16,970 matches
-
arată interesat de problemele celuilalt mai degrabă decât să vorbească el însuși. Se poate întâmpla ca însuși tatăl să traverseze o criză personală în legătură cu care s-a confesat fiului său, dezvăluindu-și propriile sale slăbiciuni și mărturisindu-și erorile din tinerețe, situație care consolidează efectele restructurării cognitive. Vezi mai sus. Terapeutul trebuie chiar, la sfârșitul unei ședințe, să efectueze o relaxare și să propună pacientului un scurt moment de repaos în sala de așteptare, înainte ca acesta să poată părăsi cabinetul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la diserecția sa. Personalitatea soției sale impunea ca simptomul să fie abordat ca punct de plecare: această situație aproape că justifica intrarea în joc a lui Hubert. In cazul studiat, poate un instinct de dominare la Carolyn, sau iluzia unei tinereți veșnice. In schimb, un anxiolitic însoțit de o terapie cognitivă tratează eficient pe termen lung, iar cooperarea activă a partenerei constituie garanția unei soluții durabile a problemei. Viagra: Pfizer. Levitra: Bayer. Cialis: Lily. Phosphodiesterase 5: enzimă tisulară care acționează asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prezentat o copie după dosarul întocmit pentru Gestapo. Această întâmplare arată că pe lângă percepția strict științifică a operei sale, profesorul a fost confruntat și cu alte modalități de percepție, de tip politic, ce au influențat percepția științifică. În perioada de tinerețe și de început de maturitate a profesorului Stahl, sociologia din România era dominată de figura impunătoare a șefului Școlii sociologice de la București - Dimitrie Gusti. Profesorul Stahl avea un statut special în cadrul Școlii; poziția sa socială îi permitea o mare independență
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
capul, ei răsturnau în mod simbolic oala de pilaf. Chiar și în Turcia modernă, expresia „a răsturna oala“ însemna rebeliune militară. Procedeul răsturnării oalelor era bine împământenit și la noi; el este pomenit de către Radu Rosetti în Amintiri din prima tinerețe: atunci când Carol I a fost primit la Căiuți, moșie a familiei Rosetti, a apărut o problemă culinară serioasă, pentru că „bucătarul țigan, supărându-se de niște certări cu care Neculai Lefter avu imprudența să-l trateze, își răsturnase tingirile, cum făceau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
apte să se comunice în formulări de oarecare pregnanță. Piesa titulară din Fântânile tăcerii, de pildă, transmite sentimentul solitudinii convingător, într-o tonalitate tânguitoare: „Pe-aici nu trece niciodată nimeni,/Încât e cerul anilor mereu închis/De parcă n-a fost tinerețe și nici vis/ În pomul cu frunzișul între oameni.// Pe-aici îmi las singurătatea numai eu,/ Când toamna scutură rugină pe tufani,/ Și drumurile-mi suie pulberea de ani/ În nouri grei, de rod, spre Dumnezeu”. Popas lângă pământ exprimă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
dintre personaj și persoană (fie aceasta o entitate reală sau o individualitate fictivă), raport pe care autorul îl abordează, de regulă, cu instrumentele naratologiei, secondată uneori de psihanaliză, sociologie sau ontologie. Astfel, studiul Marin Preda - timpul dialogului analizează opera de tinerețe a prozatorului, în care criticul vede nu atât o vârstă biologică, cât „o anume stare de creație”, concretizată în nuvele și în Moromeții, scrieri unde descoperă un „timp al dialogului”, în opoziție cu celelalte romane, tributare unui „timp al istoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
însă cel din 1938, când semnează în „Universul literar” articolul Nuvelistica lui Ionel Teodoreanu. Colaborează în aceeași perioadă și la „Preocupări literare”. Ca romancier, începe în 1941, la revista „Albatros”, cu pagini din Jurnalul unui adolescent, versiune intermediară a romanului Tinerețe ciudată, tipărit în volum în 1943, cu o prefață de Ionel Teodoreanu. Deși „de o dezarmantă naivitate juvenilă” (Alexandru Paleologu), romanul interesează prin prospețimea stilului, cât și prin valorificarea liniei gidiene a esteticii autenticității. Cele câteva considerații scrise de Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
fiului său reprezintă o schiță sumară a subiectului: „Romanul - foarte scurt și concis și nu din lipsă de materie, ci dintr-o concentrare organică [...] - îmi pare prețios mai ales prin dublul plan spiritual și moral în care evoluează personajele sale. Tinerețea lor, ecou al celei a autorului însuși, e încântătoare tocmai în nevoia, atât de firească la vârsta aceea fericită în ochii numai ai cititorului ce nu o mai are, de a se confrunta mereu cu absolutul în idei, în sentimente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
apare postum eseul Dostoievski în conștiința literară românească, cu o prefață de Alexandru Paleologu. Din păcate neterminat, eseul include și dezvoltă mai multe articole: Exegeze dostoievskiene, B. Fundoianu și cazul Dostoievski, Descoperirea lui Dostoievski, Romanul românesc și influența rusească. SCRIERI: Tinerețe ciudată, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1943; Moartea cotidiană, București, 1946; ed. pref. Ana-Maria Boariu, postfață Monica Pillat, București, 1979; Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1947; Mozaic istorico-literar. Secolul XX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
