167,819 matches
-
dezbatere politică pe tema revizuirii Constituției. Subiecte majore precum consecințele integrării europene asupra suveranității naționale sau rolul Curții Constituționale au fost tratate superficial, sau chiar ignorate în dezbaterile politice ale acelui moment marcate de euforia aderării la Uniunea Europeană. Tema reorganizării administrative a fost evitată. A urmat o luptă politică acerbă (și sterilă) între Președinte și oponenții săi care a înveninat scena politică și mass-media și a făcut din revizuirea sistemului constituțional un subiect mort din fașă. Ironia cea mai mare e
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
etnice. Integritatea teritoriului este parte din setul de angajamente care nu este negociabil. Fetișizarea unor termeni constituționali trebuie să lase locul unei asumări, lucide, a dezvoltărilor recente în materia organizării statului. Refoma statului poate evolua în multiple direcții, de la regionalizare administrativă la regionalizare politică, cu inspirație în modelul spaniol. Ceea ce poate fi punctul de reper esențial este acel patriotism constituțional încurajat de aplicarea transparentă și predictibilă a legilor, ca și de respectarea scrupuloasă a principiului egalității în fața legilor. Din acest punct
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din 1864 prin care comunelor rurale pentru prima dată în istorie și județelor li se conferea personalitate juridică, iar principiul descentralizării era prezent, chiar dacă nu prin menționarea sa în mod expres, ci prin elemente constitutive (personalitate juridică, patrimoniu, buget, organe administrative proprii alese prin vot ale comunităților locale etc.). Toate măsurile legislative ulterioare privind comunele sau județele nu au modificat în fond organizarea și funcționarea administrativă a României, care a rămas în cadrul general stabilit în 1864. Rezultat al combinării originale (românești
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
prin menționarea sa în mod expres, ci prin elemente constitutive (personalitate juridică, patrimoniu, buget, organe administrative proprii alese prin vot ale comunităților locale etc.). Toate măsurile legislative ulterioare privind comunele sau județele nu au modificat în fond organizarea și funcționarea administrativă a României, care a rămas în cadrul general stabilit în 1864. Rezultat al combinării originale (românești!) a două modele de organizare administrativă europene, cel francez și cel belgian, legile din 1864, chiar dacă în cuprinsul lor conțineau elemente de modernizare, prin alte
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
comunităților locale etc.). Toate măsurile legislative ulterioare privind comunele sau județele nu au modificat în fond organizarea și funcționarea administrativă a României, care a rămas în cadrul general stabilit în 1864. Rezultat al combinării originale (românești!) a două modele de organizare administrativă europene, cel francez și cel belgian, legile din 1864, chiar dacă în cuprinsul lor conțineau elemente de modernizare, prin alte prevederi făceau imposibilă punerea lor în practică. De pildă, principiul descentralizării, asumat în mod expres în Constituțiile României, în legile de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
alte prevederi făceau imposibilă punerea lor în practică. De pildă, principiul descentralizării, asumat în mod expres în Constituțiile României, în legile de organizare administrativ-teritorială și, în mod discursiv, de către politicienii întregului eșichier politic, a rămas, pe parcursul întregii istorii a organizării administrative a României, la stadiul de deziderat, invalidat fiind de un alt principiu al legii și anume acela al tutelei administrative. Principiu acceptat în epocă de către juriști și politicieni, la noi a luat o formă originală fiind aplicat măsurilor adoptate de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
legile de organizare administrativ-teritorială și, în mod discursiv, de către politicienii întregului eșichier politic, a rămas, pe parcursul întregii istorii a organizării administrative a României, la stadiul de deziderat, invalidat fiind de un alt principiu al legii și anume acela al tutelei administrative. Principiu acceptat în epocă de către juriști și politicieni, la noi a luat o formă originală fiind aplicat măsurilor adoptate de autoritățile locale nu doar a priori, ca în modelul francez, și nici doar a posteriori, ca în cel belgian, ci
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a posteriori, ceea ce în practică a însemnat sufocarea autonomiei locale și întărirea centralismului. Apoi, descentralizarea era împiedicată și de dubla calitate pe care o avea primarul comunității, de reprezentant al intereselor locale dar și de agent al puterii centrale. Centralismul administrativ de tip iacobin, ale cărui fundamente au fost așezate prin legile de la 1864, a fost caracteristic sistemului românesc atât în modernitate cât și în contemporaneitate. Ceea ce a variat, de la o epocă la alta sau de la un guvern la altul, a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
