173,125 matches
-
germană, Wilhelmina, botezată ortodox Natalia. În iulie 1774, după șase ani de război cu Turcia, se semnează tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi. Rusia obține fortărețele de pe malul Mării Azov, protectoratul asupra Hanatului Crimeii, Kabarda și stepa dintre Bug și Nistru, accesul la Marea Neagră și la Marea Egee, o despăgubire de război de patru milioane și jumătate de ruble și dreptul de a veghea asupra libertății religioase a supușilor creștini ai sultanului. La 21 iulie 1783, țarina anunță, printr-un manifest, anexarea Crimeii
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
comunitatea catolică; de pe Crîst este o panoramă completă și impresionantă a localității și în general a Văii Almăjului; de mulți ani, pe vârful dealului Crîst se adună localnici în noaptea Învierii și aprind focuri mari la miezul nopții. Căile de acces spre Bozovici sunt exclusive rutiere, principalul drum fiind DN-57 dinspre Anina și Reșița. Se mai poate intra în Bozovici și dinspre Iablanița, deviind de la E-94 (Timișoara-București), pe DN-57B, iar dinspre sud, de la Dunare, de la Șopotu Nou prin Dalboșeț, se
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
un argument pentru ca acest loc să fie locuit. Vestigiile arheologice ne dau indicii că zona a fost locuită din epoca bronzului și din vremea daco-romanilor. Colonizarea din timpul romanilor a fost mai puțin intensă în Depresiunea Almăjului datorită căilor de acces mai dificile spre zona respectivă. Din perioada năvălirii populațiilor migratoare aflăm că localnicii nu au fost influențați prea tare pentru că au găsit suficient refugiu în pădurile din apropiere, trăind în așa numitele "predii" din poieni. Dupa retragerea turcilor și cucerirea
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Mare iar cea dinspre apus este Ulița de Sus. Casele sunt dispuse de o parte și de alta pe cele două ulițe lungi și numai pe o parte pe ulițele scurte. Legătura dintre ulițe se face prin patru căi de acces dispuse perpendicular pe ulițe, numite "troiane". În mod obișnuit o casă cu grădină (plaț) ocupă . Pârâul străbate satul prin mijloc, trecerea peste apă se face pe trei poduri de beton și două punți pietonale. Casele construite în jurul anului 1900 erau
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
prin pădurile din îprejurimi, dar fiindcă și-au regăsit trupele în zona localității Slatina, drept recompensă a fost construităo capelăcare ulterior să reclădit într-o biserică romano-catolică, care există și astăzi. Comună Slatina Timiș prin localitățile care o compun, permite accesul spre numeroase obiective turistice. Astfel accesul în localitatea Slatina Timiș se poate face atât dinspre Drumul European 70 (1km) cât și dinspre localitatea Brebu, iar celelăe localități au deasemenea acces dinspre DE70 (Caransebeș - B.Herculane). Cel mai apropiat oraș este
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
și-au regăsit trupele în zona localității Slatina, drept recompensă a fost construităo capelăcare ulterior să reclădit într-o biserică romano-catolică, care există și astăzi. Comună Slatina Timiș prin localitățile care o compun, permite accesul spre numeroase obiective turistice. Astfel accesul în localitatea Slatina Timiș se poate face atât dinspre Drumul European 70 (1km) cât și dinspre localitatea Brebu, iar celelăe localități au deasemenea acces dinspre DE70 (Caransebeș - B.Herculane). Cel mai apropiat oraș este Municipiul Caransebeș, situat la 20km spre
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
astăzi. Comună Slatina Timiș prin localitățile care o compun, permite accesul spre numeroase obiective turistice. Astfel accesul în localitatea Slatina Timiș se poate face atât dinspre Drumul European 70 (1km) cât și dinspre localitatea Brebu, iar celelăe localități au deasemenea acces dinspre DE70 (Caransebeș - B.Herculane). Cel mai apropiat oraș este Municipiul Caransebeș, situat la 20km spre Timișoara. Accesul spre obiectivele turistice se poate dace astfel: -spre Muntele Semenic și Stațiunea Trei Ape, pe Drumul Județian; -spre Muntele Tarcu și Muntele
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
localitatea Slatina Timiș se poate face atât dinspre Drumul European 70 (1km) cât și dinspre localitatea Brebu, iar celelăe localități au deasemenea acces dinspre DE70 (Caransebeș - B.Herculane). Cel mai apropiat oraș este Municipiul Caransebeș, situat la 20km spre Timișoara. Accesul spre obiectivele turistice se poate dace astfel: -spre Muntele Semenic și Stațiunea Trei Ape, pe Drumul Județian; -spre Muntele Tarcu și Muntele Mic, prin poteci neasfaltate, dar practicate de ciobani aflați în transhumanta (și drumuri forestiere); -spre Stațiunea Băile Herculane
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
Muntele Tarcu și Muntele Mic, prin poteci neasfaltate, dar practicate de ciobani aflați în transhumanta (și drumuri forestiere); -spre Stațiunea Băile Herculane, prin DE 70, care traversează localitatea Sadova Veche; Pe langă legăturile mai sus menționate, o altă cale de acces o reprezintăcea feroviară, gară Sadova Veche fiind amplasată pe traseul Timișoara - București. Comună Slatina Timiș este formată din localitățile: Slatina Timiș, Ilova, Sadova Veche și Sadova Nouă.
