173,125 matches
-
apropierea dușmanilor de zidurile cetății, Ștefan cel Mare a dispus săparea unui șanț de apărare mult mai adânc și mai larg decât cel anterior, în partea de nord și nord-est a fortului. În cetate se pătrundea printr-un pod de acces arcuit cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit pe 11 piloni de piatră de formă prismatică. Partea mobilă se afla pe porțiunea de pod dintre ultimul pilon și zidul bastionului și se putea ridica în caz de primejdie
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
două din cele bombarde s-au spart, iar cei care se aflau în fortăreață nu voiau să stea de vorbă și toți se apărau cu artilerie și nu le păsa de noi"". Legenda că domnitorului nu i s-a permis accesul în cetate de către mama sa, relatată de Ion Neculce în ""O samă de cuvinte"", nu este adevărată din punct de vedere istoric. Mama lui Ștefan cel Mare, Doamna Oltea, murise în anul 1465 și fusese înmormântată în Biserica "Sfântul Nicolae
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
de protejare a cetății. Domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a emis mai multe acte domnești, adresate ispravnicilor de Neamț, prin care a cerut protejarea zidurilor cu gard și punerea unui supraveghetor. Tot în timpul domniei sale, s-a amenajat și o potecă de acces către cetate. Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, Cetatea Neamț devine un simbol al istoriei glorioase a poporului român. Costache Negruzzi a descris asedierea cetății de către oștile lui Sobieski în povestirea ""Sobieski și românii"" (1845), Dimitrie Bolintineanu a scris
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Cheltuielile de reabilitare s-au ridicat la 2,5 milioane de euro. Pentru reabilitarea Cetății Neamțului, Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO) a decernat societății Iasicon SA Iași "Trofeul Calității ARACO". S-au realizat următoarele lucrări: modernizarea drumului de acces pornind cu strada Stefan cel Mare, strada 1 Decembrie și terminând cu Aleea Cetătii; restaurarea întregului ansamblu arhitectonic; iluminarea căilor de acces și a monumentului; construcția de noi clădiri care să satisfacă cerințele funcționale impuse; amenajarea celor trei parcări existente
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
ARACO) a decernat societății Iasicon SA Iași "Trofeul Calității ARACO". S-au realizat următoarele lucrări: modernizarea drumului de acces pornind cu strada Stefan cel Mare, strada 1 Decembrie și terminând cu Aleea Cetătii; restaurarea întregului ansamblu arhitectonic; iluminarea căilor de acces și a monumentului; construcția de noi clădiri care să satisfacă cerințele funcționale impuse; amenajarea celor trei parcări existente în apropierea cetății; alimentarea cu apă și canalizarea. Cetatea Neamț a fost redată circuitului turistic național și internațional la 4 iulie 2009
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
curte exterioară. Pentru a evita apropierea dușmanilor de zidurile cetății și amplasarea de bombarde în apropiere, Ștefan cel Mare a tăiat legătura dinspre coama dealului, de la nord, printr-un șanț de apărare. În cetate se pătrundea printr-un pod de acces arcuit cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit pe 11 piloni de piatră de formă prismatică cu o înălțime de circa 8 m. Partea mobilă se afla pe porțiunea de pod dintre ultimul pilon și zidul bastionului și
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
din județul Bihor, Crișana, România. Satul Beznea (aprox. 1400 locuitori), component al comunei Bratca, este situat în partea de Est a județului Bihor, lângă granița cu județele Sălaj și Cluj. Aflat la aproximativ 60 de km distanță de orașul Oradea, accesul spre Beznea se face fie pe drumul european E60 (DN1), dinspre Borod, fie pe calea ferată, folosind gară din Bratca. Beznea este așezat pe podișul cu același nume și este străbătut de la Nord la Sud de Răul Beznea (lungime 9
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
Cu timpul peștera s-a golit parțial de apă, iar bilele au rămas pe vatra ei așa cum le-a crescut mama natură (după zona “bilelelor - oolite”, în peșteră întâlnim o minunată zonă de stalagmite-stalactite și „nuferi” din piatră iar apoi accesul este oprit de un lac subteran). Având în vedere aceste particularitați, considerăm că ar fi necesară includerea ei în patrimoniul național și interzicerea circulației pe vatra peșterii unde nu se poate circula numai călcând pe bile care astfel cu timpul
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
