18,995 matches
-
un element caracteristic al acelui timp, „dar problematica scenariului și a filmului - susținută de interpretările actoricești [...] își păstrează valabilitatea general-umană, dincolo de localizările conjuncturale”. Profesorul și criticul de film Ștefan Oprea scria în volumul „Diorame cinematografice” (Ed. Junimea, Iași, 1986) că regizorul Blaier a folosit un stil original în transpunerea scenariului, imprimând filmului un firesc al faptului cotidian prin tratarea relațiilor umane cu simplitate și sinceritate. Personajele nu sunt schematice sau abstracte, ci „caractere viabile, între care plutește o poezie a tinereții
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
, cu numele real de Jerzy Bogusław Poręba, (n. 5 aprilie 1934, Vilnius, Polonia, astăzi în Lituania - d. 25 ianuarie 2014, Varșovia) a fost un regizor polonez de film și de teatru, scenarist, om politic și publicist. S-a născut într-o familie de intelectuali din Vilnius. Tatăl său a fost ofițer în Legiunea Poloneză și apoi în Armata Poloneză. Mama mea a fost profesoară. În
Bohdan Poręba () [Corola-website/Science/327503_a_328832]
-
oraș, a absolvit liceul și și-a luat bacalaureatul. De asemenea, a fost activ în echipele de cercetași. În 1955 a absolvit Facultatea de Regie din cadrul Școlii Superioare de Film, Televiziune și Teatru Leon Schiller din Łódź. A debutat ca regizor la mijlocul anilor '50. El a regizat filme încă din timpul studenției (inclusiv un film documentar despre un orb "I dla nas słońce świeci"). Primul său film realizat după absolvire a fost "Apel poległych", cu rol de epitaf pentru rolul soldații
Bohdan Poręba () [Corola-website/Science/327503_a_328832]
-
filmul "Wyspa wielkiej nadziei". În 1963, el a regizat filmul "Daleka jest droga", în care era vroab de soldații generalului Stanisław Maczek. Timp de câțiva ani nu i s-a mai permis apoi să realizeze filme. El a lucrat ca regizor de teatru, realizând spectacole precum "Dziś do Ciebie przyjść nie mogę", constând din melodii cântate de partizani. După ce a revenit în cinematografie, a regizat filmul "Gniewko, syn rybaka", iar în 1970 a realizat un film despre revolta oțelarilor din Varșovia
Bohdan Poręba () [Corola-website/Science/327503_a_328832]
-
acesta din urmă îl trage după el în gol. Scenariul filmului a fost scris de tânărul poet și cineast Anghel Mora (1949-2000). Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. El a fost filmat pe peliculă alb-negru. Regizor secund a fost Stelian Stativă. Pe post de consultanți au fost folosiți prof.dr. Ion Ardeleanu (consultant istoric), ing. Gherasim Felea, ing. Radu Teodorescu și Mircea Gheorghiu. Cântecele la chitară au fost interpretate de Ioan Boieru. Filmul "" a fost vizionat de
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
filme) și fragmente de „completare cu revistă”.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Să mori rănit din dragoste de viață" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , în care regizorul nu se atinge de conținut, dar „frământă din greu forma”, realizând un hibrid mutant propagandisto-poetic. Inspirat din formalismul marilor ruși din anii '20, filmul are o „regie hiperartistică pe un scenariu comunistoid”. Criticul consideră că acest film, în ciuda faptului că
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
