167,819 matches
-
a statua dihotomia noi/ei, noțiunea de nomenklatură s-a impus ca desemnând un veritabil grup dominant, format din indivizi cu același statut social, cu același sistem de valori, cu comportamente similare. Această definiție, provenită din limbajul curent, acoperă autodefinirea administrativă stabilită de Partid. În regimul comunist, nomenklatura regrupa, În mod real, cea mai mare parte a elitelor politice și economice, putând astfel să constituie un grup „În sine” și „pentru sine”. Anul 1989 a fost precedat de un proces de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a găsi fonduri, trebuie dezvoltată pe scară largă o activitate economică pe care Comitetul Central și comitetele locale să o desfășoare În beneficiul propriu șsubl. n.ț”. Pentru a ajunge aici, trebuia să fie pusă În valoare infrastructura Partidului (clădiri administrative, centre de odihnă, diferite bunuri) și, mai ales, „să se intensifice și să se finalizeze rapid lucrările destinate să reglementeze juridic chestiunile legate de proprietate ș...ț, proprietăți de care dispun Comitetul Central și organele regionale ale Partidului”. S-a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
existența sigură a unui etos Întreprinzător, iar În aval, ele duc la opțiuni filosofico-politice foarte diferite. Antreprenoriatul voluntar În această categorie vastă se situează toți cei care au căutat să-și deschidă, În spațiul constrângător al economiei centralizate și controlate administrativ, propriul spirit antreprenorial. Este vorba despre acei căpitani ai industriei socialiste care, Însuflețiți de visele sociale ale industrializării, apoi de eșecurile acestora, găsesc În Întreprinderea privată realizarea adecvată a vocației lor; despre cei care, remarcând dezvoltarea progresivă a sectorului privat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
drepturilor fundamantale ale minorităților, prin folosirea limbii materne În școală și În administrație, prin promovarea culturii naționale și prin apărarea identității etnice. UDMR cerea În același timp introducerea unui sistem de „autonomie locală”, considerarea României ca stat multinațional și descentralizarea administrativă. Mai târziu, acestor revendicări li s-a alăturat ideea constituirii unei universități În limba maghiară la Cluj. În același timp, În programele din 1992 și 1995, identitatea anticomunistă a fost În mod oficial afirmată. Acest lucru a fost generat, pe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
elitelor politice românești imediat după căderea comunismului. În aceste condiții, partidul succesor emergent a fost net favorizat În procesul său de instituționalizare și consolidare, căci a putut conduce o politică de cooptare a vechilor membri ai nomenclaturii sau ai aparatului administrativ comunist (mai ales pe cei din eșaloanele inferioare), persoane care beneficiau de un anumit savoir-faire decizional și care dispuneau deja de un anumit acces la resursele statutului. Această moștenire a trecutului, a cărei remanență a fost favorizată și de câștigarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
100 TOTAL 194 100 100 Mihăiță LUPU Funcționarea Academiei „ștefan Gheorghiu” sau ce putem recupera În folosul mobilității elitelor actuale din România 1. Introducere Obiectivul acestui titlu este acela de a analiza funcțiile instituțiilor/structurilor implicate În formarea elitelor economice, administrative și politice din România Înainte de 1989, dincolo de ideologii și de confiscarea acestor funcții prin confundarea lor cu cele ale regimurilor unde se manifestă. Nu sunt interesat de a da verdicte sau de a arăta ce ar fi fost mai bine
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
expertiza specializată, În instituțiile centrale ale statului - la nivelul partidelor politice, al Ministerului Afacerilor Externe și În Învățământul superior. În 1995 Însă, obiectivul noii structuri va fi formulat mult mai vag, și anume: „Sprijinirea procesului de reformă economică, socială și administrativă prin formarea și perfecționarea, la nivel universitar și postuniversitar, a specialiștilor din domeniul stiințelor politice, stiințelor administrative, relațiilor internaționale și integrării europene, al comunicării sociale, precum și al managementului”. Instituția devine o facultate clasică, ce Își pierde rolul de a oferi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Învățământul superior. În 1995 Însă, obiectivul noii structuri va fi formulat mult mai vag, și anume: „Sprijinirea procesului de reformă economică, socială și administrativă prin formarea și perfecționarea, la nivel universitar și postuniversitar, a specialiștilor din domeniul stiințelor politice, stiințelor administrative, relațiilor internaționale și integrării europene, al comunicării sociale, precum și al managementului”. Instituția devine o facultate clasică, ce Își pierde rolul de a oferi instruire, pe anumite dimensiuni, elitelor existente. Patrimoniul nu se pierde - o parte a fost preluat de noile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sau specifice, cum ar fi: economie, politică, management, marketing, creștere organizațională sau leadership. Centrul ar fi putut avea funcția unei edituri cum este Codecs. Un alt punct slab este lipsa de reacție oficială