167,819 matches
-
toate criteriile de realizare a unei administrații moderne și eficiente, prin faptul că a acordat prioritate instituțiilor unipersonale (primarul care era numit) și de executare în locul celor colective și deliberative (consiliul comunal) a provocat o răsturnare totală a valorilor descentralizării administrative și a făcut posibilă instaurarea unui centralism fără precedent. Epoca dictaturii regale a marcat începutul decăderii și, în final, al eliminării sistemului administrației publice locale introdus în 1864. În perioada regimului antonescian (septembrie 1940-august 1944), organizarea administrativ-teritorială din timpul lui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
perioada regimului antonescian (septembrie 1940-august 1944), organizarea administrativ-teritorială din timpul lui Carol II-lea a fost abandonată. Ținuturile au fost desființate iar județele și-au recăpătat personalitatea juridică. Dar măsura a fost una șchioapă, din punctul de vedere al descentralizării administrative, deoarece actul desființării consiliilor ținutale nu era urmat de înființarea celor județene, ca organisme deliberative alese, iar primarul era în continuare numit. Tutela administrativă nu numai că nu a dispărut, dar s-a intensificat în mod considerabil devenind din excepțională
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
au recăpătat personalitatea juridică. Dar măsura a fost una șchioapă, din punctul de vedere al descentralizării administrative, deoarece actul desființării consiliilor ținutale nu era urmat de înființarea celor județene, ca organisme deliberative alese, iar primarul era în continuare numit. Tutela administrativă nu numai că nu a dispărut, dar s-a intensificat în mod considerabil devenind din excepțională, potrivit prevederilor doctrinare, o regulă. În anul 1943, în urma rapturilor teritoriale, teritoriul României avea următoarele instituții administrativ-teritoriale: 1. 2 provincii: Basarabia (9 județe) și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
s-a intensificat în mod considerabil devenind din excepțională, potrivit prevederilor doctrinare, o regulă. În anul 1943, în urma rapturilor teritoriale, teritoriul României avea următoarele instituții administrativ-teritoriale: 1. 2 provincii: Basarabia (9 județe) și Bucovina (7 județe), 2. 11 inspectorate generale administrative (Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Sibiu, Timișoara, fiecare cu câte 4 județe); 3. 60 de județe, 4. 366 de plăși, 5. 153 comune urbane (14 municipii, 46 orașe reședință, 93 orașe nereședință), 6. 5.898
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
5. 153 comune urbane (14 municipii, 46 orașe reședință, 93 orașe nereședință), 6. 5.898 comune rurale (63 comune suburbane și 13.913 sate). Organizarea administrativ-teritorială a României de după 1918 a conservat toate problemele organizatorice ale Vechiului Regat: 1. unități administrative prea numeroase, decupate fără a se ține cont de eficiență, de interesele locuitorilor, de afinitățile lor spirituale; 2. dimensiunile mici ale unora dintre ele fapt care le împiedica să se auto-susțină; 3. politizarea; 4. centralismul excesiv; 5. inexistența unui consens
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
5. inexistența unui consens politic pe un proiect național de organizare administrativ-teritorială. 3. România comunistă (1947-1989) Circumstanțele încheierii celui de-al Doilea Război Mondial și ale conturării blocurilor ideologico-politico-militare (comunist și democrat) ale Europei s-au repercutat și asupra organizării administrative a României postbelice. Spre deosebire de etapa istorică anterioară, în acest sistem și-au făcut apariția forme de organizare străine tradiției românești, precum regiunile și raioanele, create din motive politico-ideologice (înlocuirea vechii administrații și exercitarea unui control sporit asupra teritoriului) și economice
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în vederea realizării colectivizării și planificării)22. Prima Constituție comunistă, a Republicii Populare Române, a fost adoptată la 13 aprilie 1948 de către Marea Adunare Națională. În art. 75 se arăta că "Teritoriul Republicii Populare Române se împarte din punct de vedere administrativ în comune, plăși, județe și regiuni". Prin înființarea consiliilor populare (ca organe ale puterii de stat), a comitetelor executive (ca organe de decizie și execuție) precum și a secțiunilor lor (ca organe de specialitate) se urmărea să se introducă un control
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
