16,831 matches
-
la Congresul al XI-lea al PCR ținut în noiembrie 1974. Conceptul s-a dovedit a avea un potențial enorm, fiind mulabil pe noua întorsătură ideologică operată dinspre sovietismul internaționalist înspre naționalismul socialist. Pentru a se legitima, regimul național-comunist a recurs la ideologia naționalistă, iar precursoratul românesc pe toate planurile susținut de protocronism a contribuit din plin la betonarea sistemului, compensând lipsurile structurale cu producții mitologice consolatoare. În condițiile accentuării crizei sistemice a economiei planificate și a instaurării economiei de penurie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Vasile Goldiș (p. 208) și Nicola Iorga (p. 220) beneficiază cu toții de portrete, fiind astfel introduși în iconografia națională a memoriei românești. După cum a punctat și L. Boia (1997, pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist și gânditor situat la dreapta spectrului politic, "opus prin toate fibrele sale modelului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postcomuniste. În primul rând, evidentă este recreștinarea timpului istoric, posibilă ulterior încetării "prigoanei ateiste" derulate de regimul comunist. Doar H. Daicoviciu et al. (1991), ca expresie reziduală a discursului comunist, mai folosește sistemul laic "î.e.n." și "e.n.". Fie că se recurge la formula "î.Chr.", fie la cea de "î.Hr." sau "î.H.", istoria românilor este reinstalată pe coordonatele timpului religios. O a doua revenire vizează reluarea sintagmei "Istoria românilor" în detrimentul "Istoriei României" din titlurile manualelor școlare. Apoi, din nou cu excepția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mână referitoare la trecutul problematic. Această strategie din urmă a fost angajată de Rusia post-sovietică, a cărei elită politică a eludat sistematic confruntarea cu trecutul. În ambele cazuri, statul posttotalitar pus în fața situației de a administra o moștenire istorică dificilă recurge la "politici ale amneziei", prin care confruntarea cu trecutul este fie amânată în speranța că tensiunile se vor dezamorsa de la sine, fie uitarea este instituită prin decret. Sub acest aspect, în prima perioadă a postcomunismului, de la Revoluția din 1989 până la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și pentru ideologii prezentului și profeții viitorului, care se zbat împotriva rezistorilor structurali încorporați ai memoriei care îi previn totala subordonare față de interesele pragmatice ale acestora. Nu găsim un mod mai benefic de a sintetiza conclusiv rezultatele cercetării noastre decât recurgând la metaforă. După cum au arătat convingător G. Lakoff și M. Johnson (1980) în lucrarea lor Metaphors We Live By al cărui titlu românesc ar putea suna Metaforele noastre cele de toate zilele metaforele nu sunt extravagante construcții poetice al căror
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Germania. Deși nu a fost garantate și frontierele Germaniei cu Polonia și Cehoslovacia, momentul Locarno a determinat o perioadă de îmbunătățire a relațiilor dintre Franța și Germania. Pactul Briand Kellogg (1928) prin care 63 de state se angajau să nu recurgă la război pentru rezolvarea neînțelegerilor dintre ele; însă pactul nu prevedea măsuri concrete pentru a evita războaiele; Conferința dezarmării de la Geneva (1932-1935); au participat 61 de state, între care S.U.A. și U.R.S.S, care nu erau membre ale Societății
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
se face pe teren moale, contactul cu solul se realizează pe toată laba piciorului derularea este incompletă pentru a se evita înfundarea excesivă a piciorului, prin reducerea suprafeței de reazem. La trecerea obstacolelor (directe) se accelerează înaintea lor și se recurge la folosirea unei tehnici raționale, care să permită economie de efort, menținerea ritmului de cursă și evitarea accidentărilor individuale sau de grup. * Finișul și sosirea se execută pe distanțe mai lungi sau mai scurte în funcție de configurația traseului, potențialul alergătorului și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
moderat Activitatea de predare a tehnicii acestui exercițiu se bazează, în esență, pe alergare, la care se adaugă câteva exerciții suplimentare, urmărindu-se realizarea unei mișcări economice și armonioase prin evitarea exagerărilor și atitudinilor rigide. După explicație și demonstrație exersarea recurge la utilizarea celor trei categorii de exerciții: * Exerciții fundamentale: * mers normal, cu pasul întins, cu trecere în alergare și înapoi, sub forma alternărilor: se execută după schema: mers obișnuit, mers cu pasul întins, mărirea frecvenței și trecerea în alergare (fig
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
