173,125 matches
-
reformelor tereziene, țăranii din Chilia au devenit proprietari de pământ (prin defrișări/desțeleniri etc. - zona bine împădurită oferind astfel de oportunități), satul fiind deja cu vatra nouă pe aceste pământuri foarte apropiate de pădure, care (1) îi asigurau mai ușor acces la resurse și siguranță și (2) îl separau de domeniul nobiliar vecin. Istoria medievală, modernă și contemporană a satului este strâns legată de cea a Țării Codrului (zonei Codru) din care face parte. În perioada medievală, zona - care de obicei
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
în vârful Lespezi) și se numește Culmea Făgetului ("Vârful Codrului" sau "Culmea Codrului" în limbajul local), dominând păduri vechi de stejar, gorun, cer și fag (dar și cu zone de conifere). Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Turiștii au acces nu doar la priveliști și trasee spectaculoase, dar se pot bucura și de tradițiile culturale și culinare extraordinare din sat. Astfel, satul are un muzeu care reflectă o gospodărie tradițională din zona etnografică Codru. Există o mânăstire ortodoxă cu Hramul
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Prilog. Pe lângă cea greco-catolică, Prilogul mai are încă o Mănăstire care nu este în sat și anume MĂNĂSTIREA PORTĂRIȚA-ortodoxă, aceasta fiind așezată în domeniul Prilogului, în imediata apropiere a localității Mujdeni. Se poate ajunge la Portărița ușor, având drumuri de acces prin Prilog Vii , dinspre Călinești-Oaș sau pe jos de la gara Mujdeni.
Prilog, Satu Mare () [Corola-website/Science/301770_a_303099]
-
pomicultură, creșterea animalelor. Azi se practică o agricultură de subzistență, se face palincă de prune și din fructe diverse. Via se cultivă foarte puțin în două-trei locații. Școala satului are în prezent circa 10 elevi, împărțiți în clasele I-IV. Accesul în localitate se face pe un drum de țară, din Sânmihaiul Almașului pe Valea Sânmihaiului, pietruit și care prin grija primăriei din Sânmihai s-a făcut numai până aproape de intrarea în localitate. În centrul satului, pe un deal se află
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
unui ziar nazist în Japonia. A ajuns în Yokohama pe 6 septembrie 1933. Între 1933-1934, Sorge a construit în Japonia o rețea de informații în folosul NKVD-ului. Agenții săi aveau legături cu politicieni de frunte și, prin intermediul acestora, aveau acces la informații asupra politicii externe japoneze. A reluat legăturile cu Ozaki Hozumi, care era în relații foarte bune cu prim-ministrul Fumimaro Konoye. Ozaki a copiat documente secrete pentru Sorge. În mod oficial, Sorge a intrat în partidul nazist și
Richard Sorge () [Corola-website/Science/300526_a_301855]
-
recensământul din anul 2002 se înregistrau 550 de locuitori. Deși numărul gospodăriilor nu depășește 200, satul este întins pe valea râului Șerel aproape 5km, fiind foarte răsfirat, având și câteva cătune mai izolate: "În bălți" și "În Luncă". Drumul de acces în sat (DJ 72) se ramifică din DN 66 (E 79) în dreptul localității Rușor și a fost asfltat în anul 2008. În sat funcționează o școală primară (clasele I-IV) și o grădiniță. Biserica satului este atestată în secolul al
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
comuniști, mai toți sătenii din Stănija, comuna Buceș - județul Hunedoara, trăiau de pe urma aurului. Nici nu erau nevoiți să sape galerii, pentru ca, aici, aurul e scos la suprafață de ape. Malurile de pământ galben de pe valea oricărui pârâiaș adăpostesc firimituri mici. Accesul spre localitate se realizează pe cale rutieră. Stănija este străbătuta de drumul județean DJ705D, ce face legătura cu reședința de comună și mai departe cu localitățile Boiu, Geoagiu și Orăștie. La Buceș această șosea se intersectează cu drumul național DN74(Brad-Abrud
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Din cauza importanței sale, mesajul fusese trimis din Berlin, ambasadorului german din Washington, Johann von Bernstorff, pentru a-l trimite ambasadorului din Mexic, von Eckardt, pe trei rute diferite. Englezii au obținut-o pe una din aceste rute. Americanii daduseră germanilor acces la telegraful lor personal în efortul de a încuraja inițiativa de pace a președintelui Wilson. Germanilor nu le era frica să îl folosească pentru că mesajele erau codate și din principiu, S.U.A. nu citeau la momentul respectiv corespondența diplomatică a altor
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
