167,819 matches
-
dimensiunea prea mică a unora dintre unități, ceea ce implica resurse și mijloace financiare insuficiente, bugete deficitare și chiar lipsa de utilitate ca organe administrative 13; 4. adoptarea doar la nivel declarativ a principiului descentralizării, sugrumat în practică de o tutelă administrativă excesivă (așa cum nu se regăsea în niciunul dintre modelele din care s-a inspirat legiuitorul român. 2. România Mare (1918-1947) Mărirea teritoriului țării (la 294.244 km²) prin alipirea provinciilor istorice (ce aveau însumat 156.341 km²) la România mică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
român. 2. România Mare (1918-1947) Mărirea teritoriului țării (la 294.244 km²) prin alipirea provinciilor istorice (ce aveau însumat 156.341 km²) la România mică (137.903 km²) a însemnat, așa cum era de așteptat, o multiplicare a problemelor privind organizarea administrativă. Printre cele mai importante era aceea că unirea a pus alături trei sisteme de organizare administrativă diferite: cel centralizat al Vechiului Regat, cel al autonomiei colective din Transilvania și Bucovina și cel și mai centralizat din Basarabia, fapt care făcea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ce aveau însumat 156.341 km²) la România mică (137.903 km²) a însemnat, așa cum era de așteptat, o multiplicare a problemelor privind organizarea administrativă. Printre cele mai importante era aceea că unirea a pus alături trei sisteme de organizare administrativă diferite: cel centralizat al Vechiului Regat, cel al autonomiei colective din Transilvania și Bucovina și cel și mai centralizat din Basarabia, fapt care făcea ca administrația generală să fie una greoaie. Or, uniformizarea administrativ-teritorială era necesară pentru că astfel era consfințit
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a fost constituită o Comisie pentru studiul unei noi arondări a județelor României, condusă de Simion Mehedinți, care avea menirea de a studia realitățile de pe teren și, în baza rezultatelor studiului, să conceapă un proiect de lege privind viitoarea împărțire administrativă a României. Comisia și-a îndeplinit sarcina evidențiind neregulile existente 14 (nepotriviri în privința suprafaței județelor; discordanțe în ceea ce privește populația; deosebiri în privința mijloacelor de comunicații; anomalii în privința formei; excentricitatea capitalelor) și propunând ca soluție reducerea numărului de județe de la 76 la 48
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
deosebiri în privința mijloacelor de comunicații; anomalii în privința formei; excentricitatea capitalelor) și propunând ca soluție reducerea numărului de județe de la 76 la 48 (cu populație între 300.000 și 400.000 locuitori), măsură care ar fi favorizat și o reală descentralizare administrativă. Însă soluția nu a fost tocmai pe placul politicienilor, care vedeau în propunere o atingere adusă propriilor interese din teritoriu, motiv pentru care au încurajat organizarea a numeroase proteste în întrega țară. Aceste presiuni au determinat Comisia să retragă proiectul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Aceste presiuni au determinat Comisia să retragă proiectul de reformă și să regândească altul, în care numărul județelor era fixat la 62. Dar nici el nu s-a bucurat de mai mult succes decât primul. Opțiunea oamenilor politici privind organizarea administrativă a României Mari s-a reflectat în Constituția din 1923 și a constat în extinderea sistemului Vechiului Regat la noua realitate teritorială. Art. 4 stipula că teritoriul României se împărțea în județe și comune, iar art. 8 menționa ca principiu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Moldova 13 județe (38.058 km²), 8. Muntenia 12 județe (52.505 km²), 9. Oltenia 5 județe (24.078 km²) și 10. Transilvania 15 județe (57.819 km²)15. Principiile anunțate de Constituție au fost dezvoltate de Legea de unificare administrativă din 1925, din care sunt de menționat următoarele elemente: 1. păstra ca unități de descentralizare administrativ-teritorială județele și comunele, 2. conserva distincția dintre: comunele urbane (reședințe de județ și nereședințe) și comunele suburbane (dependente de cele urbane sub aspect edilitar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
deziderat. Așa cum remarcă Manuel Guțan 17, acesta este un caz unic în istoria legislativului românesc, când un principiu constituțional este ocolit pe față din rațiuni de securitate națională. Legiuitorul, consideră autorul, a confundat mai mult sau mai puțin voit descentralizarea administrativă cu cea politică. Imperfecțiunile legii din 1925 au scos în evidență necesitatea unei noi legi de organizare administrativă. Așa a părut Legea pentru administrația publică locală, din 5 august 1929, propusă de guvernul național-țărănesc condus de Iuliu Maniu. Spre deosebire de cea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
constituțional este ocolit pe față din rațiuni de securitate națională. Legiuitorul, consideră autorul, a confundat mai mult sau mai puțin voit descentralizarea administrativă cu cea politică. Imperfecțiunile legii din 1925 au scos în evidență necesitatea unei noi legi de organizare administrativă. Așa a părut Legea pentru administrația publică locală, din 5 august 1929, propusă de guvernul național-țărănesc condus de Iuliu Maniu. Spre deosebire de cea anterioară, anumite prevederi ale noii legi (alegerea tuturor organelor administrației publice locale, înființarea prefectului administrativ, eliminarea tutelei administrative