film de artă pur. Potrivit lui C.T. Popescu, "„există filme românești valoroase, realizate înainte de ’89, care astăzi poartă eticheta infamantă «filme cu comuniști». Privite însă fără prejudecățile tâmpificante ale momentului, ele se dovedesc a fi remarcabile opere cinematografice, în care talentul regizorului și actorilor subminează până la dezintegrare «comanda politică», ceea ce rămâne fiind emoția artistică pură. Claudiu Bleonț și Gheorghe Visu creează un cuplu al ecranului la fel de puternic ca Redford-Newman în «Butch Cassidy și Sundance Kid», Hackman-Pacino în «Sperietoarea» sau Hoffman-Cruise în «Rainman
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
dragoste, nici atunci când Su-jin îi spune: ""Young-min! Te iubesc!"". Se simte măcinat, distrus, dar nu acceptă să divorțeze deși tatăl consideră că Su-jin trebuie să fie responsabilitatea familiei. Segmentul al patrulea o prezintă pe Su-jin în stadiul final al bolii. Regizorul zugrăvește excepțional scenă în care Su-jin privește că o străină propria casă. Vede poze, bilete, tutoriale, precum cel de citit ceasul, însă nimic nu-i stârnește vreo amintire. Se oprește în dreptul uneltelor de lucru din vremea când Cheol-Su era salahor
A Moment to Remember () [Corola-website/Science/327511_a_328840]
-
de Arhitectură din București în 1955, obținând diploma de arhitect. a lucrat ca scenograf de teatru și film, debutând în cinematografie cu decorurile filmului "Secretul cifrului" (1959) regizat de Lucian Bratu, ca asistent al lui Ștefan Marițan. Colaborează cu mari regizori ai epocii: cu Ion Popescu-Gopo în "Pași spre lună" (1963) și "Comedie fantastică" (1975), cu Dinu Cocea în "Răpirea fecioarelor" (1968) și "Răzbunarea haiducilor" (1968), cu Sergiu Nicolaescu în "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972), "Ultimul cartuș
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
Iordache a părăsit grupul Sarmalele Reci din pricina unor diferențe artistice În 1999, Iordache a început o colaborare cu cântăreața și actrița Ada Milea (pe care o cunoscuse fiind angajat ca instrumentist la piesa de teatru "No Mom's Land" a regizorului Radu Afrim) care a durat până în 2003. În iarna aceluiași an, Harry Tavitian l-a cooptat în noua sa formație de ethno-jazz Orient Express, alături de care a cântat, între altele, la Graz, la Expo 2000 de la Hanovra , la festivalul Jazz
Mihai Iordache (muzician) () [Corola-website/Science/326917_a_328246]
-
romanului „Idiotul”. Cartea cea mai iubită de către Dan Iagnov era „Micul prinț” de Antoine de Saint-Exupery. Recitea mereu această carte și de fiecare dată era impresionat de profunzimea ideilor. Filmele care l-au impresionat cel mai mult sunt: „Corabia nebunilor” (regizor; Stanley Kramer; interpreți: Vivien Leigh, Lee Marvin, Simone Signoret, José Ferrer, Heinz Rühmann, Oscar Werner, „Zorba grecul” (regizor: Michael Cacoyanis, interpreți: Antony Quinn, Irene Papas, Alan Bates, Lila Kedrova), „Casablanca” (regizor: Michael Curtiz, interpreți: Humphrey Bogart, Ingrid Bergman), „Unora le
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
această carte și de fiecare dată era impresionat de profunzimea ideilor. Filmele care l-au impresionat cel mai mult sunt: „Corabia nebunilor” (regizor; Stanley Kramer; interpreți: Vivien Leigh, Lee Marvin, Simone Signoret, José Ferrer, Heinz Rühmann, Oscar Werner, „Zorba grecul” (regizor: Michael Cacoyanis, interpreți: Antony Quinn, Irene Papas, Alan Bates, Lila Kedrova), „Casablanca” (regizor: Michael Curtiz, interpreți: Humphrey Bogart, Ingrid Bergman), „Unora le place jazzul” (regizor: Billy Wilder, interpreți: Jack Lemmon, Marilyn Monroe, Tony Curtis), „Totul despre Eva” (regizor: Darryl F.
