167,819 matches
-
Înaintea prozei sale, grație mai multor incidente petrecute În lumea literară românească. Poziția sa curajoasă față de ieșirile naționaliste și antisemite ale unor pseudoscriitori români l-a condamnat de mai multă vreme la o izolare treptată și la sancțiuni de ordin administrativ din partea autorităților culturale bucureștene. După cum scria Edgar Reichmann În LeMonde, din 20 martie 1987, „laureat al premiului eseului românesc, Manea s-a trezit În situația de a i se retrage recompensa câteva luni mai târziu. Pozițiile sale, așa-zis «cosmopolite
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scurtă vreme. Nevoie de uitare, imposibilitatea ei. * După câteva săptămâni de izolare, am căutat oamenii. Berlinul s-a Însuflețit, treptat, dezvăluindu-și ritmul, diversitatea. Incitat de contrastele orașului; nu doar de populația sa eterogenă sau de scindarea sa politică și administrativă. Patriarhalitatea cartierelor, risipite confortabil Între păduri și lacuri, enclave pastorale, cărora bunăstarea le conferă aspectul de soliditate impunătoare și Înlesnirile civilizației. În contrast, pulsația boemă din centrul orașului alert. Pe berlinezi i-am Îndrăgit, Însă, global, În seara când i-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
revela apoi În cenușă imagini noi, necunoscute până atunci”. Menționând că scrie pentru sine, că nu a avut o reală audiență și nu a Încercat vreodată să influențeze pe nimeni, Kertész relatează momentul când, aflându-se pe culoarul unei clădiri administrative din Budapesta, a auzit, brusc, rezonanța unor pași pe culoarul perpendicular, pașii unui necunoscut care deveniseră, dintr-o dată, ai unei mulțimi, o coloană În marș. A Înțeles, atunci, beția abandonării de sine, plăcerea vertiginoasă de a te pierde În mase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu epurarea; dar în timp ce epurarea - practicată, de pildă, de comuniști - viza o anihilare a individului din societate, nu doar din punct de vedere politic, ci și social, profesional ori (în cazuri extreme) chiar uman, lustrația nu vizează decât o îndepărtare administrativă a celui dovedit a fi colaborat într-un fel sau altul cu fosta Securitate (ori a fi fost membru al respectivei blamabile instituții). Profesional, social, uman, individul lustrat nu pățește nimic și este normal ca lucrurile să stea astfel. Administrativ
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
administrativă a celui dovedit a fi colaborat într-un fel sau altul cu fosta Securitate (ori a fi fost membru al respectivei blamabile instituții). Profesional, social, uman, individul lustrat nu pățește nimic și este normal ca lucrurile să stea astfel. Administrativ însă, el nu mai are ce căuta în funcții publice de conducere, nemaifiind reprezentativ și credibil. Desigur, în procesul lustrației există (sau ar trebui să existe) și un sens profund moral: impurii se cuvin a fi înlăturați pentru a lăsa
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
el nu mai are ce căuta în funcții publice de conducere, nemaifiind reprezentativ și credibil. Desigur, în procesul lustrației există (sau ar trebui să existe) și un sens profund moral: impurii se cuvin a fi înlăturați pentru a lăsa locul administrativ (strict administrativ, subliniez) celor necorupți ori incoruptibili și a căror credibilitate este certă. De ce este necesară lustrația? Destulă lume consideră, poate, că persoanele publice care au colaborat cu Securitatea, în calitate de informatori, chiar dacă nu au comis un rău concret față de cei
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mai are ce căuta în funcții publice de conducere, nemaifiind reprezentativ și credibil. Desigur, în procesul lustrației există (sau ar trebui să existe) și un sens profund moral: impurii se cuvin a fi înlăturați pentru a lăsa locul administrativ (strict administrativ, subliniez) celor necorupți ori incoruptibili și a căror credibilitate este certă. De ce este necesară lustrația? Destulă lume consideră, poate, că persoanele publice care au colaborat cu Securitatea, în calitate de informatori, chiar dacă nu au comis un rău concret față de cei turnați (adică
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
consistentă legată de valabilitatea și stringența aplicativității lustrației este alta. Și anume: nelustrând persoanele publice vinovate de a fi colaborat cu Securitatea (sau de a fi făcut parte din eșaloanele Securității), acestea pot fi supuse continuu șantajului și, implicit, corupției administrative, politice. Cel mai limpede exemplu este la îndemâna noastră, a tuturor, și îl aflăm în chiar prima etapă a tranziției și a postcomunismului românesc. Ce s-a întâmplat în anul 1990 și în anii imediat următori? De ce primul regim Iliescu a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și orientarea politică a păpușarilor lor. Or, este evident că lustrația devine necesară mai ales pentru a tranșa chestiunea acestui posibil șantaj și a corupției adiacente lui. Căci șantajabilii nu sunt, poate, foarte mulți nici astăzi, la nivelul actualei puteri administrative și politice ori în funcții publice de anvergură (de la mass-media până la domeniul culturii, să spunem), dar nici foarte puțini nu sunt. În orice caz, îngrijorător este faptul că pot fi șantajați, riscând astfel oricând să ajungă să reprezinte interesele camuflate
