17,439 matches
-
din viața diecezei, necrologuri, anunțuri și noutăți editoriale. În primul număr se făcea precizarea referitoare la faptul că dieceza de Iași continua să aplice în acea perioadă calendarul vechi, iulian, în baza unui privilegiu special. Comparativ, în dieceza de București, calendarul nou (gregorian) se folosea încă din 1853773. Din cauza sănătății precare și a vârstei înaintate, în 1923 preotul Mosel s-a retras de la conducerea parohiei Bacău, activând în următorii doi ani ca profesor la Noviciatul de la Săbăoani. În 1925, la vârsta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sau subordonarea acestora (dacă au fost coordonate de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa Bună. Comparativ cu Transilvania, în dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii de numere. În anii '30 au existat aproximativ 41 de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o perioadă scurtă de timp (Curierul parohiei catolice din Galați 1925-1930); tirajul acestora a fost mai mic785. În București, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a distribuit într-un tiraj de 1.300 de exemplare, însoțit de un supliment gratuit care conținea calendarul diecezan 786 și a apărut fără încetare în perioada 1913-1942, iar Buletinul parohial a circulat în 2500 de exemplare. Tirajul înregistrat de aceste publicații din Moldova și București a fost comparabil cu al celor mai răspândite reviste din Transilvania: Cultura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
economice, sociale sau culturale. Ultima pagină era dedicată anunțurilor; în primii ani, aceasta era plină, fapt care demonstra interesul comercianților de a-și face reclamă în acest ziar. Iată câteva exemple de astfel de reclame: "Banca cerealiștilor, Societate anonimă, București/ Calendarul național ilustrat/ M. De Brousse, Transporturi maritime și pe uscat/ Tipografia Gutenberg, Institutul de Editură, Arte Grafice și Turnătorie de Litere/ Bresson, Furnizorul Curții Regale, Lichioruri, Siropuri, Cognacuri/ Pirelli, Articole tehnice de cauciuc/ Standard, Birou tehnic/ Gatere, Fabrici de chereste
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1928. Pal, Maximilian, "Preotul cărturar Petru Tocănel, O.F.M. Conv. Profil bio-bibliografic", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 176-189. Robu, Mihai, Istoria Bisericii catolice prescurtată, Editura Rothemberg, Iași, 1918. Idem, "Catolicii și acțiunea militară a României", în Calendarul catolic, nr.12, Iași, 1914. Ruiz Sanchez, J.L., Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002. Wiercinski, Felix, Căsătoriile mixte, Editura Presa Bună, Iași, 1928. V. Surse internet http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica http://ro.wikipedia.org
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
universal și național. Schimbul între aceste publicații periodice este o condiție esențială a dezvoltării colaborării dorite" (Ibidem, f. 708). 309 Ibidem, f. 701. 310 Ibidem, f. 701. 311 Ibidem, f. 702. 312 Ibidem, f. 702. 313 Ibidem, f. 702. 314 Calendarul Presa Bună, 1924, p. 25. 315 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 706. 316 Jean Georgescu, La presse periodique en Roumanie, Editura "Sfânta Unire", Oradea, 1936, pp. 168-169. 317 ASV, Fondul Archivio
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Editura "Sfânta Unire", Oradea, 1936, pp. 168-169. 317 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, dosarul 19, fascicolul 59, f. 706. 318 Jean Georgescu, op. cit., p. 167. 319 Tabloul presei catolice din România a fost prezentat în almanahul Calendarul Presa Bună pe anul 1924 și grupa publicațiile în funcție de limba și frecvența apariției, iar în finalul acestui succint raport erau menționate informații despre organizațiile de presă catolică, tipografiile existente, despre neajunsurile și realizările înregistrate în acest domeniu (Calendarul Presa Bună
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în almanahul Calendarul Presa Bună pe anul 1924 și grupa publicațiile în funcție de limba și frecvența apariției, iar în finalul acestui succint raport erau menționate informații despre organizațiile de presă catolică, tipografiile existente, despre neajunsurile și realizările înregistrate în acest domeniu (Calendarul Presa Bună, 1924, pp. 25-27). 320 Ibidem, p. 26. 321 Jean Georgescu, op. cit., p. 167. 322 Ibidem. 323 Ibidem, p. 168. 324 Ibidem. 325 Ibidem. 326 Criticând această situație, Jean Georgescu a afirmat: "un proverb politic românesc spune Pâinea se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Criticând această situație, Jean Georgescu a afirmat: "un proverb politic românesc spune Pâinea se coace în cuptor, vinul fermentează în beci, politica se face la București" (Ibidem, p. 169). 327 Ibidem. 328 AARC București, dosar 134/1934-1936, f. 24. 329 Calendarul Presa Bună, 1924, p. 27. 330 AGRU Asociația Generală a Românilor Uniți 331 Jean Georgescu concluziona cu privire la tabloul presei catolice din România: "lista publicațiilor catolice din România ne dovedește că presa catolică ar însemna o mare forță pentru răspândirea moralității
