16,853 matches
-
Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1920-1924), obținând licența în limba și literatura română, secundar istorie (1924). I-a avut ca profesori în facultate pe Gheorghe Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, Nicolae Drăganu și Ioan Lupaș. După absolvirea facultății lucrează ca redactor la săptămânalul clujean "Societatea de mâine", arhivar suplinitor la Arhivele Statului din Cluj și profesor suplinitor (1924-1926). În anul 1926, la recomandarea profesorului Sextil Pușcariu, obține o bursă de doi ani (1926-1928) la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, de lângă Paris, condusă
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
Istoria literaturii române moderne, în care prezintă circulația valorilor universale în spațiul cultural românesc din Transilvania. a fost un militant activ pe plan cultural, îndeplinind în paralel și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei (1936-1945), fiind redactor responsabil al revistei "Transilvania" (1941-1945). Începând din 1951 a condus Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj a Academiei Române și a fost redactor responsabil al Buletinului de studii și cercetări de istorie literară și folclor din Cluj. A
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
în paralel și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei (1936-1945), fiind redactor responsabil al revistei "Transilvania" (1941-1945). Începând din 1951 a condus Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj a Academiei Române și a fost redactor responsabil al Buletinului de studii și cercetări de istorie literară și folclor din Cluj. A decedat prematur în 1958, lăsând ca proiecte nerealizate o monografie amplă despre George Bariț și editarea operelor complete ale lui Ioan Slavici. Începând din septembrie
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
apoi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj, Secția de istorie literară. În calitate de cercetător a contribuit la elaborarea mai multor lucrări
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Marin Preda, Istoria și structura genurilor literare. A publicat foarte devreme cronici și recenzii, studii specializate și exhaustive, dar a amânat, până la limita ratării, debutul în volum. Student eminent, a practicat ulterior toate meseriile filologice: a fost profesor, bibliotecar, muzeograf, redactor la toate tipurile de publicații de la cotidian la reviste foarte specializate, de tip „Manuscriptum”. Avem acum, în 1992, plăcerea și motivația să-i predăm ștafeta direcției critice pentru o nouă „generație maioresciană”, pe care și noi am primit-o de la
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
de limbă și literatură, la școala medie din Cărbuna, Anenii Noi (1975-1976). Ulterior, a fost lector la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (1976-1978). În august-decembrie 1977 urmează cursuri de recalificare (literatura universală) la Institutul Pedagogic de la Moscova. Revenit acasă, devine redactor, apoi redactor-șef adjunct la Editura Literatura Artistică (1978-1987). A fost colaborator la revista Columna (1987-1991), la ziarele Sfatul Țării, Observator (1991-1993), colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
și literatură, la școala medie din Cărbuna, Anenii Noi (1975-1976). Ulterior, a fost lector la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (1976-1978). În august-decembrie 1977 urmează cursuri de recalificare (literatura universală) la Institutul Pedagogic de la Moscova. Revenit acasă, devine redactor, apoi redactor-șef adjunct la Editura Literatura Artistică (1978-1987). A fost colaborator la revista Columna (1987-1991), la ziarele Sfatul Țării, Observator (1991-1993), colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare) până în prezent
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
literatura universală) la Institutul Pedagogic de la Moscova. Revenit acasă, devine redactor, apoi redactor-șef adjunct la Editura Literatura Artistică (1978-1987). A fost colaborator la revista Columna (1987-1991), la ziarele Sfatul Țării, Observator (1991-1993), colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare) până în prezent este redactor-șef al Editurii Arc. Debut absolut: Tinerimea Moldovei, 1979. Debut editorial: Mihai Eminescu. Opere, în trei volume, ediție critică și adnotată (în colaborare), Editura Literatura Artistică
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
adjunct la Editura Literatura Artistică (1978-1987). A fost colaborator la revista Columna (1987-1991), la ziarele Sfatul Țării, Observator (1991-1993), colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare) până în prezent este redactor-șef al Editurii Arc. Debut absolut: Tinerimea Moldovei, 1979. Debut editorial: Mihai Eminescu. Opere, în trei volume, ediție critică și adnotată (în colaborare), Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1981. A publicat articole și studii în revistele: Basarabia, Sud-Est cultural, Contrafort, Semn