ar fi necesară includerea ei în patrimoniul național și interzicerea circulației pe vatra peșterii unde nu se poate circula numai călcând pe bile care astfel cu timpul se distrug. Precizăm de asemenea, că peștera este foarte joasă, cu înalțime mică, accesul în ea fiind dificil; are două ramificații și o lungime de cca.1km. Merită menționat și avenul din Săcătură, care se dezvoltă în aceiași zona de relief carstic, din extremitatea sudică a vârfului Prislop. Până în prezent, nu s-a putut
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
Coaste), o grădiniță de copii, un cămin cultural, un dispensar medical și mai multe unități mixte, magazine tip ABC. De asemenea, există o biserică ortodoxă și una penticostală, ultima aflată într-un nou lăcaș, construit între anii 1988 și 1990. Accesul în localitate se poate face prin intermediul căilor ferate (magistrala București-Oradea, cu coborâre în stația Bratca) sau feroviare (drumul european E 60, până la Borod, de unde se ramifică drumul județean 764 D spre Bratca-Damiș și apoi se continuă către Roșia-Dobrești-Beiuș). Distanța Bratca-Damiș
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
De subliniat că satul dispune de numeroase locuri pretabile a fi utilizate în acest scop, cât și pentru diferite activități sportive (ciclism montan, sporturi de iarnă, parapantă, speoturism etc.) sau de petrecere a timpului liber. La aceste facilități se adaugă accesul la telefonie fixă și mobilă, cablu tv, faptul că satul nu este afectat de nici o sursă de poluare și, de data recnta, asfaltarea drumului de legătură cu cele două comune învecinate (Bratca și Roșia). Având în vedere potențialul turistic de
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
Să-i nominalizăm pe, cei 5 fii de preot și să le urmărim evoluția vieții prin hățișurile regimului comunist de tristă amintire. 1. Aurelia Baciu, născută în anul 1921, a reușit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoți nu aveau acces la Institutele de învățământ superior, numai la Institutul de Mine Petroșani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Școala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Malița, originar din satul Săbolciu. A dat naștere la 3
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
GUE/NGL - și adoptată cu 430 de voturi pentru, 105 împotrivă și 59 de abțineri. În rezoluția nelegislativă Parlamentul comunitar condamnă legile și violențele homofobe din diverse țări europene și solicită statelor membre ale UE să ia în considerare facilitarea accesului persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale și transexuale (LGBT) la uniuni consensuale, parteneriate înregistrare sau căsătorii. În România, discriminarea pe bază de orientare sexuală este pedepsită prin Legea nr. 48 din 2002. Legea este efectul Ordonanței nr. 137/2000 pentru prevenirea și
Homofobie () [Corola-website/Science/300839_a_302168]
-
și drumul care merge în râturi și acolo vindea numai joia când oamenii veneau de la târg de la Beiuș. (Frentiu Titus) - 1958 În timpul lucrărilor de modernizare a drumului național Oradea - Deva în zona sub Piatră și la Cruce până la drumul de acces în sat au fost descoperite urme ale vechii așezări a satului. Tot atunci la lucrările de execuție a podului de la Topili au fost găsite urme ale fundației vechiului pod, dale de forma paralelipipedica cu dimensiunea aproximativa de 500 x 200
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea Ilva Mare se află în nord-estul județului Bistrița-Năsăud, fiind situată pe cursul superior al râului Ilva, în partea centrală a Munților Bârgăului. Localitățile limitrofe sunt: Accesul se face pe drumul național DN17D, sau pe calea ferată Cluj-Napoca-Iași. Altudinea variază între 600 m și 1457 m (Vârful Cornii), relieful fiind predominant vulcanic. Temperatura medie anuală este de 4-6 ° C. Lucrarea „Cronica Scurtă”, publicată de către preotul Grigore Gălan
Ilva Mare, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300878_a_302207]
-
mai ales în satele de pe Câmpia Transilvaniei, lemnul era valorificat adesea prin troc cu cereale. Din vremuri imemoriale, pădurile au fost de mare folos omului, timp îndelungat, multe din cele de trebuință gospodarilor, fiind făcute din lemn. Dificultățile legate de accesul la această importantă resursă precum și a transportului ei au amânat exploatarea în regim industrial și în consecință, valorificarea superioară a acestei avuții spre sfârșitul secolului al XIX-lea, deși nevoia de lemn era în creștere. Pădurea a fost împinsă pe
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
mai ales în satele din Câmpia Transilvaniei; lemnul era valorificat adesea prin schimb cu cereale. Din vremuri imemoriale, pădurile au fost de mare folos omului, timp îndelungat, multe din cele de trebuința gospodarilor, fiind făcute din lemn. Dificultățile legate de accesul la această importantă resursă și cele legate de transport, au amânat exploatarea în regim industrial și, pe cale de cosecință, valorificarea superioară a acestei avuții. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, desi nevoia de lemn era în creștere, pădurea a fost