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
nu a declanșat o catastrofă ori măcar privarea de libertate a cuiva? Evident, se cuvin a fi lustrați. Sancționarea lor are, în acest caz, strict un caracter lustral. Aceștia nu pot fi taxați penal, nici profesional, ci doar politic și administrativ. Ar fi greșit să se înțeleagă că este vorba despre epurare. Epurările procesate de comuniști, de pildă, aveau un scop foarte clar: anihilarea ori chiar lichidarea oricui nu era comunist. În cazul de acum, lustrația are un scop etic și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de acum, lustrația are un scop etic și igienizator-terapeutic: ea nu urmărește anihilarea vreunei persoane, ci doar sancționarea ei la nivel moral și politic - ai fost informator al Securității, atunci se cuvine să nu faci parte din structurile politice și administrative (la nivel ierarhic) actuale. De ce? Ca să te purifici de culpa ta și, nu în ultimul rând, să-i lași pe alții mai curați și mai adecvați moral să acceadă la structurile Puterii pe care să o reprezinte emblematic. Există însă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
daune materiale, fizice sau psihologice, ei trebuie să răspundă inclusiv penal. Cei care au turnat „benign”, obligați fiind să dea declarații și informări, fără să provoace însă începerea urmăririi și persecutării celor denunțați, ar trebui să sufere fie o pedeapsă administrativă (lustrația), în cazul în care dețin funcții politice, fie una morală, atunci când nu ocupă asemenea poziții publice. Repet ceea ce am spus și cu alt prilej: vinovăția acestora din urmă nu poate fi trecută cu vederea, întrucât este reală și rușinoasă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
vedere moral (sau în curs de însănătoșire) este să sancționeze colaboraționismul activ. Acest deziderat ar trebui să alcătuiască nucleul Dosariadei, într-o ierarhizare clară a culpelor, supunîndu-se rigorilor Codului Penal, acolo unde este cazul. Abia apoi urmează lustrația, ca sancțiune administrativă, și oprobriul moral, ca sancțiune aplicată de opinia publică, dar și de propria conștiință, în cazul celor care se căiesc deschis. „Sfinții închisorilor” versus clericii colaboraționiști Prin închisorile și lagărele comuniste din România au trecut destui preoți, călugări, ierarhi aparținând
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
era destul de impresionantă - cuprindea zece direcții cu țintă clară, care monitorizau toată țara din punct de vedere sociopolitic, după cum urmează: Informații, Contrasabotaj, Contraspionaj în închisori și Poliție, Contraspionaj în forțele armate, Anchete penale, Protecția ministerelor, Cadre, Tehnică, Politica Partidului, Secția Administrativă; pe lângă aceste direcții principale funcționau secții secundare, specializate pe interceptare, filaj, supraveghere. Schema Securității cuprindea treisprezece direcții regionale strategice; numărul ofițerilor activi a fost inițial de două-trei mii, dar acesta s-a dublat și triplat în anii următori. Pentru a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
trecut prin situația cutare de represiune”. Mai există și unii care nu spun nimic și despre care aflu mai târziu, după destulă vreme, că aveau o rudă ce făcuse parte din nomenclatură sau din aparatul de represiune (fie și doar administrativ). Acești studenți, oarecum stingheri, veneau la curs pentru că voiau să afle de ce tatăl lor - de obicei de figura tatălui e vorba - a făcut parte din sistemul respectiv și s-a comportat obedient în fața dictaturii comuniste. Esențial este apoi că, pe lângă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
regăsesc și în interiorul discursului european: rule of law, înțeleasă ca tutelă a imparțialității legii înaintea oricărei forme de diferență (inclusiv a celei referitoare la naționalitate)39, good governance sau transparența regulilor și a corectitudinii procedurale a proceselor decizionale politice și administrative, mecanismele protecției drepturilor omului, transpuse în fapt prin sistemele judiciare naționale și prin jurisdicțiile internaționale. Aceste aspecte sunt fundamentale și în constituționalismul Uniunii Europene. 2.2. Legitimitatea democratică în Uniunea Europeană Cât privește dinamicile instituționale menționate în paragraful precedent, Uniunea Europeană este
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
politicile de cooperare pentru dezvoltare și-au îndreptat atenția din ce în ce mai mult (Ackerman, 2005). Astăzi se consideră necesară capacitatea de control a societății civile, care depinde de gradul de participare care îi este permis în privința proceselor decizionale de tip politic și administrativ. De aceea, informarea și participarea societății civile sunt concepute ca două elemente de care depinde legitimitatea democratică, în măsura în care acestea sunt garantate de buna funcționare a statului sau de posibilitatea ca procesele decizionale publice să fie revăzute și corectate așadar, controlate
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