lămurire în legătură cu întoarce, spunem că e determinant al verbului, iar acesta e determinatul substantivului. Relația dintre întoarce și ochii e un caz particular al relației „determinant - determinat”. Determinatul se mai numește și regent, iar determinantul poartă și numele de subordonat. Recurgând la o notație simbolică, vom folosi „R” pentru regent, „S” pentru subordonat. Prin urmare, întoarce ochii ilustrează relația numită relație de subordonare. Până aici am examinat relația dintre întoarce și ochii numai din punctul de vedere al înțelesului. S-a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
am obținut un enunț nereperat din punct de vedere semantico-sintactic, în care verbul din regentă a căpătat valoare reflexiv-obiectivă, iar subordonata nu se racordează semantic cu propoziția principală. De aceea, pentru obținerea enunțului Rezultatul se dorește (se vrea) încurajat, vom recurge la cea de-a doua modalitate (care are o cale mai scurtă) de derivare. Construcția de bază, de la care derivă enunțul în cauză, este: Se dorește (se vrea) / ca rezultatul să fie încurajat. Primul pas îl constituie transformarea de „ridicare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
formală prin care acești nepoți ai lui Bilaiu, de fapt Albul, urmăreau să se desprindă de vechea obște. De altfel, vechea formă de stăpânire devălmașă îndreptățea pe răzeșii umbrăreșteni să acționeze în acest mod și la acest drept de stăpânire recurg ei în speța dată, situație neconvenabilă „nepoților lui Bilăiu”, deveniți slujbași ai statului cu pretenții de privilegii, pe care ceilalți devălmași nu le recunosc și nu le acceptă. I-am identificat pe acești slujbași într-un document din 12 aprilie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
succesorală, din generație în generație, neînregistrându-se nici aici acte de vânzare-cumpărare, dar nici prea multe documente din care să rezulte explicit cine de la cine a primit stăpânirea. Așa că, pentru reconstituirea modului de transmitere, ne vedem obligați de situație să recurgem la stabilirea relațiilor de rudenie existente între cei atestați ca stăpâni siguri pe Bozieștii de Sus, după dania din 1645. Într-o astfel se postură, adică de stăpân sigur în Boziești, îl aflăm pe Manolache Costache, fiul serdarului Costachi, căsătorit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rămas vechea practică, munca țăranilor în dijmă, pentru care nu se mai limita darea zeciuielii, ca pe vremea Costăcheștilor și a urmașilor acestora, ci „pe din două”, adică, proprietarul jumătate și țăranul jumătate din recolta obținută. De multe ori se recurgea la acte silnice din partea boierului. Dau un exemplu concret din timpul copilăriei mele. Prin 1937, tatăl meu, Toader Sion, și un vecin al nostru, Ghiță Bulai, au mers la Siret să pescuiască. Sub motivul că au pescuit în apa Siretului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știe cine sunt, arătându-le și o mândrie nespusă, care nu mai stătusă la alt domn, făcând și mare nedreptate țării și săracilor”. Într-o asemenea situație, „au început boierii a să face totuna”, adică s-au unit împotriva domnului, recurgând la mijloacele de luptă practicate în epocă: arzurile la împărăția turcească, fuga peste granițe și solicitarea sprijinului din afară etc., printre cei care acționează acum fiind „Enachi Costandache vornic, Iordache Costache vistieriu, Ilie Costache spatar, Sandul Sturdza paharnic, Arghiri di
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rânduri, locuitorii nu să supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Totodată, aprecia că plângerile către Isprăvnicie „prin care lăcuitorii satului Torcești să jăluiesc și-mi impută niște lucruri neertate”, sunt neadevărate și neconforme realității. Vechilul său, Anastasă Șotropa, a recurs la folosirea oamenilor „pentru podvezile ce datorează locuitorii după așezămând, punându-i să taie copaci și a dărâma crengile cele mari”, lucrare în urma căreia, consemnează unul din rapoartele Isprăvniciei, un locuitor, pe nume Ilie Ursu „ar fi chicat dintr-un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și ne prezintă cifre în minus și niciodată în plus. Mai menționăm că, atunci când actele nu înscriu numărul de locuitori, ci doar pe cel al familiilor, respectiv capul de familiei, pentru a afla cifra totală a oamenilor din așezare, am recurs la multiplicarea cu 5 a numărului ce reprezintă familiile, așa cum se procedează în lucrările de acest gen. De reținut și faptul că evidența, pe care o expunem mai jos, are în vedere populația grupată prin cumulare pe cele două hotare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