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
liberal D.A. Sturza AARC București, Fond Netzhammer, cutia 599, documentulul 4520. 359 Revista a fost bine primită și la palatul regal, prin intermediul bibliotecarului Kirileanu AARC București, Fond Netzhammer, cutia 595, documentulul 3765. 360 Lumina creștinului, iunie 1913, p. 16. 361 Calendarul Catolic, Iași, 1914, p. 67. 362 Lumina creștinului, iunie 1913, p. 16. 363 Revista Catolică, nr. 2, 1913, p. 295. 364 Dănuț Doboș, Contribuții la....., p. 86. 365 N. Netzhammer, In verbo tuo. Raymund Netzhammer OSB Arhiepiscop de București 1905-1924
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
AARC București, dosarele 113/1924-1926, 126/1925, 127/1926-1927, 115/1927-1928, 130/1929-1930. 652 AARC București, dosar 126/1925, f. 342. 653 Farul nou, anul 2, nr. 1, 1935, p. 28. 654 Ibidem. 655 Emil Dumea, op. cit., p. 91. 656 Calendarul catolic, Bacău, 1903, p. 2. 657 Almanahul Presa Bună, Iași, 1938, p. 19. 658 Calendarul Catolic, Iași, 1923, p. 1. 659 Almanahul Presa Bună, Iași, 1938, p. 20. 660 Ibidem. 661 Calendarul catolic, Iași, 1914, p. 1. 662 Ibidem. 663
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București, dosar 126/1925, f. 342. 653 Farul nou, anul 2, nr. 1, 1935, p. 28. 654 Ibidem. 655 Emil Dumea, op. cit., p. 91. 656 Calendarul catolic, Bacău, 1903, p. 2. 657 Almanahul Presa Bună, Iași, 1938, p. 19. 658 Calendarul Catolic, Iași, 1923, p. 1. 659 Almanahul Presa Bună, Iași, 1938, p. 20. 660 Ibidem. 661 Calendarul catolic, Iași, 1914, p. 1. 662 Ibidem. 663 Ibidem. 664 Idem, 1915, p.1. 665 Idem, 1938, p. 20. 666 Ibidem. 667 Un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ibidem. 655 Emil Dumea, op. cit., p. 91. 656 Calendarul catolic, Bacău, 1903, p. 2. 657 Almanahul Presa Bună, Iași, 1938, p. 19. 658 Calendarul Catolic, Iași, 1923, p. 1. 659 Almanahul Presa Bună, Iași, 1938, p. 20. 660 Ibidem. 661 Calendarul catolic, Iași, 1914, p. 1. 662 Ibidem. 663 Ibidem. 664 Idem, 1915, p.1. 665 Idem, 1938, p. 20. 666 Ibidem. 667 Un supliment al acestei reviste, intitulat Cruciada noastră misionară, a apărut în anul 1929 pentru o scurtă perioadă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Idem, 1915, p.1. 665 Idem, 1938, p. 20. 666 Ibidem. 667 Un supliment al acestei reviste, intitulat Cruciada noastră misionară, a apărut în anul 1929 pentru o scurtă perioadă de timp. Ulterior Ordinul franciscan a mai editat revista și calendarul Micul misionar care a ajuns la un tiraj de 6.000 de exemplare în anul 1940 (AARC București, dosar 138/1940-1942, f. 230). 668 Iosif Pal, Originea catolicilor din Moldova și franciscanii, păstorii lor de veacuri, Săbăoani-Roman, 1942, p. 240
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
activitatea lui Despot Vodă. Conform studiului său, domnitorul Petru Șchiopul a "curățat" bisericile catolice din Iași și din alte comunități catolice din Moldova de orice urmă de protestantism, redându-le Bisericii Universale. 739 Ioan Ferenț, " Ieremia Movilă și catolicismul", în Calendarul catolic, 1915, pp. 37-49 740 Autorul a evidențiat faptul că domnul Moldovei, Ieremia Movilă, alături de fratele său, mitropolitul Gheorghe Movilă, ar fi "lucrat", încă de pe vremea lui Petru Șchiopul pentru apropierea Moldovei de Sfântul Scaun. 741 Ioan Ferenț, Cumanii și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Lumina creștinului, ianuarie 1927, p. 24. 992 În memorialul de înființare a tipografiei, anexat la dosarul trimis Ministerului Industriei și Comerțului, era făcută următoarea prezentare: "Câțiva preoți de la Episcopia Catolică de Iași începuseră încă din anul 1911 să tipărească reviste, calendare și alte cărți morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va face un progres real. De aceea, la 1925 s-au folosit de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Lucrarea încununează seria de comentarii asupra corectitudinii și abaterilor de la aceasta, pledoariile pentru cultivarea limbii, susținute de Z. prin intermediul rubricilor pe care le girează în publicațiile culturale. SCRIERI: Narațiune și poezie, București, 2000; Diversitate stilistică în româna actuală, București, 2001; Calendarul după Caragiale (în colaborare cu Călin Andrei Mihăilescu și Liviu Papadima), București, 2002. Antologii: Poezia simbolistă românească, introd. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Mecu, „Poezia simbolistă românească”, LL, 1997, 2; Irina Iliescu, „Narațiune și poezie”, OC, 2001, 68; Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
