16,778 matches
-
acestor păduri, cât și noile plantații necesită un management forestier durabil în raport cu strategia silvicolă a Uniunii Europene conform Rezoluției Consiliului din 15 decembrie 19986. (3) Materialul de reproducere a speciilor de copaci și a hibrizilor artificiali, care sunt importanți pentru silvicultură, trebuie să fie adecvat din punct de vedere genetic diverselor condiții de amplasament și să fie de calitate superioară; conservarea și sporirea biodiversității pădurilor, inclusiv diversitatea genetică a copacilor, este esențială pentru gestionarea durabilă a pădurilor. (4) În măsura în care directivele se
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
cu Directiva Consiliului 77/93/CEE din 21 decembrie 1976 privind măsurile de protecție luate împotriva introducerii în statele membre de organisme dăunătoare plantelor sau de produse din plante și împotriva răspândirii lor în Comunitate 7. (5) Cercetările în domeniul silviculturii au arătat că, dacă valoarea pădurilor urmează să crească, inclusiv acele aspecte ce privesc stabilitatea, adaptarea, rezistența, productivitatea și diversitatea, este necesar să fie folosit material de reproducere care este adecvat atât genetic, cât și fenotipic amplasamentului și de calitate
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
să fie aplicate comercializării atât în cadrul statelor membre, cât și pe piețele interne. (9) Normele ar trebui să ia în considerare nevoile practice și ar trebui să fie aplicate numai acelor specii și acelor hibrizi artificiali care sunt importanți pentru silvicultură în întreaga Comunitate sau în unele părți ale Comunității. (10) În unele state membre utilizarea materialului forestier de reproducere din categoria "sursă-identificată", care n-a fost aprobat pentru comercializare de Directiva 66/404/CEE, este tradițională, compatibilă cu climatul și
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
întreaga Comunitate sau în unele părți ale Comunității. (10) În unele state membre utilizarea materialului forestier de reproducere din categoria "sursă-identificată", care n-a fost aprobat pentru comercializare de Directiva 66/404/CEE, este tradițională, compatibilă cu climatul și indispensabilă silviculturii și de aceea este adecvată aprobarea pentru comercializare a unui astfel de material în statele membre care doresc acest lucru; cu toate acestea, este neadecvată impunerea comercializării unui astfel de material în toate statele membre. (11) Anumite regiuni ale Comunității
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
mănăstirea Murbach, Saint- Leger . Munster Valley De obicei denumit " Vallée de Munster " vale mare și de mijloc a bazinului de captare Fecht clar circumscrisa de culmi muntoase. Această vale, care a fost puternic industrializata în timpul de textile, are o agricol, silvicultura și turismul. Acesta își păstrează o identitate puternică. Munster, de 380 de metri deasupra nivelului mării, la confluenta a Little Fecht și Fecht, este un oraș de proveniență vechi, cumpărături , sediul central al Parcului Regional Ballons des Vosges . Doller vale
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
privat se ridică la 14.717. Structura pe activități a economiei celor 14.796 agenți economici din județ este următoarea: - industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de mașini și cea a prelucrării metalelor, urmată de industria chimică); - agricultura și silvicultura - 229; - construcții - 530; - comerț - 8.257; - transporturi - 563; - cercetare și proiectare - 185; - turism - 773; - informatică - 171; - prestări servicii - 1.599; - finanțe, bănci, asigurări - 58. Comparativ cu anul 1989, producția industrială din anul 2001 a fost mai mică cu 78,1
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
aur. Semnificația elementelor însumate: Simbolizează cadrul natural, comerțul și activitatea navală desfășurată de localnici în această regiune a Dunării de Jos. , al patrulea mare centru industrial al României, are ca ramuri economice principale: "-industrie și construcții: 43% -servicii: 38% -agricultură, silvicultura și exploatări forestiere:19%" Turism Portaluri Hărți
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
European și Europei Centrale a Regiunii Circumboreale în cadrul Regatului Boreal. Teritoriul Germaniei poate fi subdivizat în două ecoregiuni: pădurile montane mixte ale Mediteranei europene și reciful marin ale Atlanticului nord-estic. Majoritatea Germaniei este acoperită fie din teren arabil (33%), fie silvicultură și regiune păduroasă (31%). Numai 15% este acoperit de pășuni constante. Plantele și animalele sunt, în general, comune celor din perioada medievală. Fagi, stejari, și alte esențe de foioase constituie o treime din păduri; pădurile de conifere sunt în creștere
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