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
agriculturii și creșterea animalelor, posedând totodată, bogate resurse ale solului și subsolului, această zonă a fost locuită neântrerupt, încă din zorii istoriei omenești. Poziția geografică favorabilă i-a conferit Văii Bistrei din cele mai vechi timpuri, funcția de cale de acces transcarpatică. Pe aici au avut drumuri dacii și tot pe aici au construit drum nou romanii, spre Sarmizegetusa, capitala Daciei romane. Pe frumoasa vale a Bistrei este situat satul Voislova. Localitatea Voislova este așezată pe cursul superior al văii Bistrei
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
sud-vest de Șoldanu (unde se intersectează cu DN4) și Radovanu, și spre est de Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din DJ403, la Luica se ramifică șoseaua județeană DJ402, care duce spre nord la Nana, Sărulești și Fundulea (unde are acces la autostrada A2 și se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luica se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,74%), cu o
Comuna Luica, Călărași () [Corola-website/Science/301118_a_302447]
-
de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, la izvoarele râului Luica. Este traversată de șoseaua județeană DJ402, care o leagă spre sud de Luica și spre nord de Sărulești și Fundulea (unde are acces la autostrada A2 și se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,01%), cu
Comuna Nana, Călărași () [Corola-website/Science/301121_a_302450]
-
o troiță, aparținând mânastirii, ridicată în anul 1850, cu forma unui paraclis, imitând în miniatură biserica, având aproximativ 15 m2. Troița, închinată Sfintei Mucenițe Filofteia, a adăpostit moaștele sfintei Paraschiva care au trecut pe aici într-o perioadă istorică întunecată. Accesul spre mânăstire este indicat actualmente de o troiță zidită cu hramul Duminica Tuturor Sfinților, ce a fost ridicată pe drumul rutier național din apropiere.
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
cetăți Histria, secolul VII î.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizează excursii pe litoralul bulgăresc al Mării Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Parc dendrologic (cedrii, chiparoși, pini, stejari, tei, mesteceni etc.). Căile de acces în stațiune sunt: pe șosea - Pe DN39 (E 87), în apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct către stațiune ; pe calea ferată - situată pe linia Constanța-Mangalia, Neptun și Olimp au gară comună : halta Comorova
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
bulgăresc al Mării Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Parc dendrologic (cedrii, chiparoși, pini, stejari, tei, mesteceni etc.). Căile de acces în stațiune sunt: pe șosea - Pe DN39 (E 87), în apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct către stațiune ; pe calea ferată - situată pe linia Constanța-Mangalia, Neptun și Olimp au gară comună : halta Comorova (Neptun). Este situată între cele două stațiuni și accesul este facil în ambele direcții. Distanță pe calea ferată până la Mangalia
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
87), în apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct către stațiune ; pe calea ferată - situată pe linia Constanța-Mangalia, Neptun și Olimp au gară comună : halta Comorova (Neptun). Este situată între cele două stațiuni și accesul este facil în ambele direcții. Distanță pe calea ferată până la Mangalia este 7 km, iar până la Constantă 36 km.