altul, a fost intensitatea cu care a fost aplicat. Pentru o atitudine corectă politic, trebuie adăugat faptul că nu doar legile au dus la o astfel de situație, ci și analfabetismul de masă, inexistența spiritului comunitar, înapoierea economică, politizarea vieții administrative de către partidele politice și de către politicieni (cu interesele lor în teritoriu). O altă caracteristică a organizării administrativ-teritoriale a României moderne și contemporane a fost inflația de unități administrative. Pe parcursul evoluției sale istorice, teritoriul României a fost împărțit în județe, plăși
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ci și analfabetismul de masă, inexistența spiritului comunitar, înapoierea economică, politizarea vieții administrative de către partidele politice și de către politicieni (cu interesele lor în teritoriu). O altă caracteristică a organizării administrativ-teritoriale a României moderne și contemporane a fost inflația de unități administrative. Pe parcursul evoluției sale istorice, teritoriul României a fost împărțit în județe, plăși, comune (urbane și rurale) și sate, cu două excepții: în 1938, când județele și-au pierdut personalitatea juridică (pe care au primit-o ținuturile și comunele) și între
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
raportat la suprafața țării (137.903 km² avea "România mică" și 294.244 km² avea România după 1918), la populație și la distribuția ei inegală în teritoriu și decupajul aleatoriu, sau potrivit intereselor unor politicieni sau partidelor, indiferent față de eficiența administrativă, nevoile oamenilor, afinitățile dintre anumite comunități. Disfuncționalitățile din teren i-au determinat atât pe juriști cât și pe politicieni (fie individual, fie sub stindardul unui partid) să propună modificări ale legilor de organizare administrativă existente sau proiecte de organizare a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
politicieni sau partidelor, indiferent față de eficiența administrativă, nevoile oamenilor, afinitățile dintre anumite comunități. Disfuncționalitățile din teren i-au determinat atât pe juriști cât și pe politicieni (fie individual, fie sub stindardul unui partid) să propună modificări ale legilor de organizare administrativă existente sau proiecte de organizare a teritoriului României pe baze regionale. Multe au fost proiectele (numărul lor a crescut mai ales după 1918) prezentate, dar puține au fost puse în practică. De pildă, soluția Comisiei conduse de Simion Mehedinți de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
caută să le soluționeze legea sau inconștiența cu care caută să lovească în nefericitul edificiu al statului nostru, distrugându-i orice idee de stabilitate"1. În cele ce urmează, voi prezenta pe scurt formele pe care le-a îmbrăcat descentralizarea administrativă în legilația românească modernă și contemporană. Propun acest demers plecând atât de la cugetarea lui Negulescu cât și de la cunoscutul principiu că cine nu cunoaște greșelile istoriei riscă să le repete. 1. România Mică (1864-1918) Fundamentele organizării administrativ-teritoriale a României moderne
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1 aprilie, cea din 2 aprilie nu conținea nicio referire expresă la calitatea juridică a județului 4, dar aceasta se putea deduce din postularea existenței unui patrimoniu. Unul dintre principiile călăuzitoare ale legilor din 1864 a fost acela al descentralizării administrative, descris de elemente precum: 1. dreptul comunităților locale de a dispune de organe proprii alese liber prin vot (direct sau indirect): Consiliul județean, comitetul permanent, Consiliul comunal, primar; 2. personalitatea juridică, patrimoniu, buget de venituri și cheltuieli (ceea ce le asigura
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
lor); 4. recunoașterea dreptului de a exercita independent atribuții funcționale cât mai largi; 5. repartizarea unor servicii publice în competența comunei și a județului (în domeniile educațional, sanitar, al ajutorului social, al serviciilor de poștă)5. Dar, în practică, descentralizarea administrativă a fost anulată de tutela administrativă 6 pe care centrul o exercita atât a priori cât și a posteriori (aceasta fiind o combinare originală, realizată de legiuitorul român, a prevederilor conținute de cele două modele de inspirație, francez și belgian
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
exercita independent atribuții funcționale cât mai largi; 5. repartizarea unor servicii publice în competența comunei și a județului (în domeniile educațional, sanitar, al ajutorului social, al serviciilor de poștă)5. Dar, în practică, descentralizarea administrativă a fost anulată de tutela administrativă 6 pe care centrul o exercita atât a priori cât și a posteriori (aceasta fiind o combinare originală, realizată de legiuitorul român, a prevederilor conținute de cele două modele de inspirație, francez și belgian) asupra acțiunilor autorităților locale. Controlul se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
