KorAP: Find »[drukola/base=administrativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6690 6691 6692 ...6713 >

167,819 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

Iuliu Moldovan, Amintiri și reflexiuni, Editura Universitară Carol Davilla, București, 1996; Petre Râmneanțu, „Iuliu Moldovan: Viața, realizările și epoca sa” București, 1977. 17. Consiliul Dirigent a fost Înființat la 15 Decembrie 1918, iar atribuțiile sale ca și corp legislativ și administrativ s-au Împuținat treptat până În aprilie 1920, când Transilvania a fost efectiv Încorporată instituțiilor guvernamentale administrative și legislative ale Regatului României. Pentru o analiză detaliată a activității acestui organism, vezi Gheorghe Iancu, Contribuția consiliului dirigent la consolidarea statului național unitar

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
realizările și epoca sa” București, 1977. 17. Consiliul Dirigent a fost Înființat la 15 Decembrie 1918, iar atribuțiile sale ca și corp legislativ și administrativ s-au Împuținat treptat până În aprilie 1920, când Transilvania a fost efectiv Încorporată instituțiilor guvernamentale administrative și legislative ale Regatului României. Pentru o analiză detaliată a activității acestui organism, vezi Gheorghe Iancu, Contribuția consiliului dirigent la consolidarea statului național unitar român (1918-1920), Dacia, Cluj-Napoca, 1985. 18. Iancu, Contribuția, pp. 284-291; Râmneanțu, „Iuliu Moldovan”, pp.14-18. 19

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414

soarta comunității, cel care își dezvoltă abilitatea de a participa la dezbaterea / rezolvarea problemelor comunitare și își depășește rolurile de dependent și de parohial. Dar normele împărtășite nu înseamnă neapărat acțiune. În situații ipotetice de stres politic o acțiune politică administrativă, guvernamentală, defavorabilă sau amenințătoare la adresa unui cetățean cetățenii ar putea acționa sau nu, iar dacă ar acționa ar face-o în modalități diferite. Această competență politică provine în mare parte și din experiența acțiunii împotriva unei reglementări nedrepte. La fel

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și supus legii elaborate și aplicate, nu doar potențial colaborator la facerea legilor. Altfel spus, competența supusului este legată mai mult de modul în care este conștient de drepturile sale sub autoritatea legilor decât de participarea la facerea legilor. Competența administrativă determină așteptările subiecților în raport cu oficialii guvernamentali dacă ei consideră că au un cuvânt de spus în fața lucrărilor unei comisii guvernamentale, dacă se așteaptă să fie tratați corect, egal de către autoritatea administrativă respectivă. Există, demonstrează autorii, o legătură între competența cetățenească

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
autoritatea legilor decât de participarea la facerea legilor. Competența administrativă determină așteptările subiecților în raport cu oficialii guvernamentali dacă ei consideră că au un cuvânt de spus în fața lucrărilor unei comisii guvernamentale, dacă se așteaptă să fie tratați corect, egal de către autoritatea administrativă respectivă. Există, demonstrează autorii, o legătură între competența cetățenească și cea dependentă, anume o influență, o revărsare a celei politice asupra celei administrative. În general se înregistrează variații mai mari pentru competența cetățenească decât pentru cea dependentă, aceasta din urmă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
de spus în fața lucrărilor unei comisii guvernamentale, dacă se așteaptă să fie tratați corect, egal de către autoritatea administrativă respectivă. Există, demonstrează autorii, o legătură între competența cetățenească și cea dependentă, anume o influență, o revărsare a celei politice asupra celei administrative. În general se înregistrează variații mai mari pentru competența cetățenească decât pentru cea dependentă, aceasta din urmă fiind mult mai constantă decât era de așteptat. Explicația constă în dezvoltarea celor două roluri: cel dependent, de supus, îl precede în general

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
experiențe legate de tranziție și evaluarea performanțelor noului regim contează tot mai mult pentru sprijinul politic. Performanța se referă atât la cea economică, cât și la cea politică: respectarea drepturilor civile și politice, percepția subiectivă a corupției și a capacității administrative. Modelul învățării politice de-a lungul vieții explică cel mai bine sprijinul realist pentru regimul actual și mult mai puțin sprijinul idealist pentru democrație, puterea explicativă a modelului pentru încredere politică fiind intermediară. În acord cu modelul de învățare politică

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
cel care își dezvoltă abilitatea de a participa la dezbaterea și rezolvarea problemelor comunitare și care își depășește rolurile de dependent și de parohial. Dar normele împărtășite nu înseamnă neapărat acțiune. În situații ipotetice de stres politic o acțiune politică administrativă, guvernamentală, defavorabilă sau amenințătoare la adresa unui cetățean cetățenii ar putea acționa sau nu, iar dacă ar acționa ar face-o în modalități diferite. Această competență politică provine, în mare parte, și din experiența acțiunii împotriva unei reglementări nedrepte. La fel

