173,125 matches
-
acestuia, de-a lungul drumului european E81 (drumul național DN7 Râmnicu Vâlcea - Sibiu). Comuna "Bujoreni" include localitățile Bogdănești, Bujoreni, Gura Văii, Lunca, Malu Alb, Malu Vârtop și Olteni. Datorită poziției sale geografice, comuna "Bujoreni" s-a aflat pe ruta de acces a armatelor romane conduse de împăratul Traian în cel de-al doilea război dintre Imperiul Roman și Dacia (105 - 106 d.Chr.). Pentru a-și consolida înaintarea spre cetățile dacice din munții Orăștiei, Traian a construit un drum de-a
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
pentru nuc, alun, castan și prun din România. Stațiunea creează soiuri de pomi a căror faimă a devenit internațională, având clienți pomicultori din Italia și Polonia. Infrastructura comunei "Bujoreni" a fost îmbunătățită în anul 2007 prin refacerea unui drum de acces. Numărul de locuitori ai comunei "Bujoreni" este în creștere datorită dezvoltării pieței imobiliare care duce la apariția a tot mai mulți proprietari de noi case și vile. Principala atracție turistică a comunei "Bujoreni" este constituită de "Muzeul Satului Vâlcean", muzeu
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
mărindu-i suprafața, fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcție a acestora. La cca. est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piațetă. În acest spațiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular, unele fiind construite din piatră de calcar, iar altele din andezit. Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest, se întindea
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
de calcar. La câțiva metri de sanctuarul mare circular, s-a dezvelit sanctuarul mic circular, al cărui diametru este de 12,5 m. El este constituit din 114 stâlpi de andezit: 101 subțiri și înalți și 13 scunzi și lați. Accesul în acest sanctuar se făcea, ca și în cazul precedent, de pe o platformă orientată nord-est - sud-vest, care se sfârșește în preajma edificiului. Alături, pe aceeași linie cu micul sanctuar rotund, întâlnim încă două sancuare, de această dată de formă rectangulară construite
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
Infern pentru a-și ispăși viciile. Pedepsele sunt descrise în ordine crescândă, cu cât se coboară în profunzimea iadului, care este și centrul pământului. Aici întâlnesc de asemenea celebrul cuplu adulterin, Paolo și Francesca, soția unui măcelar care într-un acces de furie și gelozie îi omoară pe amândoi. Această întâmplare îi oferă lui Dante o viziune despre dragoste că un sentiment ce continuă și după moarte, aducându-i în același timp amărăciune pentru iubirea să neîmplinita. Astfel opera capătă un
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște) se aprovizionau sistematic cu saramură de aici, utilizată în alimentație si pentru conservarea cărnii de porc. Fiind domeniu obștesc, accesul era gratuit pentru sătenii din Micești. Pentru cei ce veneau din alte sate era percepută o taxă, practică ce s-a menținut până în preajma celui de al doilea război mondial. Fântâna de saramură este utilizată și în prezent. De-a
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul ("Populus"), arinul negru ("Alunus glutinosa"), murul ("Rubus caesius"), brusturul ("Arctium lappa") și urzica ("Urtica dioica"). Accesul spre Mărișel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (cca 38 km). Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate de-a lungul
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (cca 38 km). Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate de-a lungul drumului județean sunt propice dezvoltării unităților de turism, având acces direct la șosea, precum și utilități necesare confortului turiștilor și fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someșului Cald și ale Răcătăului, lacul Beliș și Tarnița, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliș. Conform recensământului
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
s-au unit la mijlocul secolului al XX-lea. Localitatea a primit indicatorul de "sat european" pentru proiecte de salubrizare, tradiții și infrastructură. Alte motive au fost instalarea unei centrale telefonice digitale de rețea internatională, realizarea unui laborator de informatică cu acces la internet și a unui centru de informare comunitară, realizarea unui program de colectare și de transport al deșeurilor menajere și organizarea unei tabere de creație. Toate localitățile din comună au acces la apă curentă. Localitatea Sâncraiu este cunoscută pentru
Comuna Sâncraiu, Cluj () [Corola-website/Science/300352_a_301681]
-