a școlii Naționale de Studii Politice și Administrative prin care să-și justifice și să detalieze descendența dintr-o instituție de Învățământ superior care are legătură cu fosta Academie „ștefan Gheorghiu”. Un alt punct slab l-a constituit nediferențierea studenților care au studiat la școala de partid. Din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Arhivele MAE În mai multe categorii, În funcție de conținutul lor. Fiecare tip de scrisori constituie un capitol al cărții. Ana Pauker primește scrisori de felicitare, petiții de la vechii săi tovarăși din ilegalitate, care Îi cer să fie sprijiniți În diferite demersuri administrative În virtutea calității lor de luptători pentru comunism, de la rudele prizonierilor de război și ale deportaților din Uniunea Sovietică, de la personalități celebre sau de la diplomați. Scrisorile de felicitare sunt cele care deschid volumul: ele sunt scrise În binecunoscutul limbaj de lemn
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
DGPCUM erau Împărțite În organe centrale-Direcția politică, Serviciul de inspecții, Serviciul secretariatului, Corpul de control, Direcția cadrelor, Direcția pazei și regimului locurilor de deținere, Direcția producție, Direcția unităților de muncă, Serviciul arhivă-evidență, Serviciul educări, Serviciul planificării, Serviciul contabilității centrale, Direcția administrativă, Serviciul sanitar, și organe exterioare-penitenciare, colonii de muncă, unități de muncă, unități productive (AANP, Fond Secretariat, Dosar nr. 24/1956, pp. 341-342). AANP, Fond Serviciul Cadre și Învățământ, dosar personal 5553, p. 191. ASRI, Fond Documentar, dosar nr. 9897, „Decizia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cit., p. 97. Ulterior, pentru fluența urmăririi textului și evitarea repetării, nu vor fi reluate și la puncte slabe. Extras din textul hotărârii Guvernului României nr. 55 din 19 ianuarie 1990. Devenită, din 1991, școala Națională de Studii Politice și Administrative, SNSPA HYPERLINK "http://www.politice.ro/descriere.php" http://www.politice.ro/descriere.php (site accesat la data de 15 septembrie 2007). Vezi: HYPERLINK "http://www.politice.ro/descriere.php" http://www.politice.ro/descriere.php, (site accesat la data
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
doar de determinismul biologic, specific eugeniei, ci și de caracteristicile contextului românesc. În 1918, peste 77% din populația României trăia la sate. România avea o rată extrem de mare a analfabetismului, teritoriul țării crescuse cu 40% față de anul 1914, iar infrastructura administrativă era fragmentată și neuniformă. România avea, de asemenea, o populație foarte diversă etnic și cultural. În perioada interbelică, România se confrunta cu probleme foarte diferite de cele ale Franței sau Germaniei la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de decrete foarte importante. Astfel, pentru o perioadă scurtă, el a experimentat direct tipul de putere tehnocrată care va deveni mai târziu una dintre piesele centrale ale lucrărilor sale. Folosind autoritatea pe care o avea, Moldovan a creat o infrastructură administrativă nouă care Împărțea Transilvania În șapte inspectorate sanitare. În completarea acestei măsuri, el a Înființat trei spitale - unul În Abrud, unul În Reghin și unul pentru femei În Cluj -, mai multe centre de asistență pentru copii În Beiuș și Orlat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aplicarea eugeniei În laborator și În cercetarea de teren. Lista cursurilor oferite și proiectele specifice din domeniul sănătății și igienei publice derulate de acest institut s-au dezvoltat pe baza interesului general pentru eugenie al membrilor conducerii sale academice și administrative. Moldovan era pionul principal În organizarea acestor activități, dar și alți susținători ai eugeniei, precum Aurel Voina, Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru au avut, de asemenea, roluri importante În funcționarea institutului. Deoarece Facultatea de Medicină din Cluj a fost Înființată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceeași atenție medicinei preventive și celei curative și care combina cercetarea cu practica medicală, fiind ghidat de un interes sporit pentru sănătatea populației de etnie română. În 1920, o dată cu dizolvarea Consiliului Dirigent, poziția sa a fost Încorporată În vechile cadre administrative ale Regatului României. În următorii cinci ani, În calitate de Inspector Sanitar General pentru Transilvania, Moldovan a Încercat să continue implementarea programelor și ideilor sale anterioare. Din lucrările sale publicate, dar și din corespondența privată din această perioadă, transpare clar faptul - trecut
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și aplicarea reformelor din domeniul sănătății publice În România, după primul război mondial, proveneau din Transilvania, până În 1918 provincie a Imperiului Habsburg. Secularizarea s-a produs, de asemenea, târziu În aceste teritorii, deoarece Biserica Ortodoxă a deținut o putere socială, administrativă și economică extraordinară În Țara Românească și Moldova până În 1864, când a pierdut cele mai multe dintre privilegiile sale juridice și funciare. În Transilvania, aceeași Biserică se bucura de un prestigiu deosebit la nivelul Întregii populații românești, deoarece fusese instituția care, Începând
