul Adrian Popovici a declarat în aprilie 2008 că se investiseră până atunci aproximativ 1.600.000 de euro. Din cauza neînțelegerilor cu moștenitoarele lui Radu Tudoran, producția filmului a fost
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
care urma să-l interpreteze pe Tudor la anii senectuții. În martie 2008, filmul se afla în postproducție, lipsind doar cele trei zile de filmare cu Vanessa Redgrave, iar regizorul spera ca premiera să aibă loc în primavara anului 2009. Regizorul Adrian Popovici a declarat în aprilie 2008 că se investiseră până atunci aproximativ 1.600.000 de euro. Din cauza neînțelegerilor cu moștenitoarele lui Radu Tudoran, producția filmului a fost stopată, iar, potrivit Corneliei Paloș, varianta finală a filmului ar fi
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
septembrie 2007 companiei Artis film Romania ltd., producătorilor Adrian Popovici și Cornelia Paloș, CNC, DACIN SARA și ORDA să oprească imediat filmările până la reglementarea raporturilor juridice între părți. Neprimind răspuns, ele au cerut în instanță suspendarea activităților privind realizarea filmului. Regizorul Adrian Popovici s-a apărat, declarând că filmul nu este o ecranizare a cărții, iar scenariul conține doar câteva elemente inspirate din roman. El a precizat că moștenitoarele lui Radu Tudoran au deschis acțiune în instanță pentru că nu s-au
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
de lege pentru capitolul drepturi de autor. În aprilie 2008, Tribunalul București a decis "„suspendarea activităților privind realizarea filmului « Povestea unui secol» până la reglementarea între părți a raporturilor juridice privind drepturile de autor corespunzătoare operei «Fiul risipitor» de Radu Tudoran”". Regizorul a atacat cu recurs decizia la Curtea de Apel București. Într-un articol publicat în revista „Dilema Veche”, jurnalistul Andrei Gorzo a criticat cu severitate acest film, considerându-l "„un film complet lipsit de merite cinematografice; nu e cinema, ci
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
discernământ (...) în care, la nivelul gîndirii cinematografice (și dramaturgice, și narative), nu se întâmplă niciodată nimic, nu mișcă nimic”". Scenariul este considerat a fi rudimentar, axat pe prezentarea continuă de evenimente, el nereușind să profite de materialul epic al romanului. Regizorul Adrian Popovici este acuzat că a extras o serie de materiale de bază ale genului (peisaje, mașini de epocă, cai) și le-a alăturat în mod neprofesionist. Imaginile cinematografice sunt apreciate a fi simpliste, "„doar poze în mișcare cu niște
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
Vocea era țipata, iar ca instrumente foloseau orice găseau, de exemplu saxofon și sintetizator polimoog. Formația nu avea toboșar. La începutul carierei, la concerte, spectatorii aruncau cu sticle de bere în ei. Basistul Peter Principle, artistul performance Winston Tong și regizorul de film Bruce Geduldig se alăturau formației pentru concerte. Concertele lor erau numite „cabaret teatral electronic.” Formația concerta deseori cu Pere Ubu, The Residents, Devoas și Cabaret Voltaire. În 1979 au scos EP-ul „No Tears”, cu single-ul „No
Tuxedomoon () [Corola-website/Science/327467_a_328796]
-
-ul a fost descris ca fiind „unul dintre cele mai bune imnuri electro-punk al tuturor timpurilor.” În același an au semnat un contract cu casa de discuri Ralph Records. În 1980 au scos primul album, "Half-Mute". Albumul este numit după regizorul de film James Whale. Forrmația a efectuat un turneu în Europa în 1980 și s-a mutat la New York City. Acolo au apărut în filmul "Downtown 81". Au câștigat popularitate în Olanda și Belgia. S-au mutat ulterior la Bruxelles
Tuxedomoon () [Corola-website/Science/327467_a_328796]
-
McKay după romanul "McCabe" de Edmund Naughton. Director de imagine este Vilmos Zsigmond și coloana sonoră include trei piese scrise de Leonard Cohen de pe albumul său "Songs of Leonard Cohen" din 1967. Fiind unul dintre filmele naturaliste ale lui Altman, regizorul l-a caracterizat ca fiind un film anti-western deoarece filmul ignoră sau subminează un număr de convenții privind acest gen de producții. În 1972 a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol principal (Julie Christie