rețea internatională, realizarea unui laborator de informatică cu acces la internet și a unui centru de informare comunitară, realizarea unui program de colectare și de transport al deșeurilor menajere și organizarea unei tabere de creație. Toate localitățile din comună au acces la apă curentă. Localitatea Sâncraiu este cunoscută pentru festivalul măceșelor, festival care are loc în toamna fiecărui an. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sâncraiu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Sâncraiu, Cluj () [Corola-website/Science/300352_a_301681]
-
Cluj, Transilvania, România. Sat cu 424 de locuitori. Încărcat de istorie, mituri și legende, satul își ia și poartă numele de la un simbol al luptei pentru libertate a moților: Horea. Satul este situat la 25 km de reședința Beliș, cu accesul pe drumul județean DJ 108 care merge spre Câmpeni-Albac. Este un sat de munte din categoria celor rispite pe culmi, tipic Munților Apuseni. Satul, cu locuri deosebit de frumoase, se desfășoară în principal de-a lungul văilor Belișului și Apa Caldă
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
zonei de bușteni, iar în curând se va monta o instalație de teleschi după care stâlpii care vor susține o nocturnă. Satul Poiana Horea se numără printre cele 633 de localități în care s-au instalat telecentre pentru comunitățile cu acces limitat la serviciile de telefonie și internet. Un telecentru are în componență două linii de telefonie, două linii cu acces la internet și o linie de fax. Inaugurarea a avut loc la 19 mai 2008 la ora 11.00 în
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
nocturnă. Satul Poiana Horea se numără printre cele 633 de localități în care s-au instalat telecentre pentru comunitățile cu acces limitat la serviciile de telefonie și internet. Un telecentru are în componență două linii de telefonie, două linii cu acces la internet și o linie de fax. Inaugurarea a avut loc la 19 mai 2008 la ora 11.00 în prezența președintelui Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației, Dan Georgescu. Dacă ar fi să încadrăm clima munților
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
Scrind-Frăsinet este un sat în comuna Mărgău din județul Cluj, Transilvania, România. Localitatea Frăsinet este situată în județul Cluj, la poalele Munților Vlădeasa (1836 m), fiind localitate componentă a comunei Mărgău. Accesul în localitate se realizează dinspre Cluj Napoca și Oradea pe DN1 (E60), în dreptul localității Huedin, urmând DJ108C prin localitățile Călata, Buteni și Mărgău. Un alt punct de acces îl reprezintă drumul comunal DC128 care în dreptul localității Bologa face legătura cu DN1
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
Cluj, la poalele Munților Vlădeasa (1836 m), fiind localitate componentă a comunei Mărgău. Accesul în localitate se realizează dinspre Cluj Napoca și Oradea pe DN1 (E60), în dreptul localității Huedin, urmând DJ108C prin localitățile Călata, Buteni și Mărgău. Un alt punct de acces îl reprezintă drumul comunal DC128 care în dreptul localității Bologa face legătura cu DN1 (E60). Distanța dintre Cluj și Scrind-Frăsinet este de 81 km, distanța dintre Huedin și Scrind-Frăsinet este de 27 km. Populația este de aproximativ 100 de locuitori, formată
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
de carton, comercializare autoturisme, autoutilitare, utilaje, echipamente agricole și camioane, transport intern și internațional, prelucrare și comercializare produse din carne, depozite carburanți și gpl, depozite farmaceutice și produse metalurgice, etc. Situarea geografică a localității Sânnicoară la granița cu municipiul Cluj-Napoca, accesul facil la infrastructura rutieră, la centura N-E Cluj centura E-V Cluj, sunt atuurile dezvoltării social-economice a localității Sânnicoară. Prima atestare documentară este din anul 1363, când apare ca ”Villa Zenthmiklos”, un an mai târziu, în 1364, fiind menționat
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
putea indica existența în acest punct a unei "villa rustica". De pe teritoriul localității provine un denar de la Septimius Severus.. Satul Suatu se numără printre cele 633 de localități în care s-au instalat, în anul 2008, telecentre pentru comunitățile cu acces limitat la serviciile de telefonie și internet. Un telecentru are în componență două linii de telefonie, două linii cu acces la internet și o linie de fax. Comună Suatu are în compunere trei sate: Suatu - centrul de comună, Aruncuta și