-lea, București, 1947; Mozaic istorico-literar. Secolul XX, București, 1969; ed. 2, București, 1971; Ion Barbu, București, 1969; ed. 2, București, 1982; Dostoievski în conștiința literară românească, pref. Alexandru Paleologu, București, 1976; Itinerarii istorico-literare, îngr. și pref. George Muntean, București, 1978; Tinerețe ciudată. Moartea cotidiană. Jurnalul unui adolescent, îngr. și pref. Monica Pillat, București, 1984. Ediții, antologii: Ion Pillat, Poezii, I-II, pref. Mircea Tomuș, București, 1967; Ion Barbu, Pagini de proză, pref. edit., București, 1968, Versuri și proză, pref. edit., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Ani, pref. Al. A. Philippide, București, 1973; Ionel Teodoreanu, Pagini cu copii și adolescenți, București, 1973; O constelație a poeziei române moderne, București, 1974; G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor, pref. George Muntean, București, 1999. Repere bibliografice: Ion Caraion, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1943, 2343; Constantinescu, Scrieri, IV, 362-364; Perpessicius, Opere, XII, 469-473; Petru Comarnescu, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1944, 2413; Octav Șuluțiu, „Tinerețe ciudată”, RFR, 1944, 1; Al. Piru, Romanele d-lui Dinu Pillat, „Națiunea”, 1946, 232; N. Papatanasiu, „Moartea cotidiană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
1973; O constelație a poeziei române moderne, București, 1974; G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor, pref. George Muntean, București, 1999. Repere bibliografice: Ion Caraion, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1943, 2343; Constantinescu, Scrieri, IV, 362-364; Perpessicius, Opere, XII, 469-473; Petru Comarnescu, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1944, 2413; Octav Șuluțiu, „Tinerețe ciudată”, RFR, 1944, 1; Al. Piru, Romanele d-lui Dinu Pillat, „Națiunea”, 1946, 232; N. Papatanasiu, „Moartea cotidiană”, „Drapelul”, 1947, 617; Piru, Panorama, 400-403; Nicolae Manolescu, „Mozaic istorico-literar. Secolul XX”, CNT, 1969, 28
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
București, 1974; G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor, pref. George Muntean, București, 1999. Repere bibliografice: Ion Caraion, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1943, 2343; Constantinescu, Scrieri, IV, 362-364; Perpessicius, Opere, XII, 469-473; Petru Comarnescu, „Tinerețe ciudată”, TIL, 1944, 2413; Octav Șuluțiu, „Tinerețe ciudată”, RFR, 1944, 1; Al. Piru, Romanele d-lui Dinu Pillat, „Națiunea”, 1946, 232; N. Papatanasiu, „Moartea cotidiană”, „Drapelul”, 1947, 617; Piru, Panorama, 400-403; Nicolae Manolescu, „Mozaic istorico-literar. Secolul XX”, CNT, 1969, 28; George Muntean, „Mozaic istorico-literar. Secolul XX”. „Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
rolul uverturii”, atrăgând astfel atenția asupra îmbogățirii în timp a propriului repertoriu liric. A semnat și cu pseudonimele Ion Necula, Bruno Siriani. Cu marcate reminiscențe din lexicul eminescian, dar și din Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Pillat, lirica de tinerețe a lui V. cultivă motivul voiajului pe mare și peisagistica marină, însă fără mari îndrăzneli de sonoritate: „Lângă coapse bate marea/soarele se-nmoaie-n ea/ziua tremură pe margini/până unde poți vedea” (Baladă). Trei decenii mai târziu, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
o urmeze sau nu. Linia de conduită este propusă, nu impusă, iar drumul este lung și solitar. Eliberarea nu se poate obține decât în urma unui efort personal, a unei asimilări concrete a adevărului. II. ISTORIA LUI BUDDHA 1. Nașterea și tinerețea prințului Siddhărtha Amestec de legendă și adevăr istoric, imaginea cultivată de o îndelungată tradiție nu îngăduie nici o îndoială cu privire la complexitatea și forța morală a personalității lui Buddha deși, într-o anumită măsură, individualitatea marelui reformator și avatarurile vieții sale rămân
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
palate, unul pentru vară, unul pentru iarnă și unul pentru anotimpul ploios. Era înconjurat de servitori, de dansatori și cântăreți, a căror singură grijă era să-l distreze. Nu știm dacă o asemenea descriere este exactă, dar putem accepta că tinerețea lui Buddha a fost plină de opulență. Informațiile asupra felului său de a fi sunt destul de sumare. Savanții au studiat cu atenție textele vechi, au comparat versiunile diferite, au cântărit mărturiile contradictorii și au evaluat adevărul conținut în legende, pentru
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