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
și dramaturg român, fiind cunoscut pentru Trilogia "Batalioane Invizibile" (I. "Craterul", II. "Rhizoma", III. "Asteroidul"), "Coroana Izabelei", "Avocatul Diavolului" și romanul-teatru "Rătăcirea Domnului". a fost unul dintre cei mai activi și importanți scriitori din câmpul literar post-decembrie 1989. A fost redactor șef al revistei de cultură "Luceafărul", pe care a condus-o din 2000. Marius Tupan a fost ultimu fiu al lui Nicolae Tupan, lăcatuș ceferist, și al Izabelei (n. Tecu). În lucrarea "Marius Tupan între utopie și parabolă", publicată de
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
desființată, o dată cu alte publicații, printr-un decret prezidențial al lui Nicolae Ceaușescu. Unsprezece luni scriitorul a fost șomer, apoi a fost angajat la Biblioteca Națională (fosta B.C.S.) unde a lucrat până în toamna lui 1975, iar următorii cincisprezece ani a fost redactor la revista „Urzica”, perioadă în care și-a descoperit și exersat componenta umoristică a scrisului. Debutează în revista Ramuri (1964). Colaborează, ca student, la Viața studențească, Amfiteatru, Luceafărul. Își ia licența cu o teză despre Vasile Voiculescu, în a cărui
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
2001) și al unor volume de teatru. A primit premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Coroana Izabelei (1982) și al Uniunii Scriitorilor (1995 și 1998), cât și alte premii literare. Cu începere din 1993, Marius Tupan trece de pe postul de redactor-șef adjunct pe cel de redactor-șef al publicației săptămânale, „Luceafărul”, pe care-l editează împreună cu Laurențiu Ulici. În 2001 publică, la Editura Fundației Luceafărul, Istoria literaturii române de azi pe mâine (1944-1989) de Marian Popa. A scris sute de
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
teatru. A primit premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Coroana Izabelei (1982) și al Uniunii Scriitorilor (1995 și 1998), cât și alte premii literare. Cu începere din 1993, Marius Tupan trece de pe postul de redactor-șef adjunct pe cel de redactor-șef al publicației săptămânale, „Luceafărul”, pe care-l editează împreună cu Laurențiu Ulici. În 2001 publică, la Editura Fundației Luceafărul, Istoria literaturii române de azi pe mâine (1944-1989) de Marian Popa. A scris sute de cronici literare și cronici sportive și
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
alegere comună pentru că ea nu adaugă prea multă aromă, în timp ce conferă sandvișului o textură crocantă. Autorul pe teme alimentare a sugerat că BLT nu are nevoie de salată verde deloc, întrucât este „de prisos”, o sugestie pe care Jon Bonné, redactor pe teme de lifestyle la MSNBC, o consideră „șocantă”. Michele Anna Jordan, autoarea "", consideră că tomatele sunt ingredientul-cheie și recomandă utilizarea de roșiilor din soiuri mai mari, deoarece au mai multă pulpă și mai puține semințe. Sandvișul este uneori servit
BLT () [Corola-website/Science/337228_a_338557]
-
curcan. BLT a fost descompus în mai multe forme; de exemplu, Edna Lewis și Scott Peacock au creat o salată BLT în "," tăind ingredientele în bucăți de 1 țol (25 mm) și adaugând maioneză. Această variație a fost descrisă de redactorul "" Julia Reed ca fiind „și mai perfectă decât un BLT”. Veganii și vegetarienii pot înlocui baconul cu drept în loc. Această rețetă se numește TLT ("Tempeh", Salata verde, Roșii). Alternativ, ei pot folosi și . Deși ingredientele BLT există de mai mulți
BLT () [Corola-website/Science/337228_a_338557]
-
pe rînd,pedagog de noapte la Școala de șoferi profesioniști din Cluj-Napoca, preparator de produse explozibile la Combinatul Chimic din Făgăraș, dispecer de producție la fabrica "Nivea" Brașov, referent literar la Teatrul Dramatic Brașov, instructor cultural-sportiv la UJCM Brașov și redactor la revista "Astra". Dupa 1990 este o vreme redactor-șef al revistei "Astra", referent de specialitate la Biblioteca Județeană "George Barițiu" din Brașov, redactor la posturi de radio brașovene, profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brașov, redactor șef al Editurii
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
profesioniști din Cluj-Napoca, preparator de produse explozibile la Combinatul Chimic din Făgăraș, dispecer de producție la fabrica "Nivea" Brașov, referent literar la Teatrul Dramatic Brașov, instructor cultural-sportiv la UJCM Brașov și redactor la revista "Astra". Dupa 1990 este o vreme redactor-șef al revistei "Astra", referent de specialitate la Biblioteca Județeană "George Barițiu" din Brașov, redactor la posturi de radio brașovene, profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brașov, redactor șef al Editurii ”Grinta” din Cluj-Napoca. În perioada 1973-l979 frecventează cenaclurile literare
