167,819 matches
-
rezistent la condiții nefavorabile și la boli. Studiul clasic cu privire la ciclul de dezvoltare al failiei este cel al lui A.V. Chayan, The Theory of Peasant Economy, introducere de Teodor Shanin, University of Wisconsin Press, Madison, 1986. Unul dintre argumentele administrative În favoarea fermei familiale stabile ca instituție este faptul că, În comparație cu o firmă capitalistă, aceasta este mai predispusă să aibă un interes intergenerațional pentru menținerea sau Îmbunătățirea calității pământului și mediului. Aceeași logică a fost, de obicei, folosită pentru a susține
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de mijloc) ale viitoarelor state. La toate acestea mai trebuie adăugată și tensiunea care avea să crească o dată cu independența, dar care apăruse deja, mai cu seamă În statele din Sud, Între oligarhia minieră și funciară și burghezia urbană, comercială și administrativă. 1810 a fost un an decisiv. Mișcarea de eliberare s-a declanșat aproape pretutindeni În același timp: În Venezuela, sub conducerea lui Bolivar, care a extins-o apoi În Columbia și Ecuador; În Argentina, sub conducerea lui San Martín, care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trimite În mod explicit la teoria sectoarelor culturale a lui Hall (ibidem, p. 137 și urm.). În sfârșit, unii consideră că identitatea individuală globală este o „identitate socială” (Mucchielli, 1986, p. 75), alcătuită din trăsături biogenetice (sex, vârstă, filiație etc.), administrative (stare civilă, nume etc.), socio-economice (profesie, venituri etc.) și culturale. Alain Caillé (citat de Dortier, 1998, p. 52) propune „patru mari zone concentrice” care se suprapun unele altora, de la cea mai mare (umanitatea) la cea mai mică (individul): individul În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dovedit extrem de liberală: dreptul de azil, ca regulă generală, se acordă, pe teritoriul Franței, oricărei persoane care invocă teama de persecuții. Solicitarea este Încredințată unei autorități autonome, care dispune de căi proprii de apel și care este Însărcinată cu protecția administrativă și juridică a refugiaților: Oficiul Francez de Protecție a Refugiaților și Apatrizilor (OFPRA) (vezi de asemenea rolul jucat de Comisia de Recurs pentru Refugiați, CRR). Solicitarea poate fi depusă la o reprezentanță diplomatică sau consulară franceză În străinătate sau la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Franța și să fi trăit aici În ultimii cinci ani, să ducă „o viață În conformitate cu bunele moravuri”, potrivit termenilor Codului civil, și să-și dovedească asimilarea de către comunitatea gazdă. Decizia aparține apoi autorităților publice, care acționează sub controlul jurisdicțiilor administrative. Pierderea cetățeniei franceze. Aceasta poate avea loc ca urmare a unei cereri depuse de către persoane care dobândesc o altă cetățenie și care locuiesc În străinătate. În plus, orice francez care are maimulte cetățenii și ale cărui legături cu Franța au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
concediere (adică să avem În vedere o convenție de șomaj). De unde interesul de a face o distincție clară Între piața externă (corespunzând supozițiilor walrasiene) și piața internă. Aceasta din urmă trimite, după Peter Doeringer și Michael Piore, la „o unitate administrativă În cadrul căreia remunerația și alocarea factorului muncă sunt guvernate de un ansamblu de reguli și proceduri”. Obiceiurile joacă aici un rol important și se manifestă atunci când grupul este supus unei „relații de autoritate”, adică „unui contract prin care salariatul Îi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se creeze sisteme de reglementare bazate pe pluralism. Însă reflecția se oprește tocmai În punctul În care ar trebui de fapt să Înceapă: nicăieri nu se dau indicații cu privire la ce ar trebui să Însemne un asemenea sistem În plan electoral, administrativ sau guvernamental. Chestiunea esențială rămâne să aflăm cum putem face să coexiste În mod armonios și să Înflorească niște comunități ale căror valori, dorințe, proiecte și interese sunt diferite, dacă nu chiar opuse. Miza este colosală, pentru că discutăm aici despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că asistăm la nașterea unei noi mentalități, care o va Înlocui pe cea care a prevalat Încă de la Începuturile centralizării. Primele manifestări ale unui proces politic de uniformizare datează din perioada formării marilor imperii care au marcat Începutul istoriei. Necesitățile administrative au dat naștere unei birocrații la Înălțimea mijloacelor tehnice ale vremii. Până la cuceririle lui Alexandru cel Mare, statele nu au fost decât În mică măsură multietnice. Alexandru, apoi diadohii săi au construit imperii cu etnii foarte variate. Însă diferențele etnice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diversități, asimilarea minorităților efectuându-se progresiv. Necesitățile unei administrații centralizate și aflate În serviciul unei puteri care tinde tot mai mult Înspre absolutism au fost contrabalansate doar de menținerea diviziunilor teritoriale moștenite din Evul Mediu, cărora le