173,125 matches
-
rezervație naturală, calcarele de Stramberg fiind considerate că deosebit de reprezentative. Rezervatia prezintă un dublu interes științific: paleontologic, pentru fauna fosilizata, si geologic, pentru modul în acre a evoluat tectonica locală. Acces: DJ 103 A, Brașov - Purcăreni Există două variante de acces: Prima prin partea de est a rezervației, pe traseul marcat cu triunfgi alb cu fond galben. A doua variantă este pe partea vestică, pe Fâneața. Se presupune că au existat biserici ortodoxe din lemn în acest sat încă de la întemeierea
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
Râușor este un sat în comuna Mândra din județul Brașov, Transilvania, România. Accesul se face din drumul național 1 (DN 1, E 68) după traversarea podului peste râul Sebeș și peste linia de cale ferată 200 Brașov-Sibiu, în partea stângă pe drumul județean 44DC 67 (DN 1 - Râușor - Ileni - Berivoi). Drumul este asfaltat
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
la abonați individuali, etc. Înăsprirea generală a regimului politic la nivel național din ultima parte a anilor 1980 s-a răsfrânt și la nivelul localităților comunei. Ulițele localităților au fost închise la extremități cu bariere metalice, pentru a nu permite accesul în sate decât prin câteva puncte bine stabilite și controlate de autorități, în timp ce un număr semnificativ de locuitori au fost anchetați și judecați, în special pentru așa zise „furturi” de produse agricole. După revoluția din 1989 comuna Bordei Verde a
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
agenția poștală din imediata apropiere a bisericii. Satul Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite, legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. Accesul în satul Tătaru se face pe drumul județean 211 (DJ 211), dinspre Dudești (reședința comunei), drum ce se continuă spre orașul Amara (DJ 211A) și spre satul Bărăganul (DJ 211B). Din municipiul Brăila, reședința de județ, se poate ajunge în
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
în tipul de climat temperat-continental. Vânturile predominanțe bat din sectorul vestic. Legătură cu principalele centre urbane se realizează, pe cale rutieră, pe drumul European E81 Zalău-Satu Mare, care traversează comună pe o distanță de 9 km și trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei către centrul de comună se face prin drumul județean DJ 110B Șărmășag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Localitatea Bobota are o economie preponderent agricolă, primordială fiind cultură plantelor de câmp și creșterea
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
confiscat partea din moșia tatălui său care i se cuvenea. A obținut-o în instanță după lungi demersuri și sume fabuloase cheltuite cu avocații. De la mica biserică ortodoxă cu hramul Sfintei Treimi, drumul se bifurcă ducând spre Valea Curciului (cu acces spre acest sat) și spre Răriște, un hotar aflat odinioară în grija răpândanului. Aici se află casele parohiale ortodoxă și fostă greco-catolică. În fața celei dintâi se înălța impunător conacul inginerului Onoriu Tilea, fiul preotului greco-catolic Ioan Tilea. Biserica greco-catolică a
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Ciglean este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Scurt istoric Dintre toate satele comunei Creaca, doar Cigleanul se află la altitudine și nu în zona de luncă, accesul făcându-se printr-un drum comunal ce îl leagă de satul Prodănești. A fost atestat documentar încă din anul 1545 când apare în documente cu denumirea de "Cheglÿen" . Alte atestări: "1559 - Csiglen, 1564 - Cieglen, 1570 - Chÿglien, Cheglen," "1575-Chyklen, 1582 - Csiklen
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
Iosif al II-lea de la care aceste hărți și-au luat numele: hărți iosefine. Pe această hartă, Cigleanul apare sub numele de Cziglen. Se mai observă și faptul că era mult mai mare decât satul vecin, Prodănești, iar drumuri de acces spre satele din vale, și nu numai, erau mai multe. Între anii 1784-1787 se face un recensământ mai cuprinzător cu mai multe date privind populația dar și despre numărul de case și gospodării existente. Datele acestui recensământ au fost publicate
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