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Transilvania conduse de călugări străini de neamul românilor, precum Visarion Sarai, Sofronie de la Cioară ș.a., ce vizau înlăturarea unirii religioase cu Romă a românilor transilvăneni. Stăpânirea habsburgica, motivată de rațiuni politice proprii, a edificat cadrul legislativ ce a înlesnit românilor accesul la educație și mai apoi la o anumită stare de prosperitate, o primă măsură de mare însemnătate pentru evoluția ulterioară a românilor a fost înființarea Bisericii Române Unite cu Romă (Greco-Catolica) prin unirea religioasă de la sfârșit de secol XVII, început
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi. Babele sunt „martori de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume. Accesul este posibil cu telecabina Bușteni-Babele din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă. Din Bușteni pornește poteca marcată cu triunghi albastru pe văile Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare până în apropiere
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
alimentație publică. In prezent activează 45 agenți economici. Mica industrie și serviciile către populație sunt puțin dezvoltate: funcționează un atelier de împletituri în satul Cotu și ghișeele Poștei și Romtelecomului. Infrastructura comunei este mediu dezvoltată, în sensul că cetățenii au acces la apă potabilă și canalizare, marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară activitatea în sedii proprii, cu excepția Căminului cultural Copălău - propus a se construi în
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară activitatea în sedii proprii, cu excepția Căminului cultural Copălău - propus a se construi în perioada următoare; drumurile comunale sunt pietruite in totalitate iar cele sătești doar parțial; cetățenii au acces la rețeaua de telecomunicații, la presa locală și centrală, la serviciile poștale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Copălău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
km, iar până la reședința de județ - municipiul Bistrița - este de 60 km. Cea mai apropiată gară CFR este Leșu Ilvei (5 km); gara Ilva Mica (cu oprire pentru trenurile accelerat) este la o distanță de 10 km. Singura cale de acces spre sat este drumul județean 172C - asfaltat partial. Din centrul localității până în satul vecin Lunca Leșului este o distanță de 6 km. Leșu se învecinează cu localitățile Ilva Mică, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare, Lunca Ilvei, Tiha Bârgăului și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
trece în revistă totuși pe mai multe pagini numeroasele variante utilizate, în graba timpului, în diferite documente oficiale ori lucrări de specialitate, de la "less" (maghiara)- care înseamnă loc de pândă (pus in legatura cu sistemul de supraveghere a căilor de acces spre cetatea Rodnei), slavul "les" (aluniș) până la denumirea de"leși" (poloni). Etimologia așezării de la poalele Heniului a preocupat și pe alți istorici și oameni de litere din județ, cât și pe autorități. Astfel, în 1923, autoritățile guvernamentale au solicitat organelor
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
în responsabilitatea instituțiilor publice locale: administrație publică, poștă, telecomunicații, învățământ, sănătate, asistență socială. Aceste instituții desfășoară activități doar în reședința de comună Sulița, în satele aparținătoare, în majoritatea cazurilor, neexistând puncte de lucru sau sedii ale acestora. Astfel este îngreunat accesul locuitorilor satelor în cauză la instituțiile și serviciile publice. Singurele dotări de interes public care se regăsesc în toate satele comunei Sulița sunt cele ale Bisericii, școlilor generale și gimnaziale. Lipsesc după cum se poate observa, serviciile de sănătate, asistență socială
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
1950-1960. Calcarele fosilifere descopetite aici au determinat declararea zonei că rezervație naturală, calcarele de Stramberg fiind considerate că deosebit de reprezentative. Rezervatia prezintă un dublu interes științific: paleontologic, pentru fauna fosilizata, si geologic, pentru modul în acre a evoluat tectonica locală. Acces: DJ 103 A, Brașov - Purcăreni Există două variante de acces: Prima prin partea de est a rezervației, pe traseul marcat cu triunfgi alb cu fond galben. A doua variantă este pe partea vestică, pe Fâneața. Se presupune că au existat
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]