de la Odorhei și Gheorgheni, deoarece lucrările forestiere și de transport, de aici, nu erau prea grele și erau destul de bine plătite Fabricarea sticlei în Larga din Sus cunoaște o anumită dezvoltare în jurul anului 1770. Exploatarea pădurii extinzându-se, căile de acces s-au lărgit pe șesul de sub Ghergheleu, unde au început să se așeze, în căsuțe de lemn, cei veniți la lucru. În anul 1778, considerându-se că satul Glăjărie este mai bun, șura și cuptorul din Larga din Sus au
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
din români (cca. 77 %), maghiari (cca. 17 %) și alte naționalități. Principala ocupație a locuitorilor o constituie agricultura (grădinăritul) și creșterea animalelor. Obiective de vizitat: biserica ortodoxă română, biserica reformată, cimitirul eroilor din al doilea război mondial și cripta familiei Bethlen. Accesul se face dinspre Târgu Mureș prin Ungheni - Gheorghe Doja sau dinspre Sovata prin Bălăușeri - Acățari. Tirimia se învecinează cu satele: Văidăcuța, Satu-Nou, Cerghid, Cerghizel, Leordeni și Ilieni. După recensământul din 2002, satul are o populație de 801 locuitori Structură etnică
Tirimia, Mureș () [Corola-website/Science/300597_a_301926]
-
Capul de bovideu simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, zootehnia. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Localitate situată pe cursul mijlociu al râului Lechința sau Comolod, pe drumul județean Târgu Mureș - Șăulia - Cluj-Napoca. Accesul se face pe drumul județean DJ 152A. Orașele cele mai apropiate sunt Târgu Mureș la 18 km, Iernut la 24 Km, Sărmașu la 24 km. Gară se gaseste la distanță de 18 km. Structura populației după naționalitate Rezultatul recensământului din
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
o ramificație ducea în satul Bărăști, alta în satul Furcșoara, și alta la Păpucești un cătun al satului Dealu Mare și se continua spre satul Luncșoara. A fost activ până prin anii '70 cu excepția tronsonului care tăia Cerătul. Conform tradiției locale accesul pe vale pâna aproape de 1900 era mai mult sporadic și/sau pe tronsoane din cauza văii care nu era "oblită și afundată" (regularizată, îndreptată și adâncită), ceea ce făcea ca circa 4-5km sa fie mlaștini (argument în acest sens este faptul că
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
puscați) dinamitați, sa tăiat drum prin pornituri, sa început amenajarea văii și a drumului pe vale, fiind necesar la: - transportul lemnelor în cantități industriale de la Naltu (tăierile și transportul cu caru sau căruța până la Brănișca au durat zeci de ani), - accesul sătenilor, - transportul calcarului marmorean de la cariera din sat. Notă 4-Odată cu începerea lucrului "la pădure" a început și o creștere demografică mult mai mare față de celelalte perioade prin venirea în sat a mai multor persoane. Modul de vorbire, intonație, forma
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
opus primului și anume la „Dăncești”. S-au scurs de atunci câteva generații, din această spiță sunt numeroase familii cu numele de Danciu. Cu timpul, familiile s-au înmulțit și s-au așezat tot mai înspre aval, pentru a avea acces mai ușor la târg, fapt ce se manifestă și în prezent, încât aproape că primele vetre au rămas părăsite. Deși populația s-a așezat în această zonă cu mult înainte, localitatea este recunoscută și atestată abia după a doua jumătate
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
șoseaua județeană DJ703B, care duce spre nord-vest în județul Olt la și mai departe înapoi în județul Argeș la (unde se intersectează cu DN67B), și și spre est la Costești (unde se intersectează cu DN65A), , (unde are un nod de acces la autostrada A1) și (unde se termină în DN7). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Corbului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
leagă Piteștiul de București. La Ciulnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ702C, care duce spre nord la . Tot din DN7, la Leordeni se ramifică și șoseaua județeană DJ703B, care duce spre sud-vest la (unde are un nod de acces la autostrada A1), , Costești (unde se intersectează cu DN65A), (unde se intersectează cu DN65), apoi în județul Olt la și mai departe înapoi în județul Argeș la (unde se intersectează cu DN67B), și . Prin comună trece și calea ferată București-Pitești
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
satul Burtești se află ruinele unei biserici foarte vechi ridicată după toate probabilitățile de familia de boieri Ceaușescu, aceste ruine pastrează încă o bună parte din pictură. Populația: 2174 de locuitori, din care 30% persoane apte de muncă. Căi de acces: DJ 703B, DC 186, la 13 km distanță de drumul european. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Uda se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