persoana investită cu autoritate fiind secretar al comitetului comunal de partid. Comunele configurate acum erau de multe ori foarte mari (existau comune cu 15 sate), fără să existe între ele o legătură și o afinitate structurală. Cele mai stabile unități administrative au fost județele. A existat o singură reorganizare prin Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de stat în urma căreia au apărut județul Giurgiu (cu reședința în Municipiul Giurgiu), județul Ialomița (cu reședința în Municipiul Slobozia) și județul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
intra în subordinea Municipiului București, ce cuprindea un oraș (Buftea), 26 de comune, cu 73 de sate. Cele mai fluctuante unități au fost comunele, afectate de procesul de sistematizare. Potrivit Legii nr. 2 din 18 aprilie 1989 privind îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului R.S. România, existau: 55 de municipii, 203 orașe, 2.356 comune (dispăruseră 380 de comune, ca umare a politicii de "sistematizare rurală"). Perioada s-a caracterizat printr-o concentrare excesivă a puterii, fapt reflectat la nivel județean de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
două funcții într-una (primul-secretar de județ exercita și atribuțiile președintelui Consiliului județean, iar primarii de municipii și de orașe erau în primul rând prim-secretari ai PCR). Consiliile județene, municipale, orășenești și comunale aveau un rol decorativ. De descentralizare administrativă nici nu putea fi vorba. 4. România după 1989 Prăbușirea regimului comunist nu a fost urmată, așa cum s-a întâmplat în alte state ce au aparținut acestui bloc, de o reconsiderare în privința organizării administrativ teritoriale printr-o reformă ce ar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aveau un rol decorativ. De descentralizare administrativă nici nu putea fi vorba. 4. România după 1989 Prăbușirea regimului comunist nu a fost urmată, așa cum s-a întâmplat în alte state ce au aparținut acestui bloc, de o reconsiderare în privința organizării administrativ teritoriale printr-o reformă ce ar fi fost necesară. România post- comunistă mai funcționează din punct de vedere administrativ tot după Legea nr. 2 din 1968 care, ce este drept, a suferit cca. 200 de modificări, aproape toate petrecute după
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nu a fost urmată, așa cum s-a întâmplat în alte state ce au aparținut acestui bloc, de o reconsiderare în privința organizării administrativ teritoriale printr-o reformă ce ar fi fost necesară. România post- comunistă mai funcționează din punct de vedere administrativ tot după Legea nr. 2 din 1968 care, ce este drept, a suferit cca. 200 de modificări, aproape toate petrecute după 198924. Constituțiile României, din 1991 și din 2003, mențin, conform art. 3 alin. 3, aceeași împărțire administrativ-teritorială a țării
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acțiune. Același autor este de părere că nu trebuie modificată împărțirea actuală a teritoriului românesc prin mărirea numărului de județe, așa cum s-a vehiculat în rândul opiniei publice la un moment dat, căci rezultatul ar fi o atomizare a structurii administrative a teritoriului. Dimpotrivă, este necesară crearea de unități teritoriale bine dimensionate ca mărime și echilibrate ca potențial material și uman, capabile să confere condiții optime pentru dezvoltarea lor viitoare Firul roșu care leagă prezentul organizării administrativ-teritoriale a României de trecutul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
bine dimensionate ca mărime și echilibrate ca potențial material și uman, capabile să confere condiții optime pentru dezvoltarea lor viitoare Firul roșu care leagă prezentul organizării administrativ-teritoriale a României de trecutul nu prea îndepărtat al acesteia este inflația de unități administrative, predominarea celor de dimensiuni medii, cu repercusiuni directe asupra autonomiei locale reale, lipsa unei viziuni moderne și eficiente care să plece de la nevoile reale ale comunității naționale. 4. Evoluția istorică a regionalizării României Pentru spațiul românesc, ideea constituirii unor instituții
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de propuneri de reformă în acest sens poate fi aceea propusă de M. Guțan 28: obiectivul politicienilor și legiuitorilor români pentru perioada dată a fost ma degrabă crearea și conferirea de substanță reală noilor instituții comunale și județene decât regionalizarea administrativă. După 1900, și mai ales după realizarea României Mari (1918), ideea regionalizării și-a făcut apariția tot mai des în diferite proiecte prezentate opiniei publice, fie de la tribuna Parlamentului, fie prin intermediul presei. În 1907 și apoi în 1912, conservatorul P.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
