16,923 matches
-
sau a permite) ca Brătianu și ceilalți "răspunzători de izbucnirea războiului să fie judecați. În cele din urmă, Camera Română a rezolvat această problemă printr-un compromis inteligent: a emis o lege care acorda amnistierea lui Brătianu și a tuturor politicienilor "răspunzători" de declanșarea războiului împotriva Germaniei 112. Fostul ambasador austriac, Contele Czernin, s-a întors la București; putea acum să joace rolul de "proconsul" la care aspirase dintotdeauna. Generalul Berthelot și misiunea militară franceză au fost obligați să părăsească Iașul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împlinise. Iorga fusese desigur unul dintre arhitecții principali ai lui. Avea acum să se repeadă la București ca să profite de oportunitățile uluitoare așa cum făceau toți cei de la Iași? Prin noiembrie și decembrie, nici o persoană importantă nu mai rămăsese la Iași. Politicienii regimului plecaseră. Așa cum remarca Iorga, Iașul devenise un oraș liniștit de provincie. Dar Iorga nu era politician. El nu "a luat-o la goană" spre București. A așteptat să fie invitat pe baza meritelor sale trecute. Va lipsi de la întoarcerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să profite de oportunitățile uluitoare așa cum făceau toți cei de la Iași? Prin noiembrie și decembrie, nici o persoană importantă nu mai rămăsese la Iași. Politicienii regimului plecaseră. Așa cum remarca Iorga, Iașul devenise un oraș liniștit de provincie. Dar Iorga nu era politician. El nu "a luat-o la goană" spre București. A așteptat să fie invitat pe baza meritelor sale trecute. Va lipsi de la întoarcerea generalului Berthelot și de la paradele în cinstea victoriei. Nimeni nu l-a chemat pe Iorga să se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
niciodată naștere aceleiași frunze; dar există asemănări între unele evenimente, unele revoluții, unele cuceriri. Astfel că nimeni nu poate explica mai bine sau avertiza asupra evenimentelor ce urmau să se producă decît istoricul. Acesta coboară din trecut în prezent. Spre deosebire de politicieni, istoricul veritabil nu este animat de pasiuni și interese meschine și sordide. În ceea ce privește literatura, el trebuie să-și folosească glasul împotriva "modelelor" lansate de imitarea dezastruoasă a modei scriitorilor care urmează exemple ce nu-și au rădăcina în mediul natal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1928 și încă de multe ori după aceea: "Politica lui Iorga este în mod logic complementară conceptelor lui culturale", continuînd că oamenii de rea credință pot spune că există un Iorga istoricul, un Iorga omul de cultură și un Iorga politicianul. Dar acest lucru este pur și simplu neadevărat 5. Dar, prin 1921, șansele politice ale lui Iorga, în ciuda ocupării în 1931 a postului de prim-ministru erau compromise, ca și rolul pe care îl va juca în timpul Dictaturii Regale. Tot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga nu a fost invitat să facă parte din delegația română la Conferința de Pace, o umilință amară pentru luptătorul care jucase un rol atît de important în realizarea și în punerea temeliilor intelectuale ale României Mari. Alexandru VaidaVoievod și politicienii ardeleni care uniseră recent Transilvania cu România erau șocați; nu erau încă obișnuiți cu interesele meschine de partid și cu politicianismul de la București, dar aveau să se învețe. De partea ungară, toți intelectualii au fost mobilizați ca să facă parte din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la 1 decembrie 1919. În zilele următoare, profesorul Iorga a fost ales prin aclamații Purtător de Cuvînt al Primei Adunări a României Mari. Inițial, naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și liberalii l-ar fi preferat ca purtător de cuvînt pe politicianul ardelean Goldiș; dar entuziasmul deputaților țărăniști l-au dus pe Iorga în fotoliul purtătorului de cuvînt 25. Iorga s-a dus personal (ca un gest simbolic) la închisoarea Văcărești și l-a eliberat pe Tudor Arghezi, condamnat pentru comportare defectuoasă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la București). Ei apreciau patriotismul lui înflăcărat și știau că era un dușman înverșunat al restaurării României reprezentată de Brătianu. Iorga poseda toate calitățile pe care adepții lui din generația tranșeelor i le atribuia, cu excepția uneia singure: nu era deloc politician. Din cauza aceasta, așteptările generației tranșeelor vor fi înșelate. România Mare rămînea o națiune subdezvoltată, împărțită în clase, unde vechiul sistem urma să fie restabilit de către Brătieni. Cîteva noi dificultăți extraordinare s-au adăugat la nenorocirile existente. Iorga nu voia sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