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
legi de organizare administrativă. Așa a părut Legea pentru administrația publică locală, din 5 august 1929, propusă de guvernul național-țărănesc condus de Iuliu Maniu. Spre deosebire de cea anterioară, anumite prevederi ale noii legi (alegerea tuturor organelor administrației publice locale, înființarea prefectului administrativ, eliminarea tutelei administrative arbitrare) reflectau o voință politică reală de schimbare și de progres. Prin această lege, principiul descentralizării a căpătat dimensiuni mai ample: satul a devenit unitate administrativă autonomă (de două tipuri, sate mari și sate mici) și au
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
administrativă. Așa a părut Legea pentru administrația publică locală, din 5 august 1929, propusă de guvernul național-țărănesc condus de Iuliu Maniu. Spre deosebire de cea anterioară, anumite prevederi ale noii legi (alegerea tuturor organelor administrației publice locale, înființarea prefectului administrativ, eliminarea tutelei administrative arbitrare) reflectau o voință politică reală de schimbare și de progres. Prin această lege, principiul descentralizării a căpătat dimensiuni mai ample: satul a devenit unitate administrativă autonomă (de două tipuri, sate mari și sate mici) și au apărut asociațiile județene
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ale noii legi (alegerea tuturor organelor administrației publice locale, înființarea prefectului administrativ, eliminarea tutelei administrative arbitrare) reflectau o voință politică reală de schimbare și de progres. Prin această lege, principiul descentralizării a căpătat dimensiuni mai ample: satul a devenit unitate administrativă autonomă (de două tipuri, sate mari și sate mici) și au apărut asociațiile județene al căror scop era realizarea unor lucrări de interes comun (care depășeau posibilitățile financiare ale unui județ). Printre efectele negative produse de această lege trebuie menționate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sate mari și sate mici) și au apărut asociațiile județene al căror scop era realizarea unor lucrări de interes comun (care depășeau posibilitățile financiare ale unui județ). Printre efectele negative produse de această lege trebuie menționate: 1. apariția unui aparat administrativ complicat, greoi, ineficient în condițiile absenței mijloacelor materiale necesare funcționării, ce a dus la blocaje și complicații; 2. menținerea tutelei administrative apăsătoare; 3. imposibilitatea de a îndepărta cangrena politizării excesive, ce a afectat și administrația Vechiului Regat. În scopul îmbunătățirii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
depășeau posibilitățile financiare ale unui județ). Printre efectele negative produse de această lege trebuie menționate: 1. apariția unui aparat administrativ complicat, greoi, ineficient în condițiile absenței mijloacelor materiale necesare funcționării, ce a dus la blocaje și complicații; 2. menținerea tutelei administrative apăsătoare; 3. imposibilitatea de a îndepărta cangrena politizării excesive, ce a afectat și administrația Vechiului Regat. În scopul îmbunătățirii legii, în intervalul 1930-1935, i s-au adus 14 modificări. Cu toate acestea, este apreciată ca fiind una dintre puținele legi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
îndepărta cangrena politizării excesive, ce a afectat și administrația Vechiului Regat. În scopul îmbunătățirii legii, în intervalul 1930-1935, i s-au adus 14 modificări. Cu toate acestea, este apreciată ca fiind una dintre puținele legi care a realizat o descentralizare administrativă în gradul cel mai înalt cunoscut în istoria României moderne 18. În 1935, teritoriul României era organizat în 9 provincii, 71 de județe, 322 de plăși, 172 de orașe și 15.201 sate. După cum aratau Manuilă & Georgescu 19 în Enciclopedia
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
7 orașe și 588 sate, pe când Dobrogea cu 811.322 locuitori avea 18 orașe și 725 sate. Aceeași disproporție era constatată și în cazul plășilor. "Explicația acestei stări de lucruri spun autorii stă, în bună parte, în rațiuni de ordin administrativ. Nu este însă dovedit că aceste rațiuni administrative corespund totdeauna unor necesități reale, de ordin local". Opoziția a contestat legea din 1929 și atunci când PNL a revenit la guvernare a adoptat Legea administrativă din 27 martie 1936, care avea ca
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