țării e împărțit în județe, plăși și comune (art. 4); "instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi" (art. 106); "aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrațiunei mai completă și independența comunală" (art. 107)7. Toate legile de organizare administrativă (atât județeană cât și comunală) care au fost adoptate ulterior nu au făcut altceva decât să dezvolte aceste dispoziții ale Constituției. Pentru această perioadă, România avea 42 de județe, 320 de plăși, 1 526 de comune ce înglobau 4 325
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
să dezvolte aceste dispoziții ale Constituției. Pentru această perioadă, România avea 42 de județe, 320 de plăși, 1 526 de comune ce înglobau 4 325 sate și cătune 8. Confruntați cu consecințele negative ce decurgeau din această inflație de unități administrative, politicienii au căutat să remedieze neajunsurile aducând modificări legilor de la 1864. Atenția lor a fost îndreptată cu predilecție asupra comunei 9, mai ales cea rurală, pentru că aceasta era afectată într-o măsură mult mai mare decât județul de tutela administrativă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
administrative, politicienii au căutat să remedieze neajunsurile aducând modificări legilor de la 1864. Atenția lor a fost îndreptată cu predilecție asupra comunei 9, mai ales cea rurală, pentru că aceasta era afectată într-o măsură mult mai mare decât județul de tutela administrativă, iar prin intervențiile lor urmăreau să realizeze un echilibru între autoritățile centrale și cele locale. Modificări ale legilor din 1864 au fost aduse prin: 1. Legea din 5 aprilie 1874, care fixa numărul minim de contribuabili necesar pentru înființarea unei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Modificări ale legilor din 1864 au fost aduse prin: 1. Legea din 5 aprilie 1874, care fixa numărul minim de contribuabili necesar pentru înființarea unei comune la 500, prevedea o lărgire a puterii de decizie a consiliului și restrângea tutela administrativă la un număr limitat de cazuri, ceea ce echivala cu descentralizarea administrativă. 2. Legea din 7 mai 1887 ce cobora din nou numărul minim de contribuabili la 200 și accentua tutela administrativă. 3. Proiectele de lege din 1888 (Th. Rosetti), 1889
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din 5 aprilie 1874, care fixa numărul minim de contribuabili necesar pentru înființarea unei comune la 500, prevedea o lărgire a puterii de decizie a consiliului și restrângea tutela administrativă la un număr limitat de cazuri, ceea ce echivala cu descentralizarea administrativă. 2. Legea din 7 mai 1887 ce cobora din nou numărul minim de contribuabili la 200 și accentua tutela administrativă. 3. Proiectele de lege din 1888 (Th. Rosetti), 1889, 1890 (gen. Manu), 1900 (C. Olănescu) au vizat și ele dezideratul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a puterii de decizie a consiliului și restrângea tutela administrativă la un număr limitat de cazuri, ceea ce echivala cu descentralizarea administrativă. 2. Legea din 7 mai 1887 ce cobora din nou numărul minim de contribuabili la 200 și accentua tutela administrativă. 3. Proiectele de lege din 1888 (Th. Rosetti), 1889, 1890 (gen. Manu), 1900 (C. Olănescu) au vizat și ele dezideratul descentralizării și "descărcarea" primarului de atribuțiile delegate de stat. 4. Legea din 1894 separa pentru prima dată prevederile relative la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
5. Legea din 1 mai 1904 stabilea pentru comune o nouă organizare sub raportul constituirii, atribuțiilor și funcționării organelor comunale. Și ea aducea o prea accentuată centralizare: puterea executivă este personală (primarul) și nu colectivă, se înființau la sate organe administrative precum "sfatul sătesc" și "delegatul satului", dar erau concepute ca organe consultative. 6. Legea din 29 aprilie 1908 înființa comunele rurale suburbane, acele comune aflate pe o rază de 3 km de la marginea orașelor și situate în interiorul liniei de fortificații
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Iar legile din 1882 și 1887 au menținut diferența dintre reședințe și nereședințe. De la unirea cea mică (în 1859) până la unirea cea mare (în 1918) organizarea administrativ-teritorială a României a fost caracterizată de: 1. prezența unui număr mare de unități administrative raportat la suprafața întregii țări (137.903 km²) și la densitatea populației (de pildă, la 189911, datele arată că pe un km² erau 45,8 locuitori); 2. repartizarea inegală pe teritoriu a populației (42 de locuitori/km² în Moldova și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
iar în Iași 66 de locuitori/km²; județele Brăila și Ialomița cu doar 14 locuitori/km²12); 3. dimensiunea prea mică a unora dintre unități, ceea ce implica resurse și mijloace financiare insuficiente, bugete deficitare și chiar lipsa de utilitate ca organe administrative 13; 4. adoptarea doar la nivel declarativ a principiului descentralizării, sugrumat în practică de o tutelă administrativă excesivă (așa cum nu se regăsea în niciunul dintre modelele din care s-a inspirat legiuitorul român. 2. România Mare (1918-1947) Mărirea teritoriului țării
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]