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
l-au impresionat cel mai mult sunt: „Corabia nebunilor” (regizor; Stanley Kramer; interpreți: Vivien Leigh, Lee Marvin, Simone Signoret, José Ferrer, Heinz Rühmann, Oscar Werner, „Zorba grecul” (regizor: Michael Cacoyanis, interpreți: Antony Quinn, Irene Papas, Alan Bates, Lila Kedrova), „Casablanca” (regizor: Michael Curtiz, interpreți: Humphrey Bogart, Ingrid Bergman), „Unora le place jazzul” (regizor: Billy Wilder, interpreți: Jack Lemmon, Marilyn Monroe, Tony Curtis), „Totul despre Eva” (regizor: Darryl F. Zanuck, interpreți: Bette Davis, Anne Baxter, George Sanders, Marilyn Monroe), filmele cu Charles
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
interpreți: Vivien Leigh, Lee Marvin, Simone Signoret, José Ferrer, Heinz Rühmann, Oscar Werner, „Zorba grecul” (regizor: Michael Cacoyanis, interpreți: Antony Quinn, Irene Papas, Alan Bates, Lila Kedrova), „Casablanca” (regizor: Michael Curtiz, interpreți: Humphrey Bogart, Ingrid Bergman), „Unora le place jazzul” (regizor: Billy Wilder, interpreți: Jack Lemmon, Marilyn Monroe, Tony Curtis), „Totul despre Eva” (regizor: Darryl F. Zanuck, interpreți: Bette Davis, Anne Baxter, George Sanders, Marilyn Monroe), filmele cu Charles Chaplin („Luminile orașului”, „Dictatorul”, „Domnul Verdoux”, „Piciul”, „Circul”, „Goana după aur”, „Timpuri
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
Zorba grecul” (regizor: Michael Cacoyanis, interpreți: Antony Quinn, Irene Papas, Alan Bates, Lila Kedrova), „Casablanca” (regizor: Michael Curtiz, interpreți: Humphrey Bogart, Ingrid Bergman), „Unora le place jazzul” (regizor: Billy Wilder, interpreți: Jack Lemmon, Marilyn Monroe, Tony Curtis), „Totul despre Eva” (regizor: Darryl F. Zanuck, interpreți: Bette Davis, Anne Baxter, George Sanders, Marilyn Monroe), filmele cu Charles Chaplin („Luminile orașului”, „Dictatorul”, „Domnul Verdoux”, „Piciul”, „Circul”, „Goana după aur”, „Timpuri noi”) și filmele cu Stan și Bran („Un prostănac la Oxford”, „Departe spre
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
Dumitriu, în regia lui Mihai Berechet de la Teatrul Național din București. În muzical a mai jucat și actrița Lia Bugnar. Acest muzical a fost prima colaborare a compozitorului Dan Iagnov cu actorul Ștefan Iordache. Era în primăvara lui 1990 când regizorul Mihai Berechet i-a propus lui Ștefan Iordache să facă un spectacol muzical, parteneră fiindu-i Angela Similea pe muzica lui Dan Iagnov. ""Ștefan s-a arătat foarte entuziasmat". ..." De-a lungul carierei componistice compozitorul Dan Iagnov a obținut numeroase
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În analiza sa pentru revista „Cinema”, Rodica Lipatti a afirmat că regizorul Francisc Munteanu "„a făcut dovada unei mari ușurințe, a unei firești dezinvolturi - dacă se poate spune așa - în „mânuirea” cinematografului, atrăgându-și stima confraților, susținerea criticii și simpatia publicului”". Dar, pe parcurs, Francisc Munteanu și-ar fi transformat "„ușurința în
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
În 2012, eliberarea așteptat continuarea lui: „Tengo ganaș de ți" cu Clară Lago și Maria Valverde care a fost lansat pe 22 iunie, 2012. Din ianuarie 2011 până în februarie 2013 a jucat ,alături de Blanca Suarez ,în serialul "El Barco" până când regizorii au hotărât să îi pună capăt povestei de dragoste dintre Ulises și Ainhoa. În 2013 a jucat în filmul Ismael filmat în Barcelona alături de actori faimoși și care a apărut pe 25 decembrie 2013. În 27 septembrie a ieșit pe
Mario Casas () [Corola-website/Science/326976_a_328305]
-
