19,447 matches
-
căror părinți și a căror clasă fuseseră grav umiliți și umilite, grav decimate de cârmuirea comunistă, poate deveni o armă de temut à la longue, dacă are În vedere, tocmai, categoria primă, a tinerilor, poeților și a celor „lipsiți de simțul realității” - Posibilul; cei care nu cred În justețea și tirania probabilului, oricât acesta, cum o spuneam, era susținut de argumentele tari și ultime ale „realității”. Deoarece realitatea - unei epoci, a unui mod de a fi - poate fi Învinsă numai din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care ai mai multă nevoie decât de stofe, pâine, femeie sau de animale care te servesc ele Însele și ți se supun. Acel „ceva” care nu e făcut pentru noi, se pare, deoarece „nu există”, nu poate fi perceput cu simțurile noastre În care avem atâta Încredere și totuși... ne urmărește și nu ne lasă odihna, ne strică „limpezimea vieții”, dar, uneori, când avem geniu - acea privire brusc pătrunzătoare, de o perspicacitate miraculoasă! -, Într-o catastrofă ce se abate peste noi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
educat și sprjinit de fostul șef absolut al K.G.B.-ului, Iurii Andropov - Gorbaciov! Nici un autor literar sau de S.F. nu ar fi Îndrăznit să dea spre publicare o carte care ar fi „desenat” cu atâta „insolență imaginativă” și „lipsă de simț realist” sfârșitul, cum o spuneam, năruirea extrem de improbabilă, de „fantezistă”, a unui imperiu ce domina aproape o jumătate de omenire, „Înzestrat” cu o ideologie care o făcea, În ochii a milioane și milioane de naivi și de săraci, purtătoarea „celor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau de la Apus?! Ei bine, nu numai „scenariul” de care s-a slujit „pronia” pentru a „demonta” la modul jalnic și spectaculos un imperiu ideologic și armat a fost, cum o spuneam, iscat parcă din mintea unui ins „lipsit de simțul realității” și absolut lipsit de „cunoașterea psihologică a oamenilor” - cum adică, un fost prim-secretar, educat și protejat de șeful celei mai teribile organizații de poliție politică și dezinformare (după Gestapo, se’nțelege!Ă, distruge, demantelează, „dezorganizează” din interior Întreaga
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
timp, „dreptatea lor” devenise pur și simplu o grosolană eroare! Dar această... ezitare a mea În a-mi da mie Însumi dreptate m-a ferit de aroganta și pernicioasa boală psihologică care se cheamă sau narcisism, sau megalomanie, sau absența simțului autocritic, sau, mai blând, absența simțului humorului! Deși... nu puțini mă taxează drept „megaloman”, dar, dacă prin aceasta ei Înțeleg o anume fidelitate neabătută la idealurile juneții, a crezului În romanul clasic așa cum Îl profesez eu și cum l-am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
simplu o grosolană eroare! Dar această... ezitare a mea În a-mi da mie Însumi dreptate m-a ferit de aroganta și pernicioasa boală psihologică care se cheamă sau narcisism, sau megalomanie, sau absența simțului autocritic, sau, mai blând, absența simțului humorului! Deși... nu puțini mă taxează drept „megaloman”, dar, dacă prin aceasta ei Înțeleg o anume fidelitate neabătută la idealurile juneții, a crezului În romanul clasic așa cum Îl profesez eu și cum l-am Învățat de la maeștrii mei, români și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care la toate popoarele europene și În toate marile epoci s-au aflat În primul rând „acolo”, În rândul lor, al generațiilor tinere, apte Încă, prin puterea vârstei, de proiecte nobile și de jertfe susținute Împotriva atâtor calcule ale „bunului simț” și ale intereselor imediate! „Ei” sunt, se pare, dezamăgiți și de noi, adulții, generațiile și promoțiile de adulți de azi care „am suportat și susținut” Într-un fel sau altul dictaturile comuniste, ca și de „incapacitatea noastră” de a eradica
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Ceaușescu apuca pe un drum ce-l separa de colegii săi de la putere din țările vecine - o dictatură personală Într-una a partidului și a Pactului de la Varșovia! Lipsa noastră de unitate de atunci, incapacitatea de a observa cu real simț civic și politic traiectoria acestui om, extrem de abil, de inventiv, de energic, care a știut ca puțini oameni politici români să se sprijine pe relații și forțe externe, și-a spus cuvântul și Înainte și după căderea sa dezastruoasă. Faptul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o altă discordanță Între cele trei mari provincii istorice, false entuziasme, false valori!...Ă, dar și lucruri pozitive, fără Îndoială. Am devenit cumva „mai bătrâni”, mai sceptici față de propriile noastre puteri sau energii, dar, după cum o aminteam mai sus, acest „simț realist” a degenerat până acolo Încât cortegii de tineri iau calea străinătății, când obosesc a injuria, În țară, valorile reale și efortul făcut În acești cincizeci de ani pentru păstrarea vechilor valori, criterii, și a „amintirii” celor care ne-au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