Mc Cabe și Domnișoara Miller () [Corola-website/Science/327456_a_328785]
-
Piesele sale sunt catalogate ca fiind populare, exemplul cel mai potrivit fiind hitul său "River flows in you". Specialiștii consideră ca dificultatea pieselor lui Yiruma este de nota 7. Repetarea temei principale este puternic vizibilă, lucru care este preferat de regizori pentru coloana sonoră a unui film, deoarece ei caută o piesă cu o muzicalitate ușoară pentru cel care urmărește filmul. Piesele sale au de asemenea un ritm modern, fapt care îi atrage pe iubitorii de muzică pianistică modernă. Pe data
Yiruma () [Corola-website/Science/327465_a_328794]
-
fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 3.523.000 lei. La realizarea filmului au colaborat pe post de consilieri col. Antone Marinescu, ing. Radu Teodorescu și Șerban Andreescu. Regizori secunzi au fost Anastasia Anghel, Mariana Calotescu și Ion P. Ion. Muzica filmului a fost compusă de Temistocle Popa și interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Filmul a avut o premieră excepțională la 21 august 1972, fiind
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. La momentul lansării, criticii cinematografici au criticat foarte aspru filmul, considerându-l un eșec al regizorului, precum și semnul unei profunde crize în creația regizorului scenarist, "„cineastul cu cea mai bogată filmografie nereușind, nici după zece încercări, să ne ofere un film adevărat”" (T. Stănescu). În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman scria că filmul "Sfînta
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. La momentul lansării, criticii cinematografici au criticat foarte aspru filmul, considerându-l un eșec al regizorului, precum și semnul unei profunde crize în creația regizorului scenarist, "„cineastul cu cea mai bogată filmografie nereușind, nici după zece încercări, să ne ofere un film adevărat”" (T. Stănescu). În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman scria că filmul "Sfînta Tereza și diavolii" are o valoare „discutabilă”. Într-
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
de la o proză scurtă. El a debutat astfel în cinematografie. Studioul Cinematografic București a încredințat realizarea acestui film lui Andrei Blaier, care s-a impus în prima etapă a creației sale ca un „pasionat cineast al actualității” de factură neorealistă. Regizorul a realizat o adaptare cinematografică a scenariului literar, decupajul regizoral fiind discutat și aprobat în ședința Consiliului Artistic al studioului la 19 noiembrie 1965. Filmul a intrat în faza de producție la 25 februarie 1966. El a fost realizat în
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
28 aprilie - 16 august 1966 și au avut loc la Turnu Măgurele (județul Teleorman) (cadrele exterioare) și la Buftea (cadrele interioare). Cadrele au fost filmate în primele 15 zile de operatorul Alexandru David, acesta fiind înlocuit apoi cu Nicu Stan. Regizor secund a fost Dimitrios Sukas, iar filmările combinate au fost realizate de Mircea Sterescu. Șef de producție a fost Sigismund Klein, iar administrator producție Marin Vochin. Muzica a fost compusă de Radu Șerban și interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
și personajele fiind apreciate ca realiste spre deosebire de filmele cu tineri pe șantier care erau pline de stereotipuri. La premieră s-a scos în evidență realismul filmului conferit de abordarea cu un simț civic superior și cu un plus de sinceritate, regizorul fiind apreciat ca un cineast neorealist, iar filmul considerat ca începutul unui tip de „free-cinema” autohton. Criticul Călin Căliman considera acest film drept „o adevărată revelație”, ce a lansat un tip de „free-cinema” autohton. Personajele principale ale filmului sunt tineri
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]