corespundeau uzanțe politice, administrative sau juridice și, eventual, caractere etnice regionale. După paranteza Primei Renașteri, În Vechiul Regim, timpul se scurge Într-un climat care nu acceptă alte schimbări decât succesiunea imuabilă a generațiilor și procesul ineluctabil al Îmbătrânirii individuale. A arăta interes față de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Revoluției franceze și a fost prea puțin modificată de reformele de descentralizare teritorială Începute În 1982. Să gândim egalitatea cetățenilor În fața legii pe baza complementarității diferențelor mai curând decât pe baza negării acestora și a uniformizării, atât În domeniul organizării administrative și politice, cât și În cel al Învățământului și al culturii, este o mare provocare căreia trebuie să Îi răspundem, dacă se poate, Într-un mod pașnic și consensual. Cultura aceasta a monologismului, monolog asemănător autismului, trebuie făcută să evolueze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
simte, nu este nici anticlericală, nici antireligioasă, ci urmărește doar ca, prin constituirea unui cler autonom dependent de puterea civilă, să asigure autonomia statului față de orice tutelă exterioară. Desigur, Încă nu se pune problema scoaterii legilor, a guvernământului, a deciziilor administrative și a serviciilor publice În afara oricărei influențe religioase ă regele aproape că devine capul Bisericii ă, dar se dorește, În fapt, transferarea puterii politice către suveranul civil. Constituția civilă și Concordatul Napoleon, urmând exemplul Revoluției franceze care adoptase o Constituție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chiar antireligioasă. Bătălia nu se mai dă Între galicani și ultramontaniști, ci se extinde și devine mai clară: ea Îi opune acum pe cei care doresc reclericalizarea domeniului politic anticlericaliștilor radicali. Lupta deschisă Lupta care urmărește luarea puterii politice și administrative din mâinile Bisericilor sau, dimpotrivă, păstrarea de către acestea a unei anumite puteri devine din ce În ce mai violentă. Conflictul pune față În față două tabere ale căror poziții se radicalizează, ducând În final la separarea Bisericii de stat și la secularizarea tuturor domeniilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unele dintre aceste limbi, precum și la difuzarea unor circulare ministeriale către rectoratele universităților În legătură cu „studierea culturilor regionale”. Însă, În ceea ce privește pertinența acestor culturi, trebuie să spunem că ea este foarte ambiguă și pare să țină mai mult de domeniile politic și administrativ decât de cel științific. În acest sens, un număr triplu al revistei Les Temps modernes (nr. 324-325-326, august-septembrie 1972), coordonat de Jean-Paul Sartre, a prezentat, În toată profunzimea sa istorică, chestiunea „minorităților naționale din Franța” ca pe o problemă a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zone”. Cei din a treia generație Își sporesc numărul asociațiilor culturale dintr-o nostalgie a originilor. În perioadele de criză a locurilor de muncă și de declasare socială, tinde să se manifeste o violență xenofobă, care dă naștere unui control administrativ și polițienesc la frontiere și duce la restrângerea politicilor sociale față de străini. Începând cu anii ’60 ai secolului XX, politica de construire de cartiere cu blocuri de locuințe menite să grupeze familiile modeste i-a lipsit pe mulți imigranți de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zidului Berlinului Încoace, În schimb nu este Întotdeauna suficient pentru a explica diversitatea situațiilor Întâlnite În societățile moderne. Recunoașterea politică și juridică Minoritățile sunt tratate foarte diferit În state diferite; În plus, tratamentul poate fi exprimat mai curând În termeni administrativi decât cu referire explicită la mari principii juridice. Așadar, tentativele de sistematizare a noțiunii de drepturi atunci când este vorba de minorități s-au efectuat mai curând la nivel internațional. Instrumentele juridice de la care se reclamă astăzi acestea se referă, majoritatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și de către diplomația drepturilor omului. Carta este organizată În jurul unui „meniu” de 68 de dispoziții În favoarea limbilor regionale sau minoritare (și nu În favoarea celor care le vorbesc); măsurile se referă la educație (art. 8), la justiție (art. 9), la autoritățile administrative și la serviciile publice (art. 10), la mass-media (art. 11), la activitățile și dotările culturale (art. 12), la viața economică și socială (art. 13) și la schimburile transfrontaliere (art. 14). Semnatarii trebuie să aleagă minimum 35 de dispoziții din cele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Să ne gândim mai Întâi la poziția firmelor transnaționale care, ținând seama de contribuția lor la producție și la ocuparea forței de muncă, pot obține condiții preferențiale atunci când se instalează Într-o nouă țară și chiar derogarea de la anumite constrângeri administrative. Astfel, practicând Între unitățile proprii prețuri așa-numite de transfer, care nu corespund costurilor reale, aceste