timp de 45 de ani, învățătura lui atingând mai toate problemele privitoare la felul în care omul trebuie să și trăiască viața. O dată cu propovăduirea, se deschide o perioadă a vieții sale la fel de desăvârșită după valorile sacrului pe cât de desăvârșită fusese tinerețea după valorile profane. Buddha își atrage numeroși discipoli iar renumele său se răspândește „ca sunetul unui mare clopot suspendat de bolta cerului”. El și-a făcut cunoscută învățătura, predicând în regatele Kośala, Maghada și Kăśī. Zăbovea adesea în zonele împădurite
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
viitorul Indiei. Primul a fost invazia lui Alexandru Macedon, care a avut consecințe decisive pentru cultura și civilizația indiană, permeabilă astfel influențelor eleniste. Al doilea eveniment însemnat a fost întemeierea dinastiei Maurya (320-185 î. Hr.) de către Ćandragupta (320-296), prinț care în tinerețea sa îl cunoscuse pe Alexandru. După ce a recucerit mai multe regiuni din nord-vest, el a răsturnat dinastia Nanda în 322 î. Hr. și a devenit rege în Magadha. Și-a stabilit capitala la Pățaliputra și a obținut asemenea succese în consolidarea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
armonie profundă! O armonie contagioasă care i se transmite privitorului. Nu mai există dorință, necesitate, agitație, nesiguranță, goană după obiecte din afară, dependență de ceva. Este suprema beatitudine - într-un cuvânt, plenitudinea. V. BUDDHA ȘI IISUS 1. Nașterea, copilăria și tinerețea Între viața lui Buddha și cea a lui Iisus există mai multe asemănări decât între viețile oricăror altor întemeietori de religii. Vom încerca să le delimităm pe cele mai semnificative, surprinzând însă și deosebirile corespunzătoare. Atât Buddha cât și Iisus
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
executant în recuperarea unor mari scriitori, rămânându-i intacte mentalități și reflexe de odinioară, când se afla în preajma potentaților politici ai vremii. Din aceeași sferă a dosarelor „obsedantului deceniu” fac parte Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej (1999), Tinerețea lui Petru Dumitriu (2001) și Dosarul Brâncuși (2001). Pe de altă parte, Ț. își canalizează interesul spre consultarea arhivelor sau a periodicelor, încercând să completeze cu date noi biografia marilor clasici. Un volum precum Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite (1996) înscrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Cazul Blaga”, Craiova, 1983; Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite, București, 1996; Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu, București, 1998; Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieții și zidirea operei, București, 1998; Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej, București, 1999; Dosarul Brâncuși, Cluj-Napoca, 2001; Tinerețea lui Petru Dumitriu, Cluj-Napoca, 2001; Bucovina. Istorie și cultură, București, 2002. Ediții: I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, pref. edit., București, 1971; Grigore H. Grandea, Scrieri, pref. edit., București, 1975; Radu I. Sbiera, Amintiri despre Eminescu, pref. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Comuniștii români și falsa destalinizare, „22”, 2000, 29; Alexandru George, Alte întâlniri, București, 2000, 28-32; Micu, Ist. lit., 740; Valeriu Râpeanu, Petru Dumitriu și câteva din paradoxurile sale de scriitor, „Curierul național”, 2001, 3 080; Mircea Popa, Petru Dumitriu și tinerețea lui Pavel Țugui, ST, 2001, 10-11; Popa, Ist. lit., II, 1108-1109; Mircea Popa, Multiple inadvertențe, nu mai puțin, ST, 2003, 1-2; Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, I, București, 2003, 18-21, 97-101. S. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
categorii sociale sunt complexe, cu implicații profunde mai multe planuri. Despre pensionari în general se spune că așteaptă doar să li se dea fără să dea nimic în schimb, că nu le plac tinerii pentru că le aduc aminte de anii tinereții pe care nu îi mai pot avea, că se plimbă cu autobuzul fără a avea altă treabă. Eforturi de integrare socială a acestei categorii și de diminuare a discriminării pe criterii de vârstă există din partea mai multor organizații. și la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
resurgența unor identități politice din Europa de Est în special (dar și din Țara bascilor, din Irlanda de Nord și din alte asemenea locuri) și pe care ne-am obișnuit să le ignorăm. Vechile naționalisme au uitat zgomotul și violența din epoca lor de tinerețe, pe care o reneagă, și nu mai tolerează acum zarva pe care o fac acestea din ur-mă. După 1990 sau 1991, ambiția popoarelor de-a fi conduse de guverne naționale nu mai este privită ca un antrenament tipic deși ambiguu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
căci ceea ce ar trece drept "revoluție de înaltă clasă" cum s-a întîmplat în Prusia sub egida despotismului luminat, nu se poate aplica fără scandal regimurilor reprezentative din care se trag democrați-ile. Să spunem că naționalismul a fost tovarășul de tinerețe al elanului democratic și că înainte de aceasta, principiul suveranității naționale a dat naștere atît unuia cît și altuia, ar în-semna să depășim măsura. Acest principiu inaugurează "noul regim". El este perfct explicit în ambiția sa de a constitui națiu-nea modernă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]