iar Transilvania autonomă ca mare principat. Primul ministru austriac de interne Bach desființează iobăgia și introduce serviciul militar obligatoriu. Șesurile iobăgești intră în proprietatea definitivă a foștilor iobagi lucru ce imbunătățește simțitor starea economică a populației. Fiii foștilor iobagi au acces la școli, cum ar fi Școala Superioară Germană din Năsăud sau la Școala din Blaj. 1854 Se construiește școala din sat, prin inițiativa sătenilor, clădire din bârne și acoperită cu șindrilă. Mai greu s-a găsit un dascăl pentru că ”diecii
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
cultivarea cerealelor necesare traiului sau că locuri de pășunat. Localitatea este situată în partea nord est a județului Sălaj, la sud de Podișul Purcăreț - Boiu Mare - Jugrăsteni, într-un bazinet format de valea Săcăturii un mic afluent a râului Someș. Accesul rutier se face prin Băile Bizușa din drumul național DN1C. Localitatea a fost întemeiata în jurul anului 1543 și a fost înglogată în domeniul Cetății Chioarului. . Cetatea Chioarului sau Cetatea de Piatră, situată în Defileul Lăpușului în apropiere de actualul sat
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
omologate din parc este traseul turistic "Cozluk" de 16 km, pe ruta Greci-Cozluk-Valea lui Jug-Groapa de Arama-Valea Plopilor-Greci. Descriere: Traseul pornește din centrul comunei Greci și se continuă pe un drum de țară până în Valea Cozluk, respectiv la punctul de acces în Parcul National Munții Măcinului. Continuă pe drumul forestier într-o pădure de tei veche de 80 de ani, până la cantonul Cozluk, unde este și loc de campare. De aici, prin păduri de stejar, cărpinița, tei și mojdrean, traseul duce
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
de practicat cu mijloace de transport. Drumul traversează păduri formate în principal din tei, gorun și cărpinița de diferite vârste. La ieșirea din pădure traseul urmează drumul spre nord-vest, ocolind Dealul Secaru, până ajunge în Valea Cozluk, la punctul de acces în parc. Pe acest traseu se poate admira versantul vestic al Culmii Măcinului cu vârfurile Călcata, Cetate, Moroianu și Secaru, având forme stâncoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
din județul Sălaj, Transilvania, România. Atestare documentară: 1544 "Nahzywrdok", 1625 "Nagi Szendok", 1630 "Nagz-Szurduk", 1733 "Szurduk", 1850 "Szurdok", 1854 "Szurduk", 1930 "Surduc", 1966 "Surduc". Configurația morfologică a locului în care este așezată astăzi localitatea justifică denumirea de: trecătoare, loc de acces, defileu, deoarece pe aici se putea trece spre est sau vest prin defileul Văii Someșului și totodată, din acest loc se pătrundea pe Valea Gârboului, Poiana Onții și în fine, pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni. În diferite
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
împroprietărite 250 de familii de țărani cu loturi de casă și terenuri de cultivat. Pârâul Șuroaia străbate localitatea de la nord la sud. Comună are o populație totală de 1.902 locuitori. Coordonate Traian - latitudine 43.77 ; longitudine 25 Căi de acces Comună este traversata de drumul național 51A pe direcția vest-est. Infrastructură Printre elementele de infrastructură se numără: sisteme de distribuție a energiei electrice ce acoperă practic toate așezările comunei; telefonie fixă și mobilă; televiziune prin cablu ; bancă de credit ; oficiul
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
Bahnari este o localitate componentă a municipiului Vaslui din județul Vaslui, Moldova, România. Este situată la circa 10 km de Vaslui. Accesul către sat se poate realiza cu ajutorul vehiculelor pe un drum asfaltat până la ieșirea din Gura Bustei (penultima stație Transurb - Dealul Cornului), iar de acolo, accesul în sat făcându-se pe un drum pietruit. Transportul în comun se face pe baza
Bahnari, Vaslui () [Corola-website/Science/301858_a_303187]
-
municipiului Vaslui din județul Vaslui, Moldova, România. Este situată la circa 10 km de Vaslui. Accesul către sat se poate realiza cu ajutorul vehiculelor pe un drum asfaltat până la ieșirea din Gura Bustei (penultima stație Transurb - Dealul Cornului), iar de acolo, accesul în sat făcându-se pe un drum pietruit. Transportul în comun se face pe baza autobuzelor Transurb Vaslui pe traseul Gară-Centru-Gura Bustei-Viișoara, biletul fiind la prețul de 2 lei. Capătul rutei este în parcarea asfaltată a cabanei din Viișoara, unde
Bahnari, Vaslui () [Corola-website/Science/301858_a_303187]
-
piatră frumos sculptate. Inițial, biserica avea două turle, turla cea mai mare, cea de pe pronaos îndeplinind și rolul de clopotniță. Constructorul bisericii a realizat un perete între pridvor și pronaos de 1.2 metri grosime, ce ascunde și scara de acces către clopotniță, eliminându-se astfel o scară exterioară sau o altă turlă(soluție foarte ingenioasă dar nu foarte fericită într-o zonă seismică). Dimensiunile armonioase ale bisericii (22 metri lungime, 5.36 m și 4.60 m), diametrul turlelor, lungimea
