2,843 matches
-
de Romeo și Julieta avant la lettre. Povestea lor de dragoste este impresionantă, cutremurătoare. Moartea îndrăgostiților, ce nu au fost tolerați de cei din jur din considerente sociale, simbolizează pătrunderea într-o lume mai bună, iubirea înălțătoare, devine „un imn închinat sincerității”111. Personajul masculin apare așadar într-o dublă ipostază: de opozant, obiect al distrugerii și anihilării, de cele mai multe ori, a tot ceea ce înseamnă aspirație feminină spre dragoste autentică și independență personală, dar și de individ dorit, de obiect al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
complexitatea ființei umane. El aduce un elogiu prietenilor ce i-au fost aproape în momentele grele, iar cartea se dorește a fi un sprijin și un antidot pentru cei care iubesc, dar în același timp și un act de recunoștință închinat celui mai nobil sentiment uman. Plasează gratitudinea la rang de virtute supremă: „Cu toate acestea, departe de a fi una dintre cele trei virtuți teologice (credința, nădejdea și dragostea), recunoștința nu este nici măcar una dintre cele patru virtuți cardinale cunoscute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
orașului din care provine eroina lui Chaucer are o simbolistică aparte. Târgoveața trăiește lângă Bath (biside Bathe), termenul bath (care înseamnă și „baie” în limba engleză) amintind de acele băi publice în care se practica prostituția, un fel de temple închinate zeiței Venus.278 Apa din fântână și apa vieții oferită de divinitate reprezintă două noțiuni distincte: „Apa din fântână este plăcerea senzuală care însă nu poate aduce o bucurie permanentă și se opune astfel harului pe care apa dătătoare de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o exercită asupra bărbaților. Sunt emancipate și doresc să evadeze din spațiul domestic ce le era rezervat, să își afirme personalitatea. Lumea celor doi scriitori stă sub semnul iubirii fizice și al libertății. Decameronul și Povestirile din Canterbury sunt cărți închinate dragostei eliberate de constrângeri, iubirea fiind privită ca virtutea supremă, în numele ei se iartă orice impietate. Ceea ce este interesant de sesizat, în modul de abordare al personajului feminin negativ, în cazul ambilor scriitori, este toleranța excesivă față de înclinațiile trupești, din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ni le dăruie, și azi/ Le stăpânești, iar mâine s-au topit;/ Dar nu greșesc de-oi spune răzvedit/ Că tot nevasta dăinuie din toate/ Mai multă vreme... Chiar prea multă, poate.../ Căci taina nunții este lucru sfânt.”881 Laudele închinate femeii, în acest început al povestirii, trebuie privite cu suspiciune, deoarece părerea naratorului pelerin din precuvântarea sa era de-a dreptul misogină, toate imnele glorificatoare nu reprezintă decât impresiile greșite ale bătrânului dornic de 878 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tradiția misogină a epocii. „Ca și Elegia madonnei Fiammetta, constituie o inversiune a unui cod prestabilit. După cum în Elegie dragostea tragică a lui se transformă în dragostea tragică a ei, astfel și în Corbaccio, nobilele consecințe ale iubirii și lauda închinată femeilor, două constante ale operelor anterioare, sunt convertite într-un dezgust pentru femei și o privire critică asupra dragostei. Numai în Decameronul cele două puncte de vedere puteau fi întâlnite în mod simultan. În lumea plurivalentă a acestei capodopere toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sud a edificiului, În fața sanctuarului Geei și a fântânii”5, „ceea ce l-a determinat de Îndată pe Boethos să afirme că această ambianță este tocmai ceea ce trebuie pentru a-i sugera străinului o asemenea problemă. Aici se afla un Sanctuar Închinat Muzelor”. Și Boethos continuă spunând: „dacă aici au fost găzduite Muzele În chip de asistente și supraveghetoare ale divinației alături de fântână și de sanctuarul Geei, căreia, pe cât se pretinde, Îi aparținea oracolul, acest lucru s-a Întâmplat astfel deoarece prezicerea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ai Zeului și când el ne va Îngădui să cunoaștem adevărul despre aceste practici. Dar până atunci să adăugăm și aceste argumente la cele rostite până acum În favoarea numărului cinci. Dacă memoria nu mă Înșală, așa s-au terminat discuțiile Închinate elogiului adus proprietăților matematice ale lui E. 17. Ammonios, convins și el că matematicile nu reprezintă o părticică neînsemnată a filosofiei, se arătă Încântat de cele ce auzea. În consecință, luă cuvântul și zise așa: „Nu mai e cazul să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
desud a edificiului, În fața sanctuarului Geei (Pământul) și a fântânii, ceea ce l-a determinat de Îndată pe Boethos să afirme că această ambianță este tocmai ceea ce trebuie pentru a-i sugera străinului o asemenea problemă. Aici se afla un Sanctuar Închinat Muzelor, care Înconjura mecanismul de țâșnire a jetului de apă curgătoare 2 de unde oamenii obișnuiau să ia apă pentru libații și aspersiuni. Vorba lui Simonide: „Pentru aspersiuni aici găsești o apă pură scoasă din tărâmul Muzelor cu frumoase plete”. Într-
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