subliniat faptul că nu toți locuitorii sau nu întotdeauna erau dispuși să macine cerealele lor la morile specializate. Unii mai aveau acele instalații rudimentare, numite râșnițe, și își realizau cu ajutorul lor făina trebuitoare. Sigur că aceștia erau foarte puțini și recurgeam la o atare treabă fie din spirit de conservatorism (până în zilele noastre a existat părerea că făina de la moara de apă e mai spornică și mai bună decât aceea de la moara de foc), fie din spirit de economie, considerând costisitoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au putut intra mai ușor în stăpânirea pământului, pe care l-au lucrat și udat cu sudoarea muncii lor moșii și strămoșii, iar Casa Rurală s-a dovedit a fi o instituție bancară benefică țăranilor, în sensul că nu a recurs la execuții silite sau la confiscarea loturilor acelor țărani care nu au reușit să fie punctuali cu achitarea sumelor pentru lotul de pământ primit. Astfel, dacă unii locuitori au reușit să restituie la termen sumele cu care erau debitori și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anume trasate și aliniate după vreun plan ingineresc, deci nici vorbă de sistematizare, pentru simplul motiv că, în vechime, oamenii își întemeiau și durau așezările cum și unde îi convenea fiecăruia, multe din locuințe fiind înfiripate, inițial, pe terenuri împădurite, recurgându-se la defrișarea prealabilă a unui petec de pădure și amenajarea spațiului necesar alcătuirilor gospodărești. Aspectul neregularității dispunerii așezărilor, implicit al căilor de comunicație, se poate observa și astăzi în satele cu mare vechime, cazul satului Poiana fiind, poate, cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ciorneiu pe „Sanda țiganca, fata lui Căruță țiganul”, ce aparținuse anterior „Casandrei, fata Mitrei vornicului”, făcută danie de aceasta vărului său, Neculai Apostol, iar acesta o vânduse lui Ciornei. Cum însă soția lui Toader Costachi era rudă cu Neculai Apostol, recurge la prevederea dreptului de preemțiune și o răscumpără, trecându-o în stăpânirea sa. Mai târziu, pe 30 iulie 1795, în foaia de zestre, prin care vornicul atunci Neculai Balș își va dota fiica cu giuvaiere, argintărie în vase și tacâmuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și generalizării, aproape, a fenomenului arendășiei, datul moșiilor de către stăpâni „pe posesie”, cum erau Torceștii și Umbrăreștii în vremea din urmă. Iar arendașii aveau interesul ca, în termen cât mai scurt, să obțină maximum de câștig. În acest scop, ei recurg la încălcarea reglementărilor precizate prin ponturile boierești, ceea ce fusese înainte slujba obicinuită devenise acum caducă în concepția atât a stăpânilor, cât și a arendașilor, ei mărind numărul de zile și volumul muncilor pe moșie. Documente din care se vede încălcarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat, una, două familii ajung să dețină un număr de părți disproporționat de al celorlalți. În cadrul acestui proces de diferențiere pe număr de părți, intervin și cele derivate din căsătorii, moșteniri, danii, cumpărări. Într-o asemenea situație, ajunsă disproporționată, se recurge la ieșirea din indiviziune a acelora cu părți consistente cantitativ, fenomen semnalat corect de către păstrătorul tradiției când definește calitatea de megieș. Al. I. Gonța face aici o amplă divagație cu privire la originea și sensul noțiunii de megieș, scoțându-l din contextul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică în această privință. Alex. I. Gonța, scrie că ies din devălmășie și devin megieși locuitori din categoria celor ce se raportează la „proprietatea răzeșească a familiilor mici”. Noi constatăm că recurgeau la dreptul separării, de predilecție, familiile puternice economic și politic, respectiv cele cu părți consistente în hotarul devălmaș. Așa cum se va putea vedea din cele ce vom expune în continuare, cazul obștei arhaice umbrăreștene se pretează a fi considerat ilustrativ
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
putea vedea din cele ce vom expune în continuare, cazul obștei arhaice umbrăreștene se pretează a fi considerat ilustrativ din punctul de vedere al deosebirii ce există între conținutul noțiunilor de răzeș și megieș, cât și în privința categoriilor sociale ce recurg la dreptul separării din obște, al ieșirii din indiviziunea numită devălmășie. Că așa s-a produs ruperea succesivă a Bozieștilor și Torceștilor din marea întindere umbrăreșteană ne stă mărturie apa râului Bârlad, devenit hotar între marea stăpânire boierească și obștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu anii. Explicația situației la care s-a ajuns este, totuși, ușor de găsit și rezidă în faptul că, în timp ce sporul demografic ajunge să fie substanțial crescut, suprafețele de teren, rămânând aceleași, devin tot mai neîndestulătoare pe familii, iar oamenii recurg la încălcări de stăpânire în detrimentul vecinilor, a rudelor chiar, a celor plecați în alte localități. Se pare că e și o dispută aprigă între răzeșii de pe cele trei vetre principale de locuire: Umbrărești, Condrea și Suraia. Avem de-a face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]