populație de 224,384 Locuitori . La sfârșitul anului 2003, în județul Sălaj, erau înmatriculați la Oficiul Registrului Comerțului un numar de 8.441 agenți economici. Principalele domenii în care își desfășoară activitatea agenții economici sunt: agricultura (26), creșterea animalelor (185), silvicultura (8), pescuit (4), industrie (1345), construcții (459), comerț (4.377), transporturi (667), servicii (1.032) și altele (338). Din cei 8.441 agenți economici înregistrați, un numar de 5.438 sunt societăți comerciale, gruparea acestora după tipul de capital prezentându
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
steme a județului Mureș fixată după primul război mondial. Câmpul este format din 3 fascii care reprezintă Mureșul și Târnavele. Bradul prezent în partea superioară a câmpului înlocuiește vechiul măr, simbol al pomiculturii, prin acest aspect se dorea sublinierea importanței silviculturii în raport cu pomicultura în economia județului. În câmpul roșu este desenat un stâlp dublu de înaltă tensiune colorat cu argintiu. Sub această figură este figurată o retortă de aur înconjurată de o jumătate de fierăstrău circular în partea superioară, colorat cu
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
feudale de la Gurghiu. După anul 1989 economia județului Mureș primește noi coordonate, procesul de tranziție de la o economie centralizată la o economie de piață redefinește întreaga economie a județului. Principalele ramuri economice ale județului sunt împărțite astfel: industrie 41%, agricultură, silvicultură și exploatări forestiere 22%, servicii 37%. Conform statisticilor efectuate de Oficiului Registrului Comerțului Mureș, la data de 31 decembrie 2003, județul Mureș ocupa locul 14 pe țară la numărul agenților economici, cu un număr de 27.854 agenți economici. Din
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
comerciale din județul Gorj fac față cu greu crizei economice, o parte dintre acestea fiind nevoite să își restrângă activitatea, să apeleze la măsuri precum șomajul tehnic sau la concedieri colective, unele chiar sistându-și complet activitatea. Creșterea animalelor și silvicultura, precum și pomicultura, viticultura și apicultura reprezintă activități specifice pentru nordul județului, cultura cerealieră fiind prezentă mai ales în centru și sud. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb, grâu și secară, plante de nutreț, orz, ovăz și cartofi. Agricultura județului
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
acestea nu întâmpinau opoziția conservatorilor, încă stăpâni pe majoritatea mandatelor din adunare datorită sistemului electoral restrictiv. Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea căilor ferate, constituirea Consiliului superior al instrucțiunii publice, un regulament de navigație, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea Școlii de silvicultură și o serie de măsuri premergătoare unei secularizări a averilor mănăstirești au reprezentat, în această perioadă, concretizările planului de reforme. Din momentul în care conducerea guvernului a fost preluată de Mihail Kogălniceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei agrare
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
dată în 1892. Stemele celor trei ligi originare formează astăzi stema Cantonului Grisunilor. Locuitorii cantonului sunt celebri pentru o delicatesă culinară - carne uscată de vită numită în germană "Bündnerfleisch". Agricultura și turismul sunt pilonii economiei cantonale. Agricultura se bazează pe silvicultură și pe pășunatul estival în munte, în special de oi și capre. Turismul este concentrat în munți, în special în jurul orașelor Davos, Arosa, Laax și St. Moritz/Pontresina. Există, totuși, și câteva stațiuni în interiorul cantonului. În schimb la Cuira se
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
industria lemnului, industria electronică și electrotehnică. Urmând tendințele europene, forța de muncă ocupată în industrie a scăzut de la 42,1% (în 1980) la 27,1% (în 2001). În servicii lucrează 70,9 % din forța de muncă iar în agricultură și silvicultură sub 2 %. Tampere este un important nod de transport, pe locul al doilea în Finlanda după Helsinki. În octombrie 2000 s-a dat în folosință ultimul tronson al autostrăzii 12, care leagă Helsinki cu Tampere și mai departe cu nordul
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
Ferăstrăul cu lanț, denumit și motoferăstrău, este un ferăstrău antrenat de un motor pe benzină, electric, pneumatic sau hidraulic. Cel mai cunoscut este motoferăstrăul pe benzină pentru tăiat lemn (popular "drujbă"), utilizat în silvicultură sau în gospodărie. Principiul tehnic al unui lanț care rulează în jurul unei șine a fost utilizat deja în anul 1830 de către medicul din Würzburg Bernhard Heine la osteotom pentru a tăia oase. Deja înainte de 1900 a fost înlocuită munca în
Ferăstrău cu lanț () [Corola-website/Science/317707_a_319036]
-