guvernului democratic și calitatea informării de care dispun cetățenii. În cursul ultimelor două decenii, noțiunea de governance a fost "dezagregată" de experții OCDE și de cei ai Băncii Mondiale în segmente organizaționale: formarea funcționarilor din administrația publică, codul de drept administrativ, auditul intern și cel extern al administrațiilor publice etc. În ceea ce privește aceste segmente, experții și consultanții s-au angajat în programe de cooperare pentru a face sugestii și a da indicații de reformă în baza unor argumentații tehnico-științifice. Așadar, experiența internațională
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de control și de conformare la cerințele de policy ale cetățenilor. 2) Garanția unui acces efectiv la procesele decizionale, prin disponibilitatea resurselor de informare și prin comunicări difuzate în teritoriu. 3) Definirea identității cetățenilor în relație cu comunitatea, cu procesul administrativ la care ei participă. Este dificil de eliminat din acest cadru importanța rolului jucat de modelul statului suveran. Totuși, impactul asupra suveranității statale a instituțiilor transnaționale provoacă o criză a modelului de democrație constituțională acceptat până în prezent. În Europa "a
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de creare a democrației să fie similare în trei zone de policy: dezbaterea constituentă, politica de extindere și relațiile externe. O deosebită atenție ar trebui să fie acordată, în fapt, mecanismelor de formare, socializare și educare a elitelor politice și administrative, reprezentate de societatea civilă organizată, și de educare a cetățenilor. O altă trăsătură pentru care cele trei policy analizate aici ar trebui să demonstreze elemente de convergențe este reprezentată de formele de accountability manifestate în interiorul discursului european. În timp ce, într-o
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
condiții alcătuiesc extinderea dorită a pieței și garantează faptul că și într-o Europă extinsă va fi respectată libera concurență, care ar trebui să fie amplu dezbătută în cazul în care întreprinderile s-ar confrunta cu un cadru juridic și administrativ netransparent și corupt 119. Prin aceste finanțări, Uniunea Europeană propune un model de "governance a pieței". Legea este concepută mai înainte de orice ca un instrument pentru garantarea egalității oficiale, dintre consumatori și întreprinderi, pe piață. Strategia Uniunii Europene față ȚECE se
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
viziune în care democrația se construiește și printr-o susținere din partea structurilor de ancorare ale societății civile, care au funcția de participare-control față de instituții. Așadar, odată cu condiționalitatea financiară se activează și mecanismele de socializare nu numai ale elitelor politice și administrative, ci și ale reprezentanților societății civile organizate. Uniunea Europeană face referire explicită la patrimoniul de experiență consolidat al organizațiilor internaționale în materie de promovare democratică: Good governance este deosebit de importantă la toate nivelurile sistemului internațional pentru realizarea unui sistem de governance
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
cetățenii Concepția democrației despre care vorbește discursul european atribuie un rol fundamental societății civile organizate, care reprezintă pentru Uniunea Europeană un potențial rezervor de legitimare și un interlocutor care să i se alăture aceluia mai tradițional, reprezentat de structurile guvernamentale și administrative ale statelor membre și ale țărilor vecine. În acest capitol ne vom ocupa de acțiunile pe care Uniunea înțelege să le desfășoare pentru a contribui la "capacitățile" democratice din structurile publice ale statelor și din organizațiile societății civile. Prin "capacități
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
1 Funcțiile și actorii-target ai promovării democratice europene Actori-target Funcții Curți constituționale Interpretarea normelor juridice; argumentații de tip juridic și politic, controlul legislației primare și secundare Apărător civic Producția de argumentații juridice și politice; controlul instituțiilor Administrații publice Controlul procedurilor administrative; implementarea politicilor publice Sisteme judiciare Controlul aplicării normelor juridice; producerea de argumentații juridice; interpretarea normelor Right advocacy coalition Producerea de argumentații juridice și politice; mobilizare Organizații non-guvernamentale Controlul actorilor guvernamentali; mobilizare Experți Controlul politicilor publice; interpretarea normelor Centre de cercetare
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
structură compusă din roluri și proceduri decizionale, care trebuie să respecte criteriile de legalitate, transparență, coerență, mai degrabă decât criteriile de tip substanțial. Dimensiunea naționalității în binomul stat-națiune este cel puțin trecută cu vederea. În discursul european asupra democrației, capacitățile administrative și judiciare ale instituțiilor publice constituie o condiție necesară pentru respectarea principiului de rule of law și pentru realizarea unei good governance. Reluând conceptele reconstruite în funcție de aceste două dimensiuni ale democrației, se observă că ideile de rule of law și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]