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Fundația Rockefeller 56. O inițiativă mai importantă a fundației era programul de burse de vizită acordate cercetătorilor români excepționali 57. Selecția candidaților era realizată de consultanți locali. Reprezentanții Fundației Rockefeller din România erau responsabili de nominalizările finale, pe care consiliul administrativ din New York le accepta aproape invariabil. Cu toate acestea, nominalizările se realizau În colaborare cu câțiva specialiști români, printre care se afla aproape Întotdeauna Iuliu Moldovan. După Întoarcerea din stagiul de studiu, primele generații de bursieri au devenit parte a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a țărănimii, Încercând să transforme această populație numeroasă Într-o parte funcțională și bine integrată a comunității naționale și a statului român modern. Eugeniștii nu respingeau importanța Bisericii pentru comunitatea rurală locală, ca sursă de autoritate atât spirituală, cât și administrativă 105. Ei Înțelegeau că, dacă reformatorii doreau să obțină o schimbare reală a valorilor și comportamentului țăranilor, atunci ei trebuiau să se alieze cu preoții locali sau măcar să obțină acordul lor tacit. Din perspectiva populației rurale, autoritatea altor figuri importante
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și În Oradea, membrii acestor comunități vorbeau limba maghiară și unii se convertiseră la diferite forme de creștinism. Moldovan era Însă mai preocupat de potențialul revizionist al minorității maghiare foarte numeroase, În special În centrele importante pentru viața publică și administrativă a Transilvaniei - Cluj, Târgu-Mureș, Oradea și Arad -, decât de prezența unei populații evreiești În această regiune. Moldovan Își exprima În mod deschis teama de revizionismul maghiar și de efectele degenerative ale acestei populații În raport cu sănătatea etnicilor români. În ciuda acestor orientări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a administrației, prin acordarea unei puteri mai mari autorităților locale În procesele de luare a deciziilor și de alocare a fondurilor, o măsură promovată și de țărăniști, În opoziție cu politicile centralizatoare ale guvernului liberal 55. Elementul cheie al reformei administrative Îl reprezenta, În opinia lui Moldovan, Înlocuirea personalului curent, În cea mai mare parte clienți politici cu calificări cel puțin incerte și fără simțul responsabilității civice, cu tehnocrați. Avantajele angajării acestor specialiști ar fi fost, În opinia lui Moldovan, nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de o bună masă ereditară și au nevoie de un mediu favorabil 92. Astfel, În opinia lui Manliu, statul trebuia să-și mobilizeze toate resursele și instituțiile - intelectualitatea, programele de sănătate publică, politicile economice, educația științifică, artele, instituțiile legislative și administrative, mijloacele de comunicare, sistemul de educație, Biserica, armata, aparatul de război și diplomația - În direcția transformărilor eugenice. Ideile sale În privința priorităților programelor eugenice erau similare cu cele ale lui Moldovan. Discutând efectele politicilor eugenice, analiza lui Manliu avea Însă ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe care le formulează. Banu se referă În mod explicit la constrângerile impuse de disponibilitatea limitată de a cheltui veniturile statului pentru asemenea programe. Soluția sa, similară cu cea sugerată de Moldovan, Însă formulată mult mai direct, era reducerea cheltuielilor administrative alocate programelor de medicină curativă și folosirea acestor fonduri pentru finanțarea activităților de medicină preventivă 110. În final, Banu era și el preocupat mai mult de atribuțiile statului și mai puțin de consecințele acestora asupra indivizilor cetățeni ai statului. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
obținerii fondurilor. Legea Moldovan prevedea că instituțiile de sănătate publică trebuiau să devină din ce În ce mai autosuficiente și să dezvolte mecanisme de obținere de fonduri de la administrația locală, prin intermediul taxelor locale, regionale sau municipale și cu ajutorul loteriilor de fonduri 35. Descentralizarea aparatului administrativ din sistemul de sănătate publică depindea, În opinia lui Moldovan, de măsura În care oficialii sanitari locali erau pregătiți să Își asume anumite responsabilități, ca un corolar al puterilor sporite de care beneficiau. Politica de descentralizare propusă de Moldovan nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
importante, Legea Moldovan a reușit totuși să introducă o modalitate nouă de a gândi relația dintre administrația centrală și cea locală, În care autoritatea guvernului era redistribuită la nivel local. Legea capacita oficialii locali cu pregătire tehnică, În dauna birocrației administrative centrale, dar rezerva, În același timp, elitei tehnocrate de la vârful ierarhiei ministeriale controlul asupra politicilor pe termen lung. Legea Moldovan rămâne una dintre cele mai importante reforme inițiate de eugeniști, În efortul de a promova o elită tehnocrată de specialiști
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]