toată viața: să pună umărul cu onestitatea și energia sa la crearea unei noi Românii Mari. De ce s-a întîmplat acest lucru? În cea mai mare parte datorită calităților personale ale lui Iorga și, mai ales, pentru că el nu era politician. După ce a pierdut ocazia de a deveni purtătorul de cuvînt coerent înflăcărat și aproape irezistibil al generației tranșeelor, Iorga s-a reîncadrat în regim, permițînd astfel restaurarea sistemului liberal de către Brătianu, două lucruri pe care le ura cel mai mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe Iorga, i-au rezervat un loc la Ismail, unde a fost ales pe merit. Prima acțiune a guvernului a fost desființarea Consiliului Dirigent din Transilvania 46. Consiliul Dirigent nu era doar puțin răspunzător de eșecul experimentului democrat, iar eșecul politicienilor ardeleni avea motive diverse. Cu toate acestea, este îndoielnic dacă aruncarea la gunoi a tuturor promisiunilor făcute transilvănenilor relativ la păstrarea statutului lor de autonomie în România Mare constituie un remediu pentru aceste eșecuri. Guvernul generalului Averescu, care înăbușise atît de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreu dement a plasat o bombă în Adunarea Națională, ucigînd și mutilînd mai mulți deputați. Era ceva simptomatic pentru spiritul anarhist predominant faptul că vînzătorii de ziare își făceau reclamă strigînd: "Au început să-i termine pe șobolani!", adică pe politicieni 47. În perioada aceasta și-a făcut debutul la Ministerul de Interne sinistrul Constantin Argetoianu. Va deveni de mai multe ori ministru de interne, excelînd întotdeauna în activitatea de reprimare și în țeserea intrigilor, în care acest despot fanariot era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cînd vizita România, ca și aproape orice ambasador străin. Familia regală îl invita permanent la Palat, deși, cu puțini deputați în Cameră și fără bani (în "Parisul Balcanilor" aveai nevoie de bani ca să faci politică) Iorga nu avea nici o pondere. Politicienii foști "Iorghiști" se înclinau plini de grație și, ca să-l cităm pe Șeicaru, "îl părăseau pe Iorga cu durerea pe care o simțim atunci cînd renunțăm la iubirea tinereții noastre". Iorga remarca faptul că i-a auzit de multe ori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau respectuoase. Expresii insultătoare îi erau aruncate direct în față lui Iorga, cum ar fi "Ocnaș", "Mojic" sau pur și simplu, datorită firii pătimașe a lui Iorga, "epileptic", fiind sfătuit să "aleagă între casa de nebuni și temniță"62. Unii politicieni (de exemplu, Cuza) agreau o asemenea atmosferă; Cuza se simțea bine, deoarece avea prilejul să-și lanseze vorbele de duh și aforismele. Chiar și Iorga s-a adaptat la atmosfera Camerei și răspundea cu aceeași monedă. Era încă membru al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
multe sfori în politică. Iorga a aflat ulterior că Blank finanța și ziarul lui Stere, dușmanul lui de moarte, și că dona fonduri Partidului Țărănesc. Mai mult, în naivitatea sa, Iorga nu știa (dar Argetoianu și Codreanu știau) că toți politicienii cu greutate erau în solda lui Blank, primind de la acesta milioane de lei, ca Titulescu (19 milioane de lei), Grigore Filipescu (un milion și jumătate de lei) etc.132 Mai tîrziu, în timpul domniei lui Carol al II-lea, Blank îl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
moștenire poporului român. Toate acestea nu au avut nici un efect. Liberalii, Cuza și studenții (chiar și economistul democrat Virgil Madgearu) n-au putut rezista tentației de a acumula capital politic prin intermediul acestor bîrfe 139. Dat fiind faptul că Bucureștiul și politicienii lor erau atît de corupți, orice era credibil. Iorga era total diferit de ei. Dar de ce să fi acceptat Brătianu, Cuza, alți inamici politici și corpul studențesc radicalizat, cu moralitatea (și sărăcia) lui la limită adevărul? Nu era mai convenabil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
orientarea sa reacționară antirepublicană extremistă) și totodată istoric i-a sugerat lui Iorga să conferențieze la Văleni despre Constantinopole și despre turcii din Balcani 156. Dar semnificația acestor contacte nu trebuia exagerată. Iorga era în legătură permanentă cu istoricii și politicienii întregului spectru politic. Avea legături și cu Henri Bergson, care i-a trimis un prospect referitor la o posibilă cooperare internațională a intelectualilor 157. Pe vremea cînd era purtător de cuvînt al Adunării, Iorga și-a exprimat opiniile față de țelurile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
torturat brutal pe studenții comuniști, Iorga a protestat prompt împotriva acestui fapt162. Rusia rămînea întotdeauna Rusia pentru Iorga. Dintre toate teritoriile noi, Basarabia se afla în cel mai mare pericol. Iorga înțelegea acest lucru. Cum de puteau politica românească și politicienii români să aplice o politică atît de prostească în Basarabia, permițînd acestui ținut iredentist atît de periculos să devină cea mai prost guvernată provincie? Atunci cînd Basarabia a votat pentru revenirea în granițele României, i s-a promis un grad