des în diferite proiecte prezentate opiniei publice, fie de la tribuna Parlamentului, fie prin intermediul presei. În 1907 și apoi în 1912, conservatorul P. P. Carp, plecând de la ideea că în România județele și comunele erau incapabile să facă față cerințelor descentralizării administrative, a prezentat un regim administrativ pe baze regionale, al "dregătoriilor", respectiv al "circumscripțiilor regionale". După 1918, în favoarea regionalizării administrative se crease un larg curent de opinie. P. Negulescu, I. V. Gruia, C. Argetoianu, P. Andrei, C. Stere, I. Maniu, Al.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
opiniei publice, fie de la tribuna Parlamentului, fie prin intermediul presei. În 1907 și apoi în 1912, conservatorul P. P. Carp, plecând de la ideea că în România județele și comunele erau incapabile să facă față cerințelor descentralizării administrative, a prezentat un regim administrativ pe baze regionale, al "dregătoriilor", respectiv al "circumscripțiilor regionale". După 1918, în favoarea regionalizării administrative se crease un larg curent de opinie. P. Negulescu, I. V. Gruia, C. Argetoianu, P. Andrei, C. Stere, I. Maniu, Al. Averescu, N. Iorga, Al. Vaida-Voevod
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1912, conservatorul P. P. Carp, plecând de la ideea că în România județele și comunele erau incapabile să facă față cerințelor descentralizării administrative, a prezentat un regim administrativ pe baze regionale, al "dregătoriilor", respectiv al "circumscripțiilor regionale". După 1918, în favoarea regionalizării administrative se crease un larg curent de opinie. P. Negulescu, I. V. Gruia, C. Argetoianu, P. Andrei, C. Stere, I. Maniu, Al. Averescu, N. Iorga, Al. Vaida-Voevod etc. deveniseră voci ale regionalizării în favoarea căreia aduceau argumente ce făceau trimitere la: tradiții
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Gruia, C. Argetoianu, P. Andrei, C. Stere, I. Maniu, Al. Averescu, N. Iorga, Al. Vaida-Voevod etc. deveniseră voci ale regionalizării în favoarea căreia aduceau argumente ce făceau trimitere la: tradiții instituționale, particularități culturale și economice, aspecte tehnice ale administrației și viața administrativă propriu-zisă. Adversarii ideii (cei mai cunoscuți fiind C. I. Dimitriu și C. Georgescu) erau mai puțini la număr, dar ideile lor au avut un impact deosebit în epocă. Regiunea, susțineau aceștia din urmă, era o amenințare pentru suveranitatea statului român
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
erau mai puțini la număr, dar ideile lor au avut un impact deosebit în epocă. Regiunea, susțineau aceștia din urmă, era o amenințare pentru suveranitatea statului român prin faptul că alimenta tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
că alimenta tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel de unitate administrativ-teritorială. Într-un demers sisntetic
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel de unitate administrativ-teritorială. Într-un demers sisntetic, M. Guțan 30 a grupat proiectele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel de unitate administrativ-teritorială. Într-un demers sisntetic, M. Guțan 30 a grupat proiectele de legi care au susținut descentralizarea administrativă pe baze regionale în trei categorii: 1. cele care propuneau o descentralizare moderată, precum cel al Th. Rosetti (1888) și un altul la 1909; 2. cele care pledau pentru un regionalism cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L. Negruzzi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și un altul la 1909; 2. cele care pledau pentru un regionalism cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L. Negruzzi, la 1919, și Proiectul de Constituție al lui Romul Boilă, la 1931; 3. cele care veneau cu un regionalism administrativ mixt ce combina descentralizarea cu deconcentrarea la nivelul regiunii: proiectul lui Carp (1912), al Cercului de studii al PNL (1918), al lui C-tin Argetoianu (1921 și 1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-au
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1921 și 1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-au găsit aplicarea în practică au fost mult mai puține. Prima experiență datează din perioada 1929-1931, când au fost înființate directoratele ministeriale care erau simple circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale. Ele erau în număr de 7: 1. Directoratul ministerial I Muntenia, cu reședința la București (cuprindea 7 județe); 2. Directoratul ministerial II Bucovina, cu reședința la Cernăuți (9 județe); 3. Directoratul ministerial
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]