167,819 matches
-
8 județe și Municipiul București; există și o variantă neoficială, un proiect de Lege a regiunilor, potrivit căruia România urma să fie organizată în 8 regiuni, însă el a fost dezavuat de Guvern în 7 februarie 2013. Proiectele de regionalizare administrativă a României au fost relativ numeroase dar numărul celor care au fost puse în aplicare este mic (două dintre ele, în timpul unor dictaturi carlistă (1938-1940) și comunistă (1950-1968) -, iar unul în vremuri politice normale sub guvernarea național-țărănistă din 1929). Organizarea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pornind nu de la cercetarea realităților existente, a tradiției, a obiceiurilor, prin asumarea unor principii pragmatice, ci de la un set de principii raționaliste, care au fost aplicate de sus în jos, fapt care în practică a dus la crearea unor unități administrative în care eficiența, nevoile oamenilor, interesele lor economice nu au figurat printre prioritățile legiuitorului. Combinând elemente de organizare administrativă din țări precum Franța și Belgia, într-un model sui generis românesc, el a făcut posibilă funcționarea unei tutele administrative excesive
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de principii raționaliste, care au fost aplicate de sus în jos, fapt care în practică a dus la crearea unor unități administrative în care eficiența, nevoile oamenilor, interesele lor economice nu au figurat printre prioritățile legiuitorului. Combinând elemente de organizare administrativă din țări precum Franța și Belgia, într-un model sui generis românesc, el a făcut posibilă funcționarea unei tutele administrative excesive ce a transformat descentralizarea într-un deziderat mereu asumat de legile de organizare formulate în acest spațiu, mai puțin
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
unități administrative în care eficiența, nevoile oamenilor, interesele lor economice nu au figurat printre prioritățile legiuitorului. Combinând elemente de organizare administrativă din țări precum Franța și Belgia, într-un model sui generis românesc, el a făcut posibilă funcționarea unei tutele administrative excesive ce a transformat descentralizarea într-un deziderat mereu asumat de legile de organizare formulate în acest spațiu, mai puțin de cele elaborate în timpul dictaturilor. Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției Tudor PITULAC Introducere Procesul regionalizării este strâns legat de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care ghidează procesul rămân doar deziderate. Transformările administrativ-teritoriale în România secolului XX au fost în fapt adaptări la contextul politic, social și economic specific 3, având loc în această perioadă multiple reforme. Înainte de-al Doilea Război Mondial, prima reorganizare administrativă este cea din 1925, necesară pentru a avea o administrație unitară la nivelul tuturor provinciilor României Mari. Unitățile administrative erau județele, plășile și comunele rurale și urbane. În 1938, odată cu instituirea regimului monarhic autoritar al lui Carol al II-lea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
politic, social și economic specific 3, având loc în această perioadă multiple reforme. Înainte de-al Doilea Război Mondial, prima reorganizare administrativă este cea din 1925, necesară pentru a avea o administrație unitară la nivelul tuturor provinciilor României Mari. Unitățile administrative erau județele, plășile și comunele rurale și urbane. În 1938, odată cu instituirea regimului monarhic autoritar al lui Carol al II-lea și cu adoptarea unei noi Constituții, a fost necesară și o nouă organizare administrativă. Unitățile administrative cu personalitate juridică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
tuturor provinciilor României Mari. Unitățile administrative erau județele, plășile și comunele rurale și urbane. În 1938, odată cu instituirea regimului monarhic autoritar al lui Carol al II-lea și cu adoptarea unei noi Constituții, a fost necesară și o nouă organizare administrativă. Unitățile administrative cu personalitate juridică erau ținuturile și comunele, cu atribuții de administrație generală și a căror conducere era asigurată de persoane numite de către monarh. A fost o organizare teritorial-administrativă centralizată, specifică regimurilor totalitare și perioadelor de criză. Consecințele aceastei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
României Mari. Unitățile administrative erau județele, plășile și comunele rurale și urbane. În 1938, odată cu instituirea regimului monarhic autoritar al lui Carol al II-lea și cu adoptarea unei noi Constituții, a fost necesară și o nouă organizare administrativă. Unitățile administrative cu personalitate juridică erau ținuturile și comunele, cu atribuții de administrație generală și a căror conducere era asigurată de persoane numite de către monarh. A fost o organizare teritorial-administrativă centralizată, specifică regimurilor totalitare și perioadelor de criză. Consecințele aceastei reforme au
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