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a dus la confruntări politice în care Iorga nu dădea întotdeauna cele mai bune replici, ca să nu mai vorbim de soluții constructive. De altfel, aceste confruntări nu erau singurele cărora trebuia să le țină piept. În cele din urmă, Iorga, politicianul istoric care considera orice aflat sub nivelul unei poziții politice drept o "dezertare, o trădare a cauzei", a devenit între 1931 și 1932, în împrejurări foarte nefericite, șeful unui guvern. Nu avea să fie cea mai bună șansă pentru el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
părăsit pe prințesa Elena și pe fiul său Mihai, Brătienii au avut un presentiment. Privind lucrurile retrospectiv, exilarea lui Carol era justificată, în ciuda faptului că Iorga își exprimase de multe ori ura față de acest aranjament; dar Iorga nu era deloc politician, pe cînd Brătienii erau. Din cauza afecțiunii sale personale față de Carol și a urii sale față de clanul Brătianu, precum și datorită bunecunoscutei lui încăpățînări, Iorga refuza să înfrunte realitatea faptică. Aceasta îl privea drept în față, dar el refuza să recunoască că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Cernăianu despre Iorga. Pe parcursul a 45 de pagini, Iorga repeta tot ce spusese anterior despre Maniu, și nu numai atît. Regele Carol trebuie să fi fost încîntat de toate acestea. Iorga sublinia că "el nu prezintă cazul ca un politician, ci ca un cronicar". Părerile lui Iorga despre Maniu nu se epuizaseră. El îl descrie pe Maniu ca pe un "dandy decăzut", acuzîndu-l că nu a apărat interesele românilor în Parlamentul Ungar, menționînd legăturile lui ambigue cu băncile din Blaj
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lucrurile ar fi mers altfel"36. Iorga nu a beneficiat de nici unul din aceste avantaje. Chiar dacă s-ar fi bucurat de sprijinul pe care și-l dorea, poziția lui ar fi fost extrem de precară. Numai că Iorga nu era nici politician, nici economist, iar personalitatea și temperamentul lui îl dezavantajau. Premieratul lui avea să constituie un ecou al fostelor lui eșecuri politice. Carol l-a făcut prim-ministru doar din pricina împrejurărilor excepționale din perioada aceea. În absența acestora, probabil că Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prin intermediul școlii. Ce memorie scurtă au unii! Puțini unguri își aminteau de legile lui Apponyi din domeniul învățămîntului. Dr. Constantin Angelescu, ambasadorul României în Statele Unite în timpul războiului, a exercitat o influență puternică în America în beneficiul cauzei românilor. A devenit politician liberal și a aplicat vechea politică liberală de securizare și centralizare a învățămîntului. Acestea erau și țelurile lui Iorga. În anii '20, dr. Angelescu a devenit ministru al învățămîntului, iar măsurile luate de el au întîmpinat o vie rezistență, mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
drepturi și privilegii în funcție de loialitatea lor față de statul român. După ce a devenit prim-ministru, Iorga a continuat să-și țină cursurile în România, la Sorbona, la școlile lui din Franța și Italia și în alte părți ale lumii 64. Mulți politicieni (inclusiv Șeicaru) erau împotriva acestui fapt. Politica implică o activitate susținută, iar primul-ministru al unei țări aflate în criză nu-și putea permite asemenea distracții. În timpul Depresiunii, studenții erau oricînd gata să explodeze. Iorga era rectorul Universității București. În 1930
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bancă a fost Banca Generală a Țării Românești, urmată de Banca Berkovici, Banca Franco-Română și în final de Banca Marmorosch-Blank & Co. După părerea lui Iorga, cauzele eșecului lui Blank erau costisitoarea sa "viață amoroasă" și faptul că îi finanța pe politicieni. S-a propus ca Banca Blank să fie luată pe cauțiune. Iorga s-a opus cu îndîrjire. "Iorga încearcă să ruineze băncile liberale"67 susțineau liberalii. Prin februarie 1932 existau în România 300.000 de șomeri 68. Cifra aceasta reflectă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost surprins de faptul că aceasta a făcut atîta vîlvă 84. Ar fi trebuit să înțeleagă că asemenea remarci, exprimate fie cu sinceritate sau din nechibzuință, au toate șansele să atîrne ca o piatră de moară de gîtul oricărui politician. Numai că Iorga nu era deloc politician. Ca de obicei, Iorga își cheltuia aproape anonim o mare parte din modestele sale venituri pe opere de caritate. Pierdea foarte mult timp răspunzînd aproape la toate scrisorile adresate lui ca prim-ministru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]