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
meserie. Comuna este de categoria a 3-a cu o populație sub 600 de persoane, singurele locuri de muncă fiind oferite de primărie și școală. Școala are clase simultane 1-3, 2-4 si 5-8, datorită numărului mic de copii. Căile de acces spre localitate sunt cea navală și rutieră, distanța dintre Pardina și Tulcea fiind de . Foarte firav dezvoltat este agroturismul; există o societate cu acest profil, cu 24 de locuri ce oferă condiții normale pentru a petrece timpul liber. Sub raport
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
bogat inventar constand în ceramică, unelte din fier, arme și obiecte de podoabă, două tezaure precum și o diademă princiară din aur. În prezent, comuna se află în plină dezvoltare economică și socială, dispunând de o serie de utilități, între care: acces la telefonie fixă și mobilă, la internet, cablu tv. Comuna este electrificată integral, cu posibilitatea extinderii rețelei ș.a. Economia comunei are un caracter prepoderent agrar, principalele activități economice ale locuitorilor desfășurându-se în cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. S-au
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
ridicând hârtia de pe placarda fixată deasupra ușii de la intrare pe care scria: „Școala primară mixtă Spiru C. Haret”. Haret a privit cu lacrimi în ochi surpriza și, strângând mâna la toți țăranii, a intrat în școală... ", scria ziarul Glasul Nostru Accesul la drumul european E581 se face prin drumul județean 244 care trece prin satul Gara Roșiesti către Vaslui sau prin satele Dodești, Stoișești și Gara Banca către Bârlad. Legatura cu celelalte sate din comuna se face prin drumuri comunale. Șoseaua
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
Hănțești este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Arțari, Berești și Hănțești (reședința). Căile de acces spre comună sunt: DJ 208B și DJ 208D. Prima atestare documentară a satului Hănțești este cuprinsă într-un act de danie emis la Suceava, la data de 15 iulie 1431 de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun. În estul comunei curge
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
vecinătatea acestei artere. Legătură cu comună Siminicea, situată la 4 km nord, de Dumbrăveni, se realizează prin drumul județean DJ 208 B. Același drum realizează și legătura cu comună Verești situată la 7 km sud. Comună Dumbrăveni beneficiază și de accesul la cale ferată prin halta Bursuceni, integrată într-un sistem de tranzit național și transfrontalier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,15%). Pentru 1,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Reședința comunei este Satul Panaci. Comuna are în componență 6 sate: Panaci, Coverca, Păltiniș, Drăgoioasa, Glodu, Catrinari. Comuna este strabatută de: Alte căi de acces sunt drumurile comunale pietruite care fac legătura dintre sate și cătune, fiind în administrarea comunei. Ocupații: Comuna nu dispune de o rețea de apă potabilă și de o rețea de canalizare. Rețeaua de învățământ cuprinde 3 grădinițe și 5 școli
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-o regiune climatică corespunzătoare dealurilor joase, la care se adaugă influențele scandinavo - baltice. Așezarea se găsește la aproximativ 20 km de municipiul reședință de județ - Suceava, pe malul stâng al râului Suceava. Accesul în localitate se face parcurgând DN 29, până în cartierul Salcea ( 12 km ) și de acolo pe un drum asfaltat, pe o distanță de 8 km. Satul Prelipca a fost atestat la 1828, într-un document cartografic, ca parte componentă a
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
de vedere al traficului greu care traversează comună afectând chiar zona centrală. Starea proastă a drumurilor, densitatea redusă, creșterea numărului de autovehicule sunt probleme ce nu trebuie să fie neglijate. În ceea ce privește transportul feroviar, comuna Marginea nu beneficiază de acces pe cale ferată. Secțiunea 6. Dezvoltare economică Activități economice Comună Marginea, constituită din satul cu același nume, fără alte localități componente, este una din cele mai importante comune din județul Suceava. Fiind situat la contactul Podișului Sucevei cu Obcina Mare, teritoriul
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]