cealaltă aborda primul sentiment erotic. Evident că redactorii sovietici vigilenți i-au publicat doar primul text. Tot din cauza cenzurii, de data aceasta post-sovietică, îi va fi refuzată publicarea interviului luat lui Emil Loteanu, ultima înregistrare publică înaintea dispariției fizice a regizorului, actorului și scriitorului basarabean. Consiliul administrativ al ziarului Juventus a considerat interviul luat acestuia ca fiind subversiv, astfel că primul său număr (24 august 1996) - la care Igor Ursenco urma să fie redactor-șef - a fost și ultimul. Ulterior, în
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
pentru Protecția Proprietății Industriale și Intelectuale din Republica Moldova)și lector universitar (Universitatea de Studii Umanistice). Aflat cîțiva ani mai tîrziu în Europa, Igor Ursenco va fi abordat direct pe o stradă din Madrid de către un agent de producție film. Drept urmare, regizorul scoțian Karl Francis i-a propus să figureze în două episoade generale din pelicula sa artistică One of the Hollywood Ten (2000). Marcat de realitățile vest-europene, Igor Ursenco va trece printr-un proces de reevaluare estetică și ideologică, materializate în
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
datorate exprimării universului interior al unor personaje frustrate de nobila „generozitate” a societății în care trăiau. De urmărit în acest film jocul extrem de modern al unui mare actor, Dan Nuțu, care a ales și el, de mult, libertatea ca și regizorul Mircea Săucan. În film mai puteți admira pe lon Dichiseanu, Ileana Popovici și Violeta Andrei, toți cu 22 de ani mai tineri.”" Filmările au avut loc în vara anului 1972 timp de trei săptămâni. Cheltuielile de producție s-au ridicat
100 de lei () [Corola-website/Science/326989_a_328318]
-
de liceu a Luminiței Dobrescu un qvintet de muzică populară care o includea pe aceasta. A debutat pe scena amatorilor de la „Modern Club”, cu acest cvintet, în 1965. Ajunsă - în același an - cu cvintetul la TVR, a fost remarcată de regizorii Cornel și Ileana Pop, realizatorii unei emisiuni de muzică ușoară pentru tineret - "Clubul tinereții". Mulți ani opțiunea viitoarei soliste a fost să studieze medicina, opțiune care avea să se schimbe ulterior. Deși a dat examenul de admitere la Medicină și
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
, numită și "Insulele minunilor" (în ), a început la ora 21:00 BST (UTC+1) în ziua de vineri, 27 iulie 2012, pe Stadionul Olimpic din Londra. Aceasta a fost concepută și coordonată de către regizorul Danny Boyle, câștigător al premiului Oscar, în timp ce regia muzicală a fost realizată de formația Underworld. A XXX-a ediție a Jocurilor Olimpice a fost oficial deschisă de monarhul țării gazdă, regina Elisabeta a II-a. La ora 20:12, Red Arrows
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2012 () [Corola-website/Science/326990_a_328319]
-
înlocuit de arhitectul Aureliu Ionescu, scenograful filmului. La realizarea filmului au colaborat următorii consilieri: generalul Ion Cupșa, academicianul Mihai Berza (creditat Mihai Berzea) și profesorul Ion Matei; alți consultanți au fost Dumitru Bran, Ion Mănăilă, Angelus Pellegrini și Florea Pădureanu. Regizor secund a fost Dimitrios Sukas, iar asistenți de regie Dorin Moldovan și Mircea Daneliuc (creditat Mircea Danieliuc). Director de imagine a fost Mircea Mladin, asistat de colaboratorii Nicolae Mărgineanu, Iulius Drukman și Ion Radu (creditați pe generic drept colaboratori imagine
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
altul, dar în același timp un centru vital, crestat cu semnul măreției”, evidențierea izolării țării între popoare dușmane, asemănarea ședinței din Sfatul Țării cu o ședință de partid și prevestirea de către domnitor a unei viitoare ere comuniste. Catalogându-l pe regizorul Mircea Drăgan drept un antitalent în domeniul filmelor de acțiune, el a criticat următoarele aspecte: tergiversarea acțiunii până la începerea bătăliei de la Podu Înalt, prezența inutilă a unor personaje (frații Jderi, unii turci) cu scopul probabil de a trage de timp
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]