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și supus legii elaborate și aplicate, nu doar potențial colaborator la facerea legilor. Altfel spus, competența supusului este legată mai mult de modul în care este conștient de drepturile sale sub autoritatea legilor decât de participarea la facerea legilor. Competența administrativă determină așteptările subiecților în raport cu oficialii guvernamentali dacă ei consideră că au un cuvânt de spus în fața lucrărilor unei comisii guvernamentale, dacă se așteaptă să fie tratați corect, egal, de către autoritatea administrativă respectivă. Există, demonstrează autorii, o legătură între competența cetățenească

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
autoritatea legilor decât de participarea la facerea legilor. Competența administrativă determină așteptările subiecților în raport cu oficialii guvernamentali dacă ei consideră că au un cuvânt de spus în fața lucrărilor unei comisii guvernamentale, dacă se așteaptă să fie tratați corect, egal, de către autoritatea administrativă respectivă. Există, demonstrează autorii, o legătură între competența cetățenească și cea dependentă, anume o influență, o revărsare a celei politice asupra celei administrative. În general se înregistrează variații mai mari pentru competența cetățenească decât pentru cea dependentă, aceasta din urmă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
de spus în fața lucrărilor unei comisii guvernamentale, dacă se așteaptă să fie tratați corect, egal, de către autoritatea administrativă respectivă. Există, demonstrează autorii, o legătură între competența cetățenească și cea dependentă, anume o influență, o revărsare a celei politice asupra celei administrative. În general se înregistrează variații mai mari pentru competența cetățenească decât pentru cea dependentă, aceasta din urmă fiind mult mai constantă decât era de așteptat. Explicația constă în dezvoltarea celor două roluri: cel dependent, de supus, îl precede în general

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
atât fiindu-i mai ușor să-și atingă scopurile. Investiția în relații personale se realizează în funcția de așteptările personale cu privire la un ajutor viitor. Societatea comunistă este una specifică, colectivistă. Relațiile sociale nu sunt spontane, ci de cele mai multe ori generate administrativ, precum comitetele de bloc, de cartier, brigăzile de muncitori și organizațiile de încadrare pentru petrecerea timpului liber. Controlul acestor relații sociale de către partidul-stat reprezintă fundamentul însuși al puterii politice. Tocmai acest control politic generalizat al vieții cotidiene pune cetățenilor problema

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
pe care Putnam îl numește de revărsare (spill out, spill over în engleză). Spațiul public însuși, crede Warren, este influențat de normele interne ale asociațiilor în urma interacțiunilor membrilor cu non-membrii din cadrul societății. Spiritul cetățenesc critic, acțiunea colectivă împotriva unei măsuri administrative injuste, presiunea grupurilor de advocacy și de lobby, toate generează efecte instituționale favorabile democrației. Cererile cetățenești legitime și moderate așteaptă răspunsuri adecvate de la politicieni responsabili și onești, generând la rândul lor mulțumire cetățenească și o participare civică crescută. Aceste cercuri

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
care să ia cele mai bune decizii pentru țară, așa cum cred ei de cuviință. Cum remarcam deja, alternativa experților guvernamentali a fost des prezentată în Europa postcomunistă ca o opțiune pentru lipsa de experiență a partidelor în probleme economice și administrative. Astfel, nu este foarte clar dacă ea exprimă o înclinație non-democratică sau dorința sinceră a cetățenilor pentru competență managerială, eficiență economică și neimplicare partizană. De altfel, ambele țări au experimentat astfel de decizii numite "tehnocrate", deci fără a implica un

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

dobândite în timpul căsniciei 1. Sub presiunea exercitată de asociațiile de femei asupra forurilor legiuitoare 2, s-a promulgat, în timpul guvernării Partidului Național-Țărănesc (care avea înscrisă în programul său acordarea dreptului de vot „în măsură egală și femeilor”), Legea pentru organizarea administrativă (3 august 1929). Potrivit acesteia, femeile au obținut, pentru prima dată în România, dreptul de a vota și de a fi alese în consiliile comunale și județene 3. Această măsură legislativă a fost apreciată, pe bună dreptate, ca fiind încununarea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
următoarea moțiune: Uniunea femeilor române din România Mare1, reprezentând o federație de peste o sută de societăți, reuniuni și asociații, împreună cu filialele lor din Ardeal, Banat, Maramureș și Crișana, Bucovina, Moldova, Muntenia și Oltenia, cercetând dispozițiile anteproiectului de lege pentru reforma administrativă și hotărând asupra atitudinii sale în ce privește intrarea femeilor în viața politică pe baza acestei legi, a făcut următoarele observațiuni: Regretă să constate că legea se abate de la prevederile constituționale relative la sufragiul universal și socotește că femeia trebuie să voteze