spectaculoasă decât o răsturnare politică din temelii, un loc viran și liber pentru afirmarea unor „noi nume, noi energii, mai știi - noi etici”!? Deoarece, după Revoluție, În acei ani tulburi și plini de speranțe - speranțele, Însele, „exagerate” și lipsite de „simțul măsurii” pot face la fel de rău ca și „reaua credință”, uneori! -, Liiceanu a făcut câteva erori mai mici În afara „celei mari”, dacă a-ți uita vocația și drumul pentru care te-a pregătit maestrul este una: În „apelul către lichele” publicat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
culturi tinere: un fel de poliomielită a vocației de gen, o oprire ciudată a energiei creatoare aproape imediat după un Început exploziv și aparent extrem de promițător, o sterilitate precoce, o mică paranoia literară secondată de o pierdere aproape totală a simțului autocritic. Acolo unde tânărul „talentat” creator român se oprește, același tânăr german, suedez sau englez abia Începe; deoarece artele care țin de construcție, reflexivitate și experiență de viață și specifică au nevoie de ani lungi și tenace de formație și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fost Înclinați să dea curs acestui „zvon insistent” și care purta „marca realității”, nu-i așa! Ce este un nebun? Cineva care, statistic vorbind, are o insistentă gesticulație ne-conformă cu cea a „majorității”, cei care nu numai că desfid „simțul practic”, dar și normele de comunicare și de reacție. Atunci, În ’72-’73, mi s-a „oferit”, ca să zic așa, varianta de a fi „nițel nebun”, dar cum eu, cu bine-cunoscutul meu simț „ne-realist”, am refuzat-o, demonstrându-mi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
majorității”, cei care nu numai că desfid „simțul practic”, dar și normele de comunicare și de reacție. Atunci, În ’72-’73, mi s-a „oferit”, ca să zic așa, varianta de a fi „nițel nebun”, dar cum eu, cu bine-cunoscutul meu simț „ne-realist”, am refuzat-o, demonstrându-mi logica și puterea creatoare printr-o carte publică, mi s-a „oferit” cealaltă „variantă”, ceva mai puțin „clasică”, mai puțin „curată”, dar... variantă totuși! Și, la drept vorbind li s-a oferit lor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de mister, cum ar spune poetul Blaga, noi sărăcim realitatea Însăși de valoare și chiar de „realitate”, sărăcim realul, adică, consistența și legitatea sa. Ne postăm, de fapt, orbi și insensibili față de spectacolul grandios, extraordinar al Întregii existențe, ne calomniem simțurile și capacitatea noastră de a evalua și ordona și, mai ales, negând „mica evidență” a realității sensibile din jurul nostru, ne Închidem calea și vederea spre cea mare, „marea Evidență”, cea a unei Realități care o Înglobează pe a noastră și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lungi, Întortocheate, chinuitoare perioade de existență care pentru mulți semnifică paradisul vieții și doi: ele, aceste segmente de viață ne-ucigându-mă, ne-pervertindu-mă - pericol, poate, mai grav decât moartea, nu rareori! -, m-au Întărit, cum se spune; mi-au dăruit, În sfârșit!, simțul realității sociale și o reală cunoaștere, de facto, a tipologiei umane și sociale. Și, printre altele, capacitatea de a „ieși din mine”, din coconul meu mic-burghez, fasonându-mi cumva timiditatea, povară În tinerețe, În sensul că am reușit s-o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unor state și populații ce au dovedit, nu o dată, amețitoare vârfuri de cultură și civilizație. 5 Față de spaima de moarte sunt câteva atitudini, „reflexe”, „soluții” posibile: Îți astupi ochii și o ignori, dovedind un sănătos bun-simț, aș zice chiar un „simț practic” În cel mai Înalt grad, după deviza: - La ce naiba să-mi torturez creierii cu ceva ce nu pot rezolva?!... Când va veni, n-are decât, să vie!... A doua atitudine este, pentru mulți, fuga Într-o religie sau alta