811.322 locuitori avea 18 orașe și 725 sate. Aceeași disproporție era constatată și în cazul plășilor. "Explicația acestei stări de lucruri spun autorii stă, în bună parte, în rațiuni de ordin administrativ. Nu este însă dovedit că aceste rațiuni administrative corespund totdeauna unor necesități reale, de ordin local". Opoziția a contestat legea din 1929 și atunci când PNL a revenit la guvernare a adoptat Legea administrativă din 27 martie 1936, care avea ca deziderat degrevarea bugetului de cheltuieli inutile și eficientizarea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în bună parte, în rațiuni de ordin administrativ. Nu este însă dovedit că aceste rațiuni administrative corespund totdeauna unor necesități reale, de ordin local". Opoziția a contestat legea din 1929 și atunci când PNL a revenit la guvernare a adoptat Legea administrativă din 27 martie 1936, care avea ca deziderat degrevarea bugetului de cheltuieli inutile și eficientizarea aparatului administrativ. Legea conținea prevederi referitoare la alegerile administrative, la funcționarea aparatului administrativ și la planuri edilitare și de sistematizare în orașe și județe. De
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
totdeauna unor necesități reale, de ordin local". Opoziția a contestat legea din 1929 și atunci când PNL a revenit la guvernare a adoptat Legea administrativă din 27 martie 1936, care avea ca deziderat degrevarea bugetului de cheltuieli inutile și eficientizarea aparatului administrativ. Legea conținea prevederi referitoare la alegerile administrative, la funcționarea aparatului administrativ și la planuri edilitare și de sistematizare în orașe și județe. De asemenea, ea acorda un regim administrativ special comunelor balneare sau climaterice dar, totodată, a însemnat și o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Opoziția a contestat legea din 1929 și atunci când PNL a revenit la guvernare a adoptat Legea administrativă din 27 martie 1936, care avea ca deziderat degrevarea bugetului de cheltuieli inutile și eficientizarea aparatului administrativ. Legea conținea prevederi referitoare la alegerile administrative, la funcționarea aparatului administrativ și la planuri edilitare și de sistematizare în orașe și județe. De asemenea, ea acorda un regim administrativ special comunelor balneare sau climaterice dar, totodată, a însemnat și o revenire la principiile centralizării administrative. Schimbarea regimului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din 1929 și atunci când PNL a revenit la guvernare a adoptat Legea administrativă din 27 martie 1936, care avea ca deziderat degrevarea bugetului de cheltuieli inutile și eficientizarea aparatului administrativ. Legea conținea prevederi referitoare la alegerile administrative, la funcționarea aparatului administrativ și la planuri edilitare și de sistematizare în orașe și județe. De asemenea, ea acorda un regim administrativ special comunelor balneare sau climaterice dar, totodată, a însemnat și o revenire la principiile centralizării administrative. Schimbarea regimului politic democratic al României
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
avea ca deziderat degrevarea bugetului de cheltuieli inutile și eficientizarea aparatului administrativ. Legea conținea prevederi referitoare la alegerile administrative, la funcționarea aparatului administrativ și la planuri edilitare și de sistematizare în orașe și județe. De asemenea, ea acorda un regim administrativ special comunelor balneare sau climaterice dar, totodată, a însemnat și o revenire la principiile centralizării administrative. Schimbarea regimului politic democratic al României interbelice cu unul autoritar regal a fost consfințită prin Constituția din 1938, ce trebuia să pună bazele juridice
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
la alegerile administrative, la funcționarea aparatului administrativ și la planuri edilitare și de sistematizare în orașe și județe. De asemenea, ea acorda un regim administrativ special comunelor balneare sau climaterice dar, totodată, a însemnat și o revenire la principiile centralizării administrative. Schimbarea regimului politic democratic al României interbelice cu unul autoritar regal a fost consfințită prin Constituția din 1938, ce trebuia să pună bazele juridice ale noului regim. În ceea ce privește organizarea administrației teritoriale, aceasta nu a fost reglementată în esența ei prin
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
interbelice cu unul autoritar regal a fost consfințită prin Constituția din 1938, ce trebuia să pună bazele juridice ale noului regim. În ceea ce privește organizarea administrației teritoriale, aceasta nu a fost reglementată în esența ei prin Constituție, art. 72 dispunând că "instituțiile administrative sunt statornicite prin lege". Ea nu mai conținea nici principiul descentralizării administrative și nici pe cel al eligibilității organelor deliberative județene și comunale, rămânând la latitudinea Parlamentului statuarea principiilor. Decretul-lege pentru reforma administrației din 14 august 1938 a introdus o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ce trebuia să pună bazele juridice ale noului regim. În ceea ce privește organizarea administrației teritoriale, aceasta nu a fost reglementată în esența ei prin Constituție, art. 72 dispunând că "instituțiile administrative sunt statornicite prin lege". Ea nu mai conținea nici principiul descentralizării administrative și nici pe cel al eligibilității organelor deliberative județene și comunale, rămânând la latitudinea Parlamentului statuarea principiilor. Decretul-lege pentru reforma administrației din 14 august 1938 a introdus o nouă organizare administrativ-teritorială, după canoanele unui centralism riguros. Era desființată personalitatea juridică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]