firme pot să-și minimizeze sarcina fiscală, fără a mai pune la socoteală ă În unele cazuri ă amenințarea latentă de a se muta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de autonomie bugetară și de putere de sancțiune, această instanță a primit trei misiuni principale: protejarea economiilor, informarea investitorilor și buna funcționare a piețelor. Pe de altă parte, deschiderea Înspre concurență a serviciilor publice s-a tradus prin crearea Autorităților Administrative Independente, cum sunt Consiliul Superior al Audiovizualului (În 1989) sau Autoritatea de Reglementare a Telecomunicațiilor (În 1996). Acțiunea statului nu se mai manifestă, cum se Întâmpla În trecut, prin intervenții directe În calitate de acționar sau de producător, ci prin definirea regulilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
precedent. El este Întărit și de dezvoltarea fluxurilor economice internaționale de la sfârșitul secolului al XVI-lea: tranzacțiile se operau până atunci Între cetăți, fără a ține cont de frontiere și fără ca puterile publice să exercite cel mai mic control; teritoriul administrativ al statului Începe de-acum să formeze principalul lor cadru. Din acest moment, toți supușii regelui trebuie să folosească aceleași coduri politice; chiar și atunci când ei rămân Închiși În particularitățile lor lingvistice, singurul lor cadru de referință este statul. Observându
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
refugiații, exilații, expulzații. Adesea, locul nașterii nu coincide cu originea familială. Statele de refugiu se văd astfel puse În situația de a legaliza și de a integra sau a respinge, adesea după ce i-au Împins pe solicitanți Într-o situație administrativă inextricabilă (lipsa oricăror acte oficiale). Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 afirmă că „orice persoană are dreptul la o cetățenie” și că „nimeni nu poate fi lipsit În mod arbitrar de cetățenie sau de dreptul de a-și schimba
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la instituțiile politice ale Antichității (cele douăsprezece triburi ale lui Israel, cele zece triburi din Atica sub Clistene, simbolizate de eroi locali), termenul are o semnificație În istorie și alta În științele sociale. În lumea romană, tribul este o diviziune administrativă a poporului. Tribunul este magistratul tribului; tribunalul este estrada pe care sunt așezați magistrații ce Împart dreptatea; tributul este impozitul Împărțit Între triburi. A atribui, a distribui, a retribui, a contribui, toate acestea sunt lucruri deja cunoscute „contribuabililor”. ν Unii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau ale consilierilor lor tehnici pentru amenajarea și dezvoltarea locală, antrenați și Încurajați În acest sens de diverse legi succesive: de exemplu, legile Pasqua (4 februarie 1995) și Voynet (25 iunie 1999) privind crearea „ținuturilor” și, respectiv, statutul acestora. Teritorii administrative În recompunere Treizeci și șase de mii cinci sute șaizeci și patru de comune, trei mii opt sute șaptezeci și șapte de cantoane, nouăzeci și șase de departamente, douăzeci și una de regiuni, o capitală, Paris, sunt tot atâtea colectivități care administrează deja
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și cultural, „noile” entități, adevărate „rezervoare de viață și de locuri de muncă”, dar și locuri de „creare de proiecte”, sunt menite să constituie de-acum Înainte un ansamblu mai pertinent și mai coerent decât lasă se se Întrevadă decupajul administrativ, moștenire subtilă a diviziunilor Vechiului Regim și a manipulărilor spațiale succesive care au avut loc de la Revoluție Încoace. Dincolo de toate acestea, mișcarea intercomunală deschide calea descentralizării, favorizând emanciparea localului, și prefigurează ceea ce Marc Censi, președinte al Asociației Comunităților din Franța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
țării în criză. Se așteaptă apariția micilor înteprinderi private care să absoarbă mâna de lucru disponibilă. Acestea sunt rezultatul inițiativei spontane și evoluează liber, fără a fi încadrate de anumite texte de lege și fără a face obiectul vreunei supravegheri administrative. Prin simplul joc al pieței, ele se vor specializa în aceste sectoare care răspund nevoilor populației. Asemenea argumente sunt susținute în Bulgaria de Uniunea Forțelor Democratice (SDS). În România sunt adoptate de Partidul Național Liberal (PNL) și de Partidul Democrat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
partidului comunist. În cele mai multe dintre cazuri, această schimbare socială profundă corespundea industrializării masive a unor regiuni care până atunci erau agricole. În definitiv, socialismul real în primul deceniu cel puțin se traduce printr-un proces generalizat de modernizare economică și administrativă, dar și prin progrese considerabile în domeniul social, în ceea ce privește nivelul educativ, cultural și sanitar. Doar Cehia unde socialismul va reprezenta o catastrofă -, Slovenia și, într-o mai mică măsură, Croația și țările baltice au regresat, acestora alăturându-li-se mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]