edit., București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Mecu, „Poezia simbolistă românească”, LL, 1997, 2; Irina Iliescu, „Narațiune și poezie”, OC, 2001, 68; Mircea Vasilescu, Două cărți, două secole, „Dilema”, 2002, 472; Marius Chivu, Romanul limbii actuale, RL, 2002, 20; Mircea Vasilescu, Calendar eternel, „Dilema”, 2002, 510; Mircea Borcilă, „Narațiune și poezie”, LL, 2002, 3-4; Dan Gulea, Timpul în opera lui Caragiale, OC, 2003, 153; Cătălin Constantin, Timpul de după Caragiale, RL, 2003, 8; Mirela Mureșan, „Narațiune și poezie”, LL, 2003, 4. L. Ch.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
se înscrie fără bacalaureat. În 1944 primește ordin de încorporare în armata maghiară, dar se refugiază la București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
își fac loc cifrele. Contabilii scriu, citesc, socotesc. învățământul se dezvoltă, se ramifică și practică schimburi de cadre și informații. Unitățile de măsură, lungime, greutate intră în uzul curent. Astrologia devine astronomie. Anul astral e cunoscut de preoți. Ei întocmesc calendarul după fazele Lunei. Se concep table de înmulțire și adunări multiplicate. Se descoperă unități de măsură: metrul, se dezvoltă geometria. Observarea bolții cerești, a deplasării astrelor e pusă în serviciul agriculturii, a transporturilor și călătoriilor. Toate aceste cuceriri impulsionează și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
deopotrivă înțelept și civilizator, este și cel care separă limbile în Egiptul atâtor noi veniți, să se bucure de viață și să se afirme în acest avânt neobișnuit. Creator de istorie și de legi, de calcule matematice și astronomice, de calendar și unități de măsură, Thot era identificat Logosului și considerat stăpânul bibliotecilor și patronul scribilor, el însuși fiind și secretarul zeului Ré (Ra), simbol al soarelui și legislator al universului, zeul luminii și al apelor binefăcătoare, ca apa vieții. Dar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
remarca Herodot. Recomandările dietetice erau însușite de familie: alimentație, curățenie, mișcare, aer. Ulterior, în desfășurarea activităților alternează munca și odihna. Strabon remarca și el la daci regimul vegetarian, inițierea pitagoreică, cultivarea sentimentului cosmic, preoții daci fiind și astrologi, creatori de calendare și interpreți de semne cerești. Ei și apropiații lui Zalmoxis aveau acces în peștera din adâncul muntelui sacru Kogaion, muntele ascuns al dacilor cu situare imprecisă: muntele Omul?; la Grădiștea Muncelului, unde era și capitala?; muntele Găina? sau Ceahlăul din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
570 p.Chr.) după voința lui Allah. Plecarea profetului de la Mecca la Medina, în propovăduire, a fost numită Hegira care înseamnă emigrare, ducerea cuvântului Allah pe tot pământul așa cum în următoarele 7 secole părea să se întâmple. Cu Hegira începe calendarul islamic. Cuvântul lui Allah-Dumnezeu a fost relevat lui Mahomed și scris în Coran pe foi de palmier și pe vase de către cei 10 scribi ai Profetului muritor dar care prin meditație și acțiune a restabilit contactul cu Allah. După Coran
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a mentalității privind igiena personală, domestică și publică. Mai ales în prima parte a secolului, medicina se dezvoltă la noi în strânsă legătură cu științele naturii. Până să se formeze mai mulți anatomiști în Occident dr. Alexandru Theodoriu publică în Calendarul lui Zaharia Carcalechi Scurtă arătare despre om și întocmirile sale cu o terminologie la zi, în scopul popularizării ei. Prima măsură de diminuare a epidemiilor este izolarea bolnavilor și asigurarea unei asistențe medicale după posibilități. Astfel, în 1830 ia ființă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Americii precolumbiene olmeci, zapoteci, huazteci, tolteci, mayași, incași, azteci era reprezentată de divinități hermafrodite Mama-Tata iar zeitățile feminine, în strictă minoritate, într-o lume dominant și autoritar masculină, războinică, reprezentau pământul, luna, apa, vegetația, porumbul, recolta, fertilitatea. Predominau ritualurile închinate calendarului, recoltei și sacrificiile umane, unele canibalice. Sinuciderea era dovadă de înaltă moralitate, de aceea, la mayași, sinuciderea era simbolizată de zeița Ixtab. Tot la mayași, zeița lunii Ixchel, asociată Aphroditei, simboliza desfrânarea și era reprezentată cu o floare de Plumeria
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]