fost determinată de particularitățile speciale ale climatului, teritoriului și condițiilor de vânătoare. Perioada de glorie a trăit-o în Evul Mediu, într-un timp în care a fost câinele favorit de vânătoare al curților nobiliare. Datorită dezvoltărilor în agricultură și silvicultură, a fost trimis în trecut în pădurile greu accesibile, din munții Carpați. Ca rezultat al influenței condițiilor de teren, au evoluat două varietăți de copoi ardelenesc: varietatea cu picioare lungi și varietatea cu picioare scurte. Aceste două varietăți în general
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
este parte a "Grupului Schweighofer" și își are rădăcinile într-o afacere de familie austriacă, având peste 400 de ani de experiență în afacerile de prelucrare a lemnului. Astăzi, domeniile principale de activitate sunt industria lemnului, producția de vâscoză, silvicultură, producția de bioenergie și afaceri imobiliare. Schweighofer este activ în România din 2002 și a deschis prima fabrică în anul 2003. În prezent compania este lider în afacerile europene de prelucrare a lemnului, având peste 2.500 de angajați în
Holzindustrie Schweighofer () [Corola-website/Science/318603_a_319932]
-
exemplu, la producția textilelor. 240 de angajați produc 150.000 tone de vâscoză (pentru fibra de vâscoză și nitrat de celuloză). Pădurile Schweighofer deținute în Republica Cehă și în România sunt administrate de experți silvici calificați, în concordanță cu principiile silviculturii durabile și aproape naturale. Toate pădurile administrate de O.S. Cascade Empire (parte a Grupului Schweighofer) în România sunt certificate FSC. Grupul Schweighofer dezvoltă și conduce proiecte imobiliare în orașe centrale din Austria și Canada. Deschis în 2007 The Gerald
Holzindustrie Schweighofer () [Corola-website/Science/318603_a_319932]
-
transformarea fizică sau chimică a materialelor, substanțelor sau componentelor în noi produse sau componente, printr-o serie de procese. Materialele, substanțele sau componentele sunt "materii prime" care pot fi produse ale altor activități de fabricație sau sunt produse ale agriculturii, silviculturii, pescuitului, mineritului și industriei extractive etc. Fabricațiile sunt foarte diferite. Ele pot fi diferențiate, în baza multor criterii, cum ar fi: Rezultatul unui proces de fabricație poate fi un bun finit, în sensul că acesta este gata pentru utilizare sau
Fabricație () [Corola-website/Science/321626_a_322955]
-
regiunea Bucovina. Prin activitatea desfășurată, el încearcă să reînvie tradițiile huțulilor bucovineni. A scris cinci cărți de povestiri cu tematică silvică. După urmarea cursurilor primare la Moldovița, a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1976) și apoi Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), obținând diploma de inginer silvic. A lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial Moldovița (1983-1987), apoi ca inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc (1987-1988), inginer la Ocolul Silvic Breaza
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
fost șef al Ocolului Silvic din Moldovița (1990-2001, 2006). Ulterior a absolvit un curs de management în THR pentru conducerea societății comerciale de turism (2002), obținând un atestat de ghid de turism în anul 2010. S-a implicat în promovarea silviculturii și a ecologiei. Începând din 1991 a organizat un cerc de inițiere pentru elevi în problemele pădurii. A colaborat la emisiuni pe teme de silvicultură și ecologie, de promovare a imaginii Bucovinei sau de prezentare a etniei huțule din Bucovina
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
obținând un atestat de ghid de turism în anul 2010. S-a implicat în promovarea silviculturii și a ecologiei. Începând din 1991 a organizat un cerc de inițiere pentru elevi în problemele pădurii. A colaborat la emisiuni pe teme de silvicultură și ecologie, de promovare a imaginii Bucovinei sau de prezentare a etniei huțule din Bucovina la Radio România Actualități și la diferite posturi de televiziune: TVR, TVR Internațional, TVR Iași, TV Suceava, Antena 1 ș.a. Din punct de vedere al
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
A debutat ca publicist în anul 1984 în revista „Pagini bucovinene” și ca scriitor în revista „Luceafărul” din 1 martie 1986 (sub pseudonimul Călin Baciu). În prezent, lucrează ca redactor la revistele „România pitorească” și „Bucovina forestieră” (revistă tehnico-științifică de silvicultură); colaborează cu articole la revistele „Pădurea noastră”, „Vânătorul și pescarul român” (revista Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România), „Magazin”, „Crai nou”, „Artemis”, „Diana”, sau „Formula AS”. În anul 2006, Casian Balabașciuc a adunat o serie de povești
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
(n. 26 ianuarie 1860 - d. 8 octombrie 1936) a fost unul din pionierii silviculturii din România, licențiat în științe silvice și profesor universitar. S-a născut la moșia de la Vâlsănești a tatălui sau, Adolf Georg Grunau, prieten cu C.A. Rosetti și Ion C. Brătianu, medic curant al celor mai însemnate familii din București
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]