generală și a căror conducere era asigurată de persoane numite de către monarh. A fost o organizare teritorial-administrativă centralizată, specifică regimurilor totalitare și perioadelor de criză. Consecințele aceastei reforme au durat doar doi ani, când se revine la județe ca unități administrative. În perioada postbelică, prin Legea nr. 5 din 1950, sunt desființate județele și plășile și se instituie un sistem administrativ cu 28 de regiuni compuse din raioane, orașe și comune, după model sovietic. Prin Constituția din 1952 este redus numărul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
totalitare și perioadelor de criză. Consecințele aceastei reforme au durat doar doi ani, când se revine la județe ca unități administrative. În perioada postbelică, prin Legea nr. 5 din 1950, sunt desființate județele și plășile și se instituie un sistem administrativ cu 28 de regiuni compuse din raioane, orașe și comune, după model sovietic. Prin Constituția din 1952 este redus numărul regiunilor la 18, cu alte transformări ulterioare, în 1956 când se desființează regiunea Arad și Bârlad și sunt redenumite alte
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1956 când se desființează regiunea Arad și Bârlad și sunt redenumite alte regiuni. În 1968 se revine însă la împărțirea teritorială pe județe, datorită consecințelor industrializării și migrației masive dinspre mediul rural spre cel urban. Conform Constituției din 1991, organizarea administrativă se compune din aceleași unități teritoriale ca și în perioada comunistă, respectiv județe, municipii, orașe, comune și sate. Din 1998, pentru a răspunde la nivel local proiectelor de dezvoltare regională, a fost stabilit un număr de opt regiuni de dezvoltare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
diviziuni al Uniunii Europene, nefiind însă unități administrativ-teritoriale cu personalitate juridică 4. Încheierea ciclului de finanțări europene 2007-2013, precum și nevoia de a asigura o mai bună dezvoltare a fiecărei regiuni aduc România în situația de a reforma sistemul de organizare administrativ teritorial, în completarea și a procesului de revizuire a Constituției. 1. Context european și modele În context european reforma administrativă respectă o serie de principii precum cel al subsidiarității ("exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de a asigura o mai bună dezvoltare a fiecărei regiuni aduc România în situația de a reforma sistemul de organizare administrativ teritorial, în completarea și a procesului de revizuire a Constituției. 1. Context european și modele În context european reforma administrativă respectă o serie de principii precum cel al subsidiarității ("exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean"), asigurării resurselor integrale, responsabilității autorităților locale și regionale, principiul "asigurării unui proces de descentralizare stabil
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
administrativ teritorial, în completarea și a procesului de revizuire a Constituției. 1. Context european și modele În context european reforma administrativă respectă o serie de principii precum cel al subsidiarității ("exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean"), asigurării resurselor integrale, responsabilității autorităților locale și regionale, principiul "asigurării unui proces de descentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, bazat pe criterii și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau regionale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mai bune integrări europene, ar răspunde unei nevoi de dezvoltare eliminând diferențele dintre diferite regiuni și ar permite o utilizare eficientă a fondurilor 6. În funcție de criteriul dat de statutul juridic, identificăm o tipologie a regionalizării 7 care include exemplul regionalizării administrative (Luxembourg), prin intermediul colectivităților locale (Finlanda, Irlanda, Ungaria), descentralizarea regională, cea politică sau autonomia regională (Spania, Italia, Belgia) sau prin intermediul autorităților federale (Germania). Regionalizarea administrativă presupune o delegare a autorității de la nivelul statului către acele entități subordonate guvernului de la nivel local
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
În funcție de criteriul dat de statutul juridic, identificăm o tipologie a regionalizării 7 care include exemplul regionalizării administrative (Luxembourg), prin intermediul colectivităților locale (Finlanda, Irlanda, Ungaria), descentralizarea regională, cea politică sau autonomia regională (Spania, Italia, Belgia) sau prin intermediul autorităților federale (Germania). Regionalizarea administrativă presupune o delegare a autorității de la nivelul statului către acele entități subordonate guvernului de la nivel local. Cu toate acestea, este prezent controlul statului la nivel local. Practic, atribuțiile de la nivel regional urmăresc mobilizarea și promovarea colectivităților locale pentru dezvoltare economică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de administrație ar viza domeniile economic, cultural, educațional și planificarea teritorială 9. 