1,815 matches
-
regim aveau acolo, din câte v-ați dat seama? Era mai dur decât al dumneavostră? Ce regim aveau săracii..., că aveau niște bețe cu acuri În capăt și, ca să nu se aplece să ia chiștocul de țigară de jos, Îl Înțepa așa, pe la spate. Mâncarea era... de-ți era tot timpul foame... Nu știu dacă aveau pachete sau nu, deci regimul era dur, că toți erau slabi. Dumneavoastră ați trecut prin reeducare la Târgșor? Am fost la izolare mai tot timpul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de unde rece, ca să o potrivească... O zis: „Intrați cum ați pute’, că n-avem ce face”... Și așa am făcut baie. Și cum am ieșit, cum m-am șters cu ștergarul, am și simțit aici În partea stângă că mă Înțepa când trăgeam aer și În spate, și În față. Măi, ăsta nu e lucru sănătos, mă’, ceva e... m-am gândit. Da’ am crezut altceva, că eram vreo 1 300 toți Într-o baracă, și era icter, și asta e
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să treci la colectiv, că nu ai Încotro; dacă nu, vezi tu ci faci, dai pământul”... Dacă nu vreai, Îți lua deștul de aicia-șa și erai trecut la colectiv... Nu vreai nici așa, avea și sula la cur, și te Înțepa și cu sula. Și toată lumea s-a revoltat după aia... Mai țineți minte nume de activiști de partid? Anton Dima, pe ăla Îl mai țin eu minte, că am făcut pușcărie pentru el. El m-a arătat, iar vecinii l-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la carceră. Aia era cât o sobă de mică, doar cât Încăpea omu’... și un nenorocit de milițian a băgat sârmă ghimpată Înăuntru, că mai adormeai și te rezemai de perete... Și nu puteai să te mai rezemi, că te Înțepa sârmele alea ghimpate și trebuia să stai numa’ așa... Nu era ușor... Care făcea câte o greșeală ce nu le convenea lor mergea acolo. Te condamna pentru orice mică greșală. Trei zile Îți dădea milițianu’... Ofițeru’ de serviciu’, dacă Îi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am ghemuit, speriat, la apropierea lui. „Nu-l cunoști?”, m-a întrebat, mirată, mama. Am clătinat din cap că nu. „Era prea mic cînd am plecat”, m-a scuzat tata și m-a luat în brațe. Mustața lui mi-a înțepat obrazul. Apoi, încet-încet, chiar în aceeași zi, ne-am împrietenit, iar noaptea am dormit toți trei împreună. Prin ușa întredeschisă îl aud pe Dragoman spunîndu-i cuiva - admirativ și, totodată, compătimitor - despre tata: „Cît de mult a muncit omul ista!” A
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
audă de așa ceva: „Da’ pu’ dară cum, nă-i vrea să fiu «tovarăș» și cu țiganii de sub pădure?”, respectiv cu niște mărginași lipsiți de pămînt arabil. Pînă la urmă, la insistențele Magdei, vara mea, măritată cu un activist de partid, și „înțepat” de autorii textelor de brigadă, a cedat, printre ultimii! Față de difuzor a rămas însă cu un soi de scîrbă: îl lăsa „să meargă” (pentru hatîrul mătușii Valeria), dar refuza să-l asculte: „Doar n-ăi vrea să-mi bat capul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost îndelung aplaudat? A fost!... *Agitîndu-se prin fața mea cu basca pe cap și cu brațele încordate ca două gheare de ridicat bușteni (în timp ce eu stăteam liniștit la birou), trîntindu-se în fotoliu de cîteva ori și săltînd brusc din el ca înțepat de ace, Nancu mi-a perorat despre „meseria (sa) abjectă”, de ziarist la o „fițuică - megafon al celor de la partid, al unor inși ca Ion-Bogdan Băluță și al altora”. Noua sa zvîrcolire de revoltă e generată de cele ce a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cine nu știe? -, viitorul (mai ales el) nu iartă nici laudele în exces, nici laudele mediocre. Șansa unuia ca mine de a-l îmbuna nu poate fi deci decît exactitatea. O axiologie fermă impune stimă. *„Repertoriul tău e vetust”, îl înțeapă cu vorba Costin pe Gil Ioniță, folkistul nr.1 al Bacăului, de profesie jurist. „Schimbă-l, domnule! Nu mai «merge» cu ștefan, cu Mihai Viteazul, cu Epistescu [Eminescu], cu Păunescu. Dac-o ții așa, în doi ani nu mai ești
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la vorbă”. La fel ca și lui Popa Duhu, personajul lui Creangă, mi se întîmplă și mie, tot mai des în ultima vreme. Imediat ce sînt „provocat”, pe stradă, la birou etc., dau drumul unei avalanșe de nemulțumiri și indignări. „Mușc”, „înțep”, „mă defulez”. Uneori, rememorînd ce și cui i-am spus, mă cuprinde o imensă jenă, convins că am comis fie o imprudență, fie un abuz, fie - mai ales - o inutilitate. Ce poate să priceapă cutare suflet poltron, care se acomodează