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
a constat în lucrări de împrejmuire si de conservare a edificiului. În anul 2013, la inițiativa preotului paroh și prin osârdia singurului nepot al veteranului Alexandru Vasile, s-au realizat importante lucrari de refacere si infrumusețare: platformă de beton pentru acces pietonal, împrejmuire din panouri sudate de plasă zincată și zugrăvire. În cursul studiului pentru realizarea prezentei cercetări, s-a identificat în biserica parohială, pe pilastrul naosului dinspre miază-noapte, mascat de un panou iconografic din lemn dedicat sfintei Filoteea, pomelnicul eroilor
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
rezistență din beton armat în înălțăme concordantă cu biserica, 1967- introducerea curentului electric în lăcașul bisericii și clopotniță, 1968- restaurarea picturii, (pictor Traian Crisbășeanu) 1969-s-a turnat trotuar de beton pentru îndepărtarea apei pluviale de temelia bisericii, 1972- amenajarea aleii de acces pietonal în lungime de 30 m, de la stradă până în pragul bisericii, 1975-împrejmuirea curții bisericii cu gard din plăci prefabricate și din sârmă plasă galvanizată și împrejmuirea cimitirelor cu aproape 1000 m gard de plasă și stâlpi din beton armat. 1981-
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
în partea de sud a județului Dâmbovița, aflându-se la o distanță de aproximativ 20 km de municipiul Târgoviște. Comuna Băleni este formată din doua sate și anume: Băleni Români și Băleni Sârbi. Comuna se învecinează cu: Principalele căi de acces către comuna Băleni sunt: Comuna Băleni are o populație de cca. 8.499 de locuitori și dispune de dotări culturale, sociale și de prestari servicii specifice mediului rural. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băleni se ridică la de
Comuna Băleni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301152_a_302481]
-
dovadă, fie că l-au acoperit cu ciment, fie că l-au demartelat pentru a nu se mai păstra nimic peste ani. În anii de după cel de-al doilea Război Mondial, învățământul la Nisipari a continuat, elevilor școlii facilitându-se accesul la lumina cărții cu ajutorul cadrelor didactice care erau fie din sat, fie din localitățile învecinate (în acest caz erau nevoite să facă navetă). În 1950, învățătorii care activau în școala din sat erau: Constantin Popescu (director), Tache S. Bănică, Elena
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
european cu ajutorul financiar direct al Guvernului României și cel al Primăriei comunei Castelu, între anii 2004-2005. Tot în această perioadă, vechiului corp de clădire al școlii i-a mai fost adăugat unul nou, situat lângă cel dintâi, pentru a facilita accesul la învățătură numărului ridicat de elevi pe care satul îl are în prezent. Lângă școală, s-a ridicat în anul 2005 prin proiect guvernamental o modernă sală de sport în care elevii nisipăreni își desfășoară activitățile din aria curriculară de
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
INTERNET, este dotată cu fax, iar în ultimii trei ani a fost înzestrată cu un număr de 40 computere, 5 imprimante multifuncționale și 3 xerox-uri. Aceste lucruri s-au realizat prin investiția Consiliului Local Castelu, tocmai pentru a facilita accesul la informație a elevilor și cadrelor didactice. Biblioteca are spațiu propriu în vechiul corp de clădire, la etaj, posedând un număr de 3674 de volume, din care 2450 beletristică, iar 1224 cărți de specialitate tehnică. La începutul anului școlar 2008-2009
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
satul. Localitatea se află în apropiere de "drumul mare" care străbate și în prezent hotarul de est al satului Colacu, venind dinspre București prin Vizurești și Ghimpați, mergând spre nord, prin Aluniși către Târgoviște. Acest drum reprezintă actuala cale de acces dinspre Dunăre și București spre Târgoviște și avea o lățime de 32,40m, fiind folosit pentru transportul de călători și de marfuri din acele vremuri. Acest drum a fost folosit până la primul război mondial. În zona acestei localități se întâlnesc
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
și o înălțime e circa 1 km, până la 2 km în sud de satul Cuca. Traseul teoretic trece prin mijlocul acestui sat (de unde se îndreaptă spre V-N-V), în sat fiind localizat prin sântul care constituie și drumul de acces dinspre gospodăriile lui Nicolae Constantin, Neculai A. Vlad, Ștefan Costache etc. - din fața fostului atelier de fierărie al lui Dumitru Dulapci. Pe teritoriul comunei Cuca, prof. Brudiu de la Muzeul de istorie Naturală Galați a continuat cercetările de unde au fost lăsate de
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
au trebuit să-și aleagă vatra de locuire în funcție de locurile favorabile. Astfel deșele năvăliri ale popoarelor migratoare iar mai tarziu ale puterilor din centrul și sud estul Europei au făcut ca vetrele așezărilor omenești să se retragă din fața căilor de acces, de exemplu actualul DN 25. Toate satele care compun Iveștiul (administrativ Ivești și Bucești, iar în tradiția oamenilor:Atârnați, Ivești, Blăjerii de sus, Blăjerii de jos, Diecheni, Vultureni, Bucești) au avut în perioadele critice astfel de așezări încât la locuri
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]