2. Contextul românesc: obiective, procese, consecințe Proiectul regionalizării face parte din seria obiectivelor Programului de Guvernare 2013-2016, cu două coordonate majore în direcția dezvoltării și administrației, respectiv reorganizarea administrativ teritorială care să permită funcționarea regiunilor și continuarea, respectiv eficientizarea procesului descentralizării. În acest sens este necesară derularea a trei procese administrative corelate: revizuirea Constituției, elaborarea cadrului normativ care să reglementeze funcționarea regiunilor și pe cel care să delimiteze descentralizarea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din seria obiectivelor Programului de Guvernare 2013-2016, cu două coordonate majore în direcția dezvoltării și administrației, respectiv reorganizarea administrativ teritorială care să permită funcționarea regiunilor și continuarea, respectiv eficientizarea procesului descentralizării. În acest sens este necesară derularea a trei procese administrative corelate: revizuirea Constituției, elaborarea cadrului normativ care să reglementeze funcționarea regiunilor și pe cel care să delimiteze descentralizarea competențelor 10. Dintre cele trei procese, de importanță majoră este cel referitor la revizuirea Constituției, pentru că asigură cadrul pentru îndeplinirea celorlalte două
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
este cel referitor la revizuirea Constituției, pentru că asigură cadrul pentru îndeplinirea celorlalte două procese. Propunerile de revizuire au în vedere, printre altele, stabilirea clară a raporturilor dintre președinte, Guvern și Parlament, delimitarea unor noi maniere de consultare populară, compatibilizarea sistemului administrativ românesc cu cel european, introducând astfel un nou palier administrativ-teritorial, respectiv regiunile 11. De altfel, regionalizarea nu este un subiect nou pe agenda publică, de-a lungul ultimilor doi ani fiind înaintate mai multe proiecte 12. Astfel, în mai 2011
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nu este un subiect nou pe agenda publică, de-a lungul ultimilor doi ani fiind înaintate mai multe proiecte 12. Astfel, în mai 2011, Președintele Traian Băsescu declara în contextul discuțiilor despre continuarea procesului de reformă că susține o reorganizare administrativă cu 9-12 regiuni, pentru a înlesni utilizarea eficientă a resurselor financiare 13. În 2009 a existat un proiect UDMR pentru regionalizare, cu 16 microregiuni și 5 macroregiuni cu personalitate juridică. În iunie 2011 guvernul Boc înaintează ideea regionalizării României în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acestea odată cu alegerile pentru autoritățile publice locale. Modelul cel mai probabil a fi implementat este cel cu opt regiuni, care să coincidă cu împărțirea actuală pe regiuni de dezvoltare, între administrația centrală și cea județeană introducându-se un nou nivel administrativ, respectiv regiunea, după model francez. Această modificare introduce atribuții politice, administrative și financiare la nivelul intermediar al administrației și polarizează în cadrul unei regiuni, pe mai multe centre de dezvoltare palierul politico-administrativ, economic, universitar, cultural ș.a.15. Implementarea regionalizării ar aduce
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a fi implementat este cel cu opt regiuni, care să coincidă cu împărțirea actuală pe regiuni de dezvoltare, între administrația centrală și cea județeană introducându-se un nou nivel administrativ, respectiv regiunea, după model francez. Această modificare introduce atribuții politice, administrative și financiare la nivelul intermediar al administrației și polarizează în cadrul unei regiuni, pe mai multe centre de dezvoltare palierul politico-administrativ, economic, universitar, cultural ș.a.15. Implementarea regionalizării ar aduce cu sine cel puțin în teorie avantaje precum: "eficientizarea procesului decizional
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
opt regiuni sărace și pline de nevoi și o Capitală de la care toți așteaptă ajutoare"25. Riscurile financiare ale regionalizării României Sabin DRĂGULIN Introducere Unul dintre primele obiective ale Guvernului României pe anul 2013 a fost acela al realizării descentralizării administrative și financiare a statului, având ca principal obiectiv utilizarea mai judicioasă a resurselor naționale 1. În acest studiu succint, îmi voi aborda doar o mică parte a problematicii regionalizării, și anume aceea a impactului și a rolului pe care procesul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și anume aceea a impactului și a rolului pe care procesul de descentralizare îl are în domeniul autonomiei fiscale. 1. Elemente ale regionalizării Descentralizarea este procesul de organizare a sistemului administrației publice locale ce are la bază interesul local, entitățile administrative de la acest nivel dispunând de structuri organizatorice funcționale și de un patrimoniu propriu. Motivația descentralizării este dublă: politică și administrativă 2. Descentralizarea în sine nu reprezintă un panaceu menit să rezolve problemele pe care le cunoaște statul model centralizat și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Elemente ale regionalizării Descentralizarea este procesul de organizare a sistemului administrației publice locale ce are la bază interesul local, entitățile administrative de la acest nivel dispunând de structuri organizatorice funcționale și de un patrimoniu propriu. Motivația descentralizării este dublă: politică și administrativă 2. Descentralizarea în sine nu reprezintă un panaceu menit să rezolve problemele pe care le cunoaște statul model centralizat și birocratizat. Din experiențele pe care mai multe state le-au cunoscut se observă că nu s-au obținut întotdeauna rezultatele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]