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
desprinzi din fiecare pagină ca deșteptat dintr-un vis. Cum sunt unele vise despre care-ți vine greu să crezi că au fost Înlănțuiri eliberate de controlul rațiunii. M.Blecher a fixat ca pe fluturi coșmarele În slove: acul a Înțepat numai viermele, dar aripile cu polen continuă să bată. Viața În aceeași poziție: pe spate cu genunchii Împietriți În W Întors. Săptămâni, luni de vară cu zilele mari, luni de iarnă cu nopți fără sfârșit, ani, ani după ani”. Eroismul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să le prind semnificația. Nu puteam decât să le confirm existența. Până la urmă am reușit să citesc două vise. Trecuse deja de ora zece. I-am înapoiat bibliotecarei craniul, mi-am scos ochelarii și m-am frecat la ochi. Mă înțepau îngrozitor. — Ai obosit? mă întrebă ea. — Puțin. Ochii mei nu sunt obișnuiți cu așa ceva. Cât am stat cu privirile pironite pe craniu, lumina viselor m-a orbit pur și simplu. Simt o durere ascuțită în ceafă. O să-mi treacă, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am aprins lumina ceasului. Era ora două și unsprezece minute. Începusem să coborâm în subteran la miezul nopții. Deci, nu trecuseră decât două ore bune, dar aveam senzația că-mi petrecusem un sfert din viață pe domeniul Întunegrilor. Ochii mă înțepau ușor chiar și din pricina luminii slabe a ceasului digital. Poate pentru că se obișnuiseră prea mult cu întunericul. Nici lumina lanternei nu-mi priește. Când stau prea mult timp pe întuneric, aceasta devine starea naturală - cum de fapt a și fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și m-am închis în casă. Se pare că nu aveam însă nici o scăpare. Orașul înghețat se reflecta ca o bijuterie cu multe fațete, sculptată fin, trimițându-și lumina în unghi drept fix spre camera mea. Parcă m-ar fi înțepat cineva în ochi cu mii de ace. Mi-am petrecut după-amiaza întins pe pat, cu perna pe față, ascultând ciripitul păsărelelor. Veniseră o mulțime la fereastra mea. Au zburat apoi la alte ferestre. Porneau în căutarea firimiturilor de pâine pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
seara, m-am ridicat din pat și mi-am clătit ochii umflați cu apă rece. Mi-am pus ochelarii fumurii și am coborât dealul, pornind spre bibliotecă. N-am putut citi ca altădată. După ce descifram visele unui craniu, ochii mă înțepau din pricina luminii pe care o emanase. Aveam senzația că erau plini de nisip. Și vârfurile degetelor își pierduseră parcă sensibilitatea. În asemenea momente, bibliotecara îmi aducea un prosop rece ca să-l țin pe ochi, precum și niște supă caldă sau lapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Unele zaharuri, manoza, galactoza, ramnoza sunt toxice pentru albine și le reduc longevitatea (Frish, 1965, citat de Winston, 1993). 298 Wiston LM, La biologie de l’abeille, Frison-Roche, Paris, 1993, 282. 299 Substanța secretată de microorganisme numite lachnide (lecanide), care înțeapă frunzele unor specii de plante reținând proteinele și eliminând zaharurile, pe care albinele îl recoltează, transformându-l în cunoscuta miere de mană (Andrițoiu, 2006). 300 Mărghitaș LA, Albinele și produsele lor, cap. Produsele apicole și principalele lor însușiri, subcapitolul Mierea
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
degetului este mai dureroasă decât a abdomenului sau a coapsei. Deprinderea corectă a tehnicii și anume efectuarea înțepăturii pe părțile laterale ale pulpei degetului care sunt mai puțin sensibile, folosirea unor ace bine ascuțite și reglarea corectă a dispozitivului de înțepat, pot atenua acest disconfort. În SUA sunt oferite pe piață la ora actuală peste 30 de tipuri diferite de glucometre, iar în țara noastră aproximativ 8 (7). FDA înregistrează glucometrele exclusiv pe baza datelor oferite de producător, iar prospectele acestora
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