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și social, precum și programul său care îmbrățișează toate aspectele vieții sociale și activității feminine, o îndreptățește să meargă mai departe pe această cale, încurajată de îndemnul pe care îl va da prima recunoaștere a drepturilor femeilor prin aplicarea noii legi administrative. Președintă, Maria B. Baiulescu; Vicepreședinte: Catinca A. Bârseanu, Micaela Catargi, Maria M. Pop; Secretari: Marioara Dr. Moga, Ion Pricu. 21 aprilie 1929, Brașov Arhivele Naționale ale României, Fond Familial Meissner, dosar XI/31, fila 67 (față și verso) 2TC "2

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Regățean”. Istoria arată că pe toate continentele, catastrofele au fost dezlănțuite de către lipsa de autoritate și lipsa de disciplină. Femeile n-au încă drepturi civile, nu ne putem administra averea, n-avem drepturi politice, abia le-am dobândit pe cele administrative. Nu ne putem deci ocupa de politica financiară, nici de cea externă. Neavând drepturi, n-avem nici unde să ne rostim. Eu primesc un plebiscit care să hotărască, dacă în asemenea împrejurări, femeile pot să-și ia toate răspunderile. Femeile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
politic doresc, unde să caute totuși a se ține de programul elaborat de toate grupările feministe în interesul lor. Pentru Partidul Național-Țărănesc D-na Ella Negruzzi urcând la tribună vorbește despre legea de seamă a guvernului actual, care privește descentralizarea administrativă. Spune că singur Partidul Național Țărănist, dând drepturile de vot la comună și județ femeilor, le-a dat posibilitatea să arate valoarea și puterea lor de muncă. Acest lucru le va deschide porțile și realizării drepturilor integrale. D-na Negruzzi

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
fericitei întâmplări a aflării la putere a Partidului Național Țărănist, femeile au azi drepturi politice. Primirea acestor drepturi, de către femei, fie la comună, fie la județ, înseamnă intrarea femeilor în politică. Nu se poate nega că nu există o politică administrativă. Deci, femeia are datoria să-și precizeze situațiunea, iar nu să fie ca o voiajoare de la un partid la altul”. Oratoarea spune că dacă partidele politice sunt o necesitate fără de care nu poate exista un stat, femeile trebuie să se

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a vieții sociale și politice, când învrăjbirea între partide împiedică bunul mers al statului expunându-l la cele mai grele încercări, femeile române au crezut că aveau datoria acum, când sunt chemate pentru prima oară a se rosti în alegerile administrative, să caute a se uni cu toate, pentru a constitui o forță de ordin moral, care să slujească la o apropiere între taberile opuse, având în vedere interesele superioare ale țării. Astfel, a luat ființă Gruparea Femeilor Române, care are

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
obligațiunilor ei politice pentru ca activitatea ei să fie rodnică în treburile țării. 15. D-l Profesor Anibal Teodorescu găsește că femeia nu poate fi utilă partidelor politice, unde ar putea fi utilizate ca simple instrumente de propagandă. În chestiunea electoratului administrativ, d-sa găsește că gospodăria adevărată se face fără politică. Totuși, d-sa este în contra formării unui partid alcătuit pe sex, care nu ar avea nici un rost. 16. D-l Mihail Manoilescu crede că este înnăscut în om simțul politic

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
păstrează capacitatea deplină în exercițiul profesiunii. Femeia avocat, care întrunește condițiunile art. 1 din aceeași lege, va putea cere înscrierea în corpul avocaților și exercită profesiunea cu deplină capacitate, fără a fi nevoie de autorizația soțului său. Legea pentru modificarea administrativă din 14 iunie 1924, introduce prin art. 24, inovația consilierelor comunale prin cooptare. Un adevărat pas în emanciparea femei a făcut legiutorul prin «Legea pentru organizarea administrațiunii locale» din 3 august 1929, acordând prin art. 375, dreptul de vot și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
lui Nicolae Iorga, Astrei, Femeilor din Cluj etc. Ziarul nostru, anul VI, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932. 25TC "25" Primăresele și consilierele comunale ale Românieitc "Primăresele Și consilierele comunale ale României" Marea reformă, care a dat dreptul de vot și eligibilitate administrativă pentru femei, ne oferă astăzi prilejul fericit de a putea vorbi cu mândrie de rezultatele ei. Ani de-a rândul citeam cu emoție în revistele străine, despre activitatea femeilor primari, ori consiliere comunale din atâtea țări ale pământului și priveam

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la Casa Poporului, a doua conferință a secțiunilor afiliate Uniunii femeilor muncitoare. Conferința aceasta a fost prilejuită de congresul partidului - și ea a fost convocată în scopul strângerii legăturilor dintre secțiunile noastre, spre a se lua o serie de măsuri administrative pentru mai bunul mers al Uniunii și spre a se asigura apariția regulată a gazetei Femeia Muncitoare. Au fost reprezentate la conferință secțiunile: București, prin tov-ele Cati Constantinescu și Melania Pop, Reșița, prin tov-a Erna Weissman, Cluj, prin tov. I.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]