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sună, porfund paradoxal și pentru mulți chiar enigmatic, una din frazele cheie ale Esteticii transcendentale a lui Immanuel Kant. Aceasta vrea să spună, pe scurt, că individul uman este apt de a percepe realitatea din jur ce-i cade sub simțuri, spațiul, dar și timpul, prin ceea ce Kant numește categoriile apriorice, existente deci Înainte de experiență. Aș adăuga că omul, individul uman mai are o „posibilitate” de a percepe realitatea, de a o aprofunda mai bine zis, de a deveni cu adevărat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care e bazat mai ales pe Întâmplare sau neînțelegere. Tragicul, spune filosoful, se naște din acea pornire, din acea reacție ab-normală care Îi face pe unii indivizi să afirme sau să apere puncte de vedere sau situații ce desfid bunul simț sau regulile comunitare; periclitând chiar și propria lor bunăstare sau supraviețuire. Tragică, ar fi, În optica mea, luciditatea morții, Întrucât ea ne propulsează dincolo de sensibilitatea și reacțiile curente, făcându-ne apți de a deveni cu adevărat lucizi de fenomenalitatea existenței
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu ne face vii, dar, e drept, Într-un fel ne Învie, pentru a folosi un termen pompos pe care-l folosesc rareori; ca pe niște copii, superficiali și grăbiți, preocupați mereu de altele, „ea” ne forțează Într-un fel simțurile și perspicacitatea să luăm, În sfârșit, act de realitatea În care am fost aruncați și, mai ales, să devenim conștienți și cu adevărat emoționați de faldurile, relieful și „promisiunile” de existență care sunt ascunse În această realitate peste care lunecăm
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ci ca o ieșire din tipare sub semnul și cu vigoarea creației; capacitatea unui individ de a-și da cu adevărat măsura - una pe care o ignoră toți cei din jur, dar și el Însuși, nu rareori! -, și aici „beția simțurilor” trebuie topită În febra creației, acel curaj neobișnuit, acea Îndrăzneală supraumană care ne face să pășim deodată cu pași ușori și iuți peste pajiști smălțuite sau peste goluri aiuritoare, ușor și sigur totodată, la marginea prăpăstiilor, la limita fizică a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se Înglobează iute În cele afirmate de „noii oportuniști” sau de „noii veleitari”, grăbiți să se instaleze pe scaunele pe care le consideră goale, dar rimează și cu un mai vechi reflex intelectual românesc - și nu numai! - de auto-depreciere, de simț autocritic excesiv și fals, de exercițiu al unei autoironii ce se transformă iute În sarcasm și Înjosire a valorilor și a istoriei, toate luate de-a valma. Într-adevăr, dacă n-am avut, ca În țările vecine nouă, de la Nord
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sociale, așa cum le Întâlnim la marele episcop al romanului care a fost Balzac! Într-o metropolă, profilul tipologic se șterge și se amestecă, provincialii Îi imită, uneori destul de reușit, pe bucureșteni sau pe parizieni, iar aceștia, ce să facă?! Având simțul humorului și pozând, pozând la nesfîrșit, cu ingeniozitate și farmec, Îi imită pur și simplu pe eroii unor romane la modă. (Nu e „ciudat” că marii creatori de tipuri romanești vin din provincie? Stendhal și Balzac „urcă” la Paris, Sadoveanu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu puține voci cu autoritate și nu puține state - de la Turci, la Ruși și Unguri! - ne contestau acest drept! Da, o istorie literară - cea a lui Nego! - interesantă, indiscutabil, dar... ratată, dacă o raportăm la marea sa inteligență, cultură și simț al culturii, la speranțele ce s-au pus În acest proiect, la „scandalul” pe care l-a făcut publicarea unei „schițe” a acestui proiect În revista Familia, la sfîrșitul deceniului șapte, tocmai prin faptul că Nego, spirit radical, dar și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
uită vechile opinii, entuziasme și credințe! Eu cred - și unora li se va părea absurd și paranoic acest lucru! - că un artist, un creator, mai ales când crede sau ambiționează să fie de „prima mărime” În ciuda tuturor regulilor de bun simț, În ciuda celor mai adânci instincte ale supraviețuirii, trebuie să desfidă pornirile de acomodare și adaptare, rămânând fix și stabil În optica sa, solidar cu motivele și obsesiile care i-au apărut În acea fază timpurie a formării și creației când
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și a unui alt „sens”, diferit chiar și de cel religios, mitic, această „neliniște”, „preocupare adâncă” pe care o numim obsesie nu este oare un semn... un semn al existenței reale a acestui lucru, a acestui scop, sens ce scapă simțurilor, experienței și logicii noastre cea de toate zilele? Un sceptic ar putea râde și ne-ar putea oferi pilda „măgărușului castilian” care Învârte neobosit, de dimineața până seara, o roată ce scoate ciuturi goale dintr-o fântână secată! (O imagine
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]