doi ardei kapia roșii, 200 gr. de costiță de porc fiartă, sare, piper, după gust. Se bate pieptul cu ciocanul, se condimentează, punem deasupra costița tăiată fâșii și ardeiul tăiat fâșii lunguiețe, rulăm pieptul bine și- l învelim în staniol, înțepăm cu vârf de cuțit sau cu furculița ruloul, apoi punem la fiert în apă clocotită timp de 20 de minute. Se dezvelește din folie, se taie în două, se așează pe farfurie, decorăm cu sos de ardei cu smântână. PUI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ulei deasupra și se leagă cu celofan. GOGOȘARI MURAȚI ÎNTREGI 1 kg oțet, 2 kg apă, frunze de țelină, hrean, piper, foi de dafin, zahăr, miere, cuișoare, enibahar Gogoșarii, spălați, se șterg fiecare, se unge fiecare cu ulei și se înțeapă de câteva ori. Se așează în borcan și se opăresc cu baițul de mai sus. Se acoperă borcanul cu tifon, iar a doua zi, se completează cu baiț și se toarnă ulei deasupra. Se leagă cu celofan. GOGOȘARI UMPLUȚI CU
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
350 g miere de albine, 2 lingurițe de bicarbonat sau de amoniac și făină cât cuprinde. Se face un aluat din care se fac foi subțiri cât muchia de cuțit, care se coc în tavă tapetată cu făină și se înțeapă cu furculița. Crema de lămâie - 400 g lapte se fierb cu 200 g zahăr, în care se pun 3 linguri de zeamă dizolvată în lapte rece și se fierbe până se îngroașă. Separat, se freacă 250 g unt cu 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o lingură de cacao. Tava se unge cu margarină și se tapetează cu făină, după care se pune foaia cu cacao în tavă, peste ea turnăm gem, iar peste gem punem mere călite. În continuare, așezăm foaia albă și o înțepăm cu furculița. După ce s-a copt, turnăm deasupra o glazură de ciocolată. La final, se servește rece. PRAJITURA CU MERE Aluatul 1 - 2 căni de făină, ¾ cană de apă, 2 linguri de ulei, o lingură de oțet Aluatul 2 - o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
coajă de portocală rasă, 600 - 700 gr. de făină. Frământăm un aluat pe care îl împărțim în două foi. Punem foaie pe tava tapetată cu ulei și făină peste care punem pastă din mere, peste aceasta punând cealaltă foaie. O înțepăm cu furculița, apoi dăm la copt timp de 35 - 40 de minute. Pudrăm cu zahăr pudră și vanilie. Pasta de mere - 2 kg. de mere se curăță, apoi se rad pe răzătoarea mare și se călesc cu 100 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
peste care presărăm puțin griș sau pesmet, apoi punem un strat cât mai gros de mere peste care presărăm griș sau pesmet, praf de scorțișoară și aprox. 150 g zahăr, după preferință. Se pune cealaltă foaie de aluat și o înțepăm cu furculița ca să crească uniform. Se coace până devine galben - aurie, apoi se presară cu zahăr pudră și se taie rece. PRAJITURA CU AFINE SI BRANZA DE VACI 175 g biscuiți fărâmițați, 75 g unt topit, 100 g fulgi de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vaci, 250 g zahăr, 100 g stafide, 2 pachețele de vanilie, 4 ouă și 4 linguri de griș. Se amestecă toate bine și se pun între foi, apoi se pune cealaltă foaie deasupra și se apasă bine. În continuare, se înțeapă cu furculița și se dă la cuptor. După ce s-a copt, o tăiem porții, iar la final turnăm deasupra 500 g smântână bătută cu 200 g zahăr. PASCĂ CU BRÂNZĂ 600 gr. de brânză, cinci linguri de griș, patru gălbenușuri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
prima foaie, o stropim cu unt călduț, apoi punem pasta de brânză peste care punem a doua foaie, o stropim cu unt și dăm la cuptor timp de 25 - 30 de minute. Din când în când o scoatem și o înțepăm cu furculița și ungem cu gălbenuș pe deasupra. Această plăcintă se poate face cu răvașe pentru seara de Revelion. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Aluatul - 140 gr. de unt, un ou întreg, un gălbenuș, un praf de copt, 100gr. de zahăr, coajă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g zahăr, o linguriță de bicarbonat, coaja de la o lămâie, 400 g gem și făină cât cuprinde. Din aceste ingrediente se frământă un aluat din care se coc 4 foi în tava unsă cu ulei. Înainte de a se coace se înțeapă cu furculița. Crema - se fierb 500 ml lapte cu 4 linguri de griș și se dă la rece. După ce s-a răcit, se amestecă cu 250 g unt frecat cu 300 g zahăr pudră și vanilie. Aranjarea se face astfel
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]