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
la fabrica "Nivea" Brașov, referent literar la Teatrul Dramatic Brașov, instructor cultural-sportiv la UJCM Brașov și redactor la revista "Astra". Dupa 1990 este o vreme redactor-șef al revistei "Astra", referent de specialitate la Biblioteca Județeană "George Barițiu" din Brașov, redactor la posturi de radio brașovene, profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brașov, redactor șef al Editurii ”Grinta” din Cluj-Napoca. În perioada 1973-l979 frecventează cenaclurile literare "Echinox" și "Napoca universitară" din Cluj-Napoca și, după "Cenaclul SECULUM al Tinerilor Scriitori Ardeleni" care
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
UJCM Brașov și redactor la revista "Astra". Dupa 1990 este o vreme redactor-șef al revistei "Astra", referent de specialitate la Biblioteca Județeană "George Barițiu" din Brașov, redactor la posturi de radio brașovene, profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brașov, redactor șef al Editurii ”Grinta” din Cluj-Napoca. În perioada 1973-l979 frecventează cenaclurile literare "Echinox" și "Napoca universitară" din Cluj-Napoca și, după "Cenaclul SECULUM al Tinerilor Scriitori Ardeleni" care a funcționat la Dej și Beclean pe Someș, cenaclul "Astra" și "Cercul Literar
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
Cehia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova și SUA. În prezent autorul este stabilit în Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România - USR, membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - ASPRO și membru fondator al Asociației Ziariștilor din România - AZR. Este redactor al revistei românești de cultură ”ALTERNAȚE” (München ). Ierunca", interviu (cu o postfață de Liviu Antonesei), Ediția I, Editura Eikon, 2010. Diploma de excelență a Bibliotecii Județene V.A.Urechia, Galați, 2011. Ediția a II-a, cu trei fotografii de Constantin
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
studieze vreme de doi ani la Institutul de arte plastice „Avni” din Tel Aviv, instituție pe care a apreciat-o și care i-a sporit pasiunea penru creația lirică. Poetul și ziaristul Maxim Gilan a arătat poezii de-ale ei redactorului magazinului literar Akhshav (Acum), Gavriel Moked, și acesta le-a publicat pentru prima dată în această revistă în anul 1964.Mai apoi, în acelaș an, Gilan a publicat din versurile ei în revista de avangardă „Kiltartan". Începând din anul 1972
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
a publicat pentru prima dată în această revistă în anul 1964.Mai apoi, în acelaș an, Gilan a publicat din versurile ei în revista de avangardă „Kiltartan". Începând din anul 1972 Wallach a frecventat cercul revistei "Siman Kria" al cărui redactor era Menahem Peri. Acesta a editat două din volumele ei de versuri, iar postum, și culegerea antologică „Inconștientul se deschide ca un evantai”. Yona Wallach s-a numărat printre fondatorii revistei „Peshita” care promova introducerea limbii cotidiene în poezie. În
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
martie 1910 - d.30 aprilie 2012) a fost un istoric israelian, activist în mișcarea sionista revizionista, profesor de istorie la Universitatea Cornell în Statele Unite. Netanyahu a fost un timp secretarul personal al lui Vladimir Zeev Jabotinsky, părintele sionismului revizionist, și redactor al Enciclopediei Ebraice. O mare parte din viața a trăit în Statele Unite. S-a specializat cu deosebire în istoria evreilor din Spania. A fost, între altele, tatăl lui Binyamin Netanyahu, prim ministrul Israelului, și al lui Yonatan Netanyahu, comandat al
Benzion Netanyahu () [Corola-website/Science/337336_a_338665]
-
domină viața politică evreiască din Palestina. Revizionismul susținea necesitatea unui „zid de fier” ideologic care să protejeze pe evreii din Palestina de ostilitatea vecinilor lor arabi. Benzion Netanyahu a fost în anii 1934-1935 coredactor al revistei lunare ebraice „Betar” și redactor al organului cotidian al sionismului revizionist „Hayarden” (Iordanul) care a apărut la Ierusalim în anii 1933-1934, până ce a fost interzis de autoritățile mandatare britanice. După ce nu a reușit să-l convingă pe Itamar Ben Avi, fiul lui Eliezer Ben-Yehuda să
Benzion Netanyahu () [Corola-website/Science/337336_a_338665]
-
auspiciile sioniștilor revizioniști, Netanyahu a înființat în 1931 cotidianul Haam, (Poporul), care, și el, a fost închis după câteva luni de către britanici. După buletinul „Hayarden”, în 1938, Netanyahu a înființat ziarul Hamashkif (Observatorul). În anii 1935-1940 Netanyahu a fost și redactor la Editură politică sionista din Ierusalim și Țel Aviv În anul 1940 Netanyahu a plecat în Statele Unite, unde, la New York, a fost, pentru scurtă vreme, secretarul personal al lui Jabotinsky, care se află în exil și caută un suport american
Benzion Netanyahu () [Corola-website/Science/337336_a_338665]