în totalitate, în prezent existând doar urmele vechilor așezări. Biserica din respectivul sat a fost mutată în aceeași perioadă în actualul sat Nicorești. Din punct de vedere al utilităților, toate zonele sunt electrificate, există rețea de televiziune prin cablu și acces la telefonia fixă sau mobilă în toate zonele. Rețea de apă potabilă nu există, însă o bună parte din locuitori și-au construit sisteme proprii sau dețin fântâni. Deși au fost unele încercări de introducere a rețelei de gaz, totuși
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Enăchești este un sat în comuna Berești-Tazlău din județul Bacău, Moldova, România. Localitatea se învecinează astfel: Căi de acces: DJ 118 Sănduleni-Florești cu acces către DN 11 Bacău-Brașov si DN 2G Bacău - Moinești cu acces la DN 12A, spre Comănești. Activități zonale: cultivarea pământului, creșterea animalelor, industria petrolieră, prelucrarea lemnului, zonă de deal cu mari posibilități de pășunat și
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Enăchești este un sat în comuna Berești-Tazlău din județul Bacău, Moldova, România. Localitatea se învecinează astfel: Căi de acces: DJ 118 Sănduleni-Florești cu acces către DN 11 Bacău-Brașov si DN 2G Bacău - Moinești cu acces la DN 12A, spre Comănești. Activități zonale: cultivarea pământului, creșterea animalelor, industria petrolieră, prelucrarea lemnului, zonă de deal cu mari posibilități de pășunat și produs furaje. Ca vechime, cercetările
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Enăchești este un sat în comuna Berești-Tazlău din județul Bacău, Moldova, România. Localitatea se învecinează astfel: Căi de acces: DJ 118 Sănduleni-Florești cu acces către DN 11 Bacău-Brașov si DN 2G Bacău - Moinești cu acces la DN 12A, spre Comănești. Activități zonale: cultivarea pământului, creșterea animalelor, industria petrolieră, prelucrarea lemnului, zonă de deal cu mari posibilități de pășunat și produs furaje. Ca vechime, cercetările arheologice atestă așezările omenești din zona Văii Tazlăului până în neolitic și
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
pe o mare parte din țară și doar în ultimele decenii cunoaște un grad de urbanizare crescut. Industrializarea țării a fost descentralizată și astfel s-a menținut o cultură rurală vie. Fără doar și poate, acele sate care nu au acces la mare sunt cele care au pierdut dezvoltarea de la agricultură la pescuit, iar în majoritatea zonelor agrare periferice mai sunt puțini tineri rămași. Astfel de zone sunt, de exemplu, Fugloy, Svínoy, Mykines, Skúvoy și Dímun, acestea având conexiuni proaste cu
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
este incapabil să o obțină singur și care nu este pe deplin realizată decât în comunitatea politică. Statul este o instituție naturală, bazată pe comunitatea unor ființe cu limbaj articulat(limbajul este pentru Aristotel axul moralității, prin limbaj omul are acces la rațiune și noțiunile de bine și rău). Pornind de la teoria organicistă, așa cum corpul este anterior organelor, tot așa și statul este anterior familiei și prin urmare omului, și argumentează că individul nu-și este suficient sie și, deci nu
Politica (Aristotel) () [Corola-website/Science/300724_a_302053]
-
mai târziu, dacă Germania s-ar fi încurcat într-un război cu Marea Britanie și SUA, el ar fi luat ceea ce ar fi dorit. Judecând după discuțiile dintre Ribbentrop și Molotov din noiembrie 1940, acest „ceva” ar fi fost România, Bulgaria, accesul al Marea Nordului, Dardanele și, probabil, la acea parte a Poloniei care era sub controlul german la acea vreme." Întrebat care era nivelul de amenințare pe care l-ar fi resimțit conducătorii Wehrmachtului date fiind pregătirile sovietice de război, van Creveld
Victor Suvorov () [Corola-website/Science/300734_a_302063]
-
de-a lungul câtorva râuri și două lacuri, lacul Onega și lacul Vigozero. Lungimea totală a căii navigabile este 227 km. Avantajele lui economice sunt limitate în zilele noastre de adâncimea lui, de maxim 3,65 metri, care limitează mult accesul vaselor pe canal. Uniunea Sovietică a prezentat Canalul ca pe un succes al primului plan cincinal. Canalul a fost dat în funcțiune cu patru luni mai înainte de termen. Tot canalul a fost construit într-o perioadă de numai 20 de
Canalul Marea Albă-Marea Baltică () [Corola-website/Science/300760_a_302089]