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Suatu se numără printre cele 633 de localități în care s-au instalat, în anul 2008, telecentre pentru comunitățile cu acces limitat la serviciile de telefonie și internet. Un telecentru are în componență două linii de telefonie, două linii cu acces la internet și o linie de fax. Comună Suatu are în compunere trei sate: Suatu - centrul de comună, Aruncuta și Dâmburi. Satul Suatu are o mare diversitate religioasă, fiind întâlnite deopotrivă religia unitariana, reformata, calvina, protestanta, catolică, ortodoxă, greco-catolica și
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
1714 și a achitat (în 19 dec.1760) Icoana Deisis - pictată de Ștefan Zugravu din Rășinari, pictură aflată în prezent la Muzeul Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca . Hartă indică că, în acea perioadă, există în sat un singur podeț care permitea accesul spre pădurea și pășunea din estul satului. Drumurile sunt orientate spre Comitatul Cojocna, sătul fiind inclus în structura administrativă a acesteia. Analiza Hârtii Iosefine, completată de informațiile statistice ale secolului al XVII-lea și perioada următoare, scoate în evidență faptul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
este un sat în comuna Malnaș din județul Covasna, Transilvania, România. Stațiunbe balneoclimaterică cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, izotone și bicarbonatate, clorurate, sodice, carbogazoase, hipotone; recomandate în cura afecțiunilor digestive și renale. Principala cale de acces în Malnaș-Băi este pe drumul european E 575 (DN 12). Localitatea are stație de cale ferată pe linia 400. Recunoscută de sute de ani pentru proprietățile terapeutice este apa Izvorului Maria, folosită chiar de Franz Joseph al Austriei pentru tratarea
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
metri pe 6. Aceasta era încăperea principală, numită celar, sau, după influența turcească, ogeac. Acoperișul, în două ape, era făcut din stuf, paie sau coceni și se sprijinea pe un rând de stâlpi din lemn, ce treceau prin centrul bordeiului. Accesul se făcea printr-un gârlici, o scară acoperită, săpată înclinat, cu treptele întărite cu țăruși de lemn, situată de obicei în față, pe latura mică. Pe partea opusă intrării se găsea căminetele, adică vatra cu corlata și coșul larg, pentru
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
distanță de 50 km de Târgu Jiu și 60 km de Râmnicu Vâlcea. Comuna Polovragi este așezată în Depresiunea Polovragi, depresiune situată în partea central sud-vestică a țării, făcând parte din Depresiunea Subcarpatică Olteană cuprinsă între Bistrița Vâlcii și Tismana. Accesul în localitate se face foarte ușor fiind străbătută de DN67 (Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea) la sud și de drumul județean 665 desprins din DN67 pe traseul Horezu - Vaideeni - Polovragi - Novaci - Bumbești Jiu. Denumirea localității, toponimie românească cu rezonanță particulară, a dat
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
cu aspect de câmpie lacustra drenata de afluenții bazinului superior a Bistricioarei. Depresiunea este închisă spre vest de Munții Călimani, la sud de Munții Giurgeu prin grupa nordică a acestora Munții Borsecului și la est de Munții Bistriței. Căi de acces: Lipsa existenței unei legături rutiere modernizate între Toplița și Vatra Dornei prin Bilbor, duce într-un fel la izolarea comunei, aceasta nefiind o localitate de tranzit, ci un cap de linie. Prima atestare documentara datează din anul 1751 sub denumirea
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
familie, 61% pentru problemele tinerilor, iar 59% pentru problemele sociale. Credințele religioase ale românilor sunt mai degrabă conservatoare: cred mai mult în creație și în adevărul divin și mai puțin în adevărul științific, considerând că biserica este cea care are acces la acest adevăr și trebuie ascultată. Credințele conservatoare nu sunt asociate cu intoleranța religioasă, românii dovedind atitudini mai degrabă flexibile în acest sens: Deși au încredere în Biserică, românii nu o vor amestecată în politică. În timp ce 73% dintre cetățenii români
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
măsurători în România. În raportul Departamentului de Stat al SUA privind libertatea religioasă în România se menționează că atât Constituția, cât și legile garantează libertatea religiei și includ prevederi privind protecția minorităților religioase. Legile asigură grupărilor religioase sprijinul statului și acces în armată, spitale, aziluri de bătrâni, penitenciare și orfelinate. Departamentul de Stat notează că în 2015 s-au raportat încercări ale autorităților locale, adesea sub influența clerului ortodox, de a îngreuna accesul în cimitire al grupurilor religioase neortodoxe. Retrocedarea proprietăților
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]