vază și grămătici ai regilor vin să-l Întâlnească și apoi se Întorc la casele lor. Omul despre care vorbim aici atribuia daimonilor darul divinației. (C) Prețuia Oracolul de la Delfimai presus de orice; toate cele câte se povestesc, toate riturile Închinate lui Dionysos 1, nimic din toate acestea nu-i scăpa din vedere. Afirma că, atât aici, cât și În cazul lui Python nu-i vorba dealtceva decât de suferințele șpatheț prin care au trecut daimonii. După părerea lui, exilul ucigașului
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a treia încercare a fost în anul 1991. În numai doi ani (1993-1995), enoriașii, sub îndrumarea preotului Hodoba și a comitetului parohial, au ridicat biserica „Sfântul Ilie”, pe locul donat de enoriașul Ioan Niță. Au pus mâna în această muncă închinată Domnului toți credincioșii din sat și chiar și cei din satele vecine, muncind cu brațele la diferite munci necalificate sau contribuind cu donații, primind și ceva bani din partea Sfintei Episcopii și a unor sponsori inimoși. A fost o cotitură în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mirilor de acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei, vulpea, alaiul cununiei religioase, primirea miresei cu alaiul la casa socrilor mari, dansul și petrecerea nunții, masa de noapte, închinatul găinii, închinatul darurilor de către nuntași, dezgătitul și legatul miresei. Înainte cu câteva zile de a începe nunta, vornicul mergea cu o ploscă cu vin și invita oamenii la nuntă. Alaiul mirelui pleacă spre casa miresei; ajuns la mireasă, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acasă, gătitul mirilor, gătitul miresei, probele mirelui, masa mică, luarea miresei, danțul, iertăciunea, ruperea și aruncarea colacului, luarea zestrei, vulpea, alaiul cununiei religioase, primirea miresei cu alaiul la casa socrilor mari, dansul și petrecerea nunții, masa de noapte, închinatul găinii, închinatul darurilor de către nuntași, dezgătitul și legatul miresei. Înainte cu câteva zile de a începe nunta, vornicul mergea cu o ploscă cu vin și invita oamenii la nuntă. Alaiul mirelui pleacă spre casa miresei; ajuns la mireasă, la intrarea în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de Romeo și Julieta avant la lettre. Povestea lor de dragoste este impresionantă, cutremurătoare. Moartea îndrăgostiților, ce nu au fost tolerați de cei din jur din considerente sociale, simbolizează pătrunderea într-o lume mai bună, iubirea înălțătoare, devine „un imn închinat sincerității”111. Personajul masculin apare așadar într-o dublă ipostază: de opozant, obiect al distrugerii și anihilării, de cele mai multe ori, a tot ceea ce înseamnă aspirație feminină spre dragoste autentică și independență personală, dar și de individ dorit, de obiect al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
complexitatea ființei umane. El aduce un elogiu prietenilor ce i-au fost aproape în momentele grele, iar cartea se dorește a fi un sprijin și un antidot pentru cei care iubesc, dar în același timp și un act de recunoștință închinat celui mai nobil sentiment uman. Plasează gratitudinea la rang de virtute supremă: „Cu toate acestea, departe de a fi una dintre cele trei virtuți teologice (credința, nădejdea și dragostea), recunoștința nu este nici măcar una dintre cele patru virtuți cardinale cunoscute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
orașului din care provine eroina lui Chaucer are o simbolistică aparte. Târgoveața trăiește lângă Bath (biside Bathe), termenul bath (care înseamnă și „baie” în limba engleză) amintind de acele băi publice în care se practica prostituția, un fel de temple închinate zeiței Venus.278 Apa din fântână și apa vieții oferită de divinitate reprezintă două noțiuni distincte: „Apa din fântână este plăcerea senzuală care însă nu poate aduce o bucurie permanentă și se opune astfel harului pe care apa dătătoare de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o exercită asupra bărbaților. Sunt emancipate și doresc să evadeze din spațiul domestic ce le era rezervat, să își afirme personalitatea. Lumea celor doi scriitori stă sub semnul iubirii fizice și al libertății. Decameronul și Povestirile din Canterbury sunt cărți închinate dragostei eliberate de constrângeri, iubirea fiind privită ca virtutea supremă, în numele ei se iartă orice impietate. Ceea ce este interesant de sesizat, în modul de abordare al personajului feminin negativ, în cazul ambilor scriitori, este toleranța excesivă față de înclinațiile trupești, din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ni le dăruie, și azi/ Le stăpânești, iar mâine s-au topit;/ Dar nu greșesc de-oi spune răzvedit/ Că tot nevasta dăinuie din toate/ Mai multă vreme... Chiar prea multă, poate.../ Căci taina nunții este lucru sfânt.”881 Laudele închinate femeii, în acest început al povestirii, trebuie privite cu suspiciune, deoarece părerea naratorului pelerin din precuvântarea sa era de-a dreptul misogină, toate imnele glorificatoare nu reprezintă decât impresiile greșite ale bătrânului dornic de 878 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tradiția misogină a epocii. „Ca și Elegia madonnei Fiammetta, constituie o inversiune a unui cod prestabilit. După cum în Elegie dragostea tragică a lui se transformă în dragostea tragică a ei, astfel și în Corbaccio, nobilele consecințe ale iubirii și lauda închinată femeilor, două constante ale operelor anterioare, sunt convertite într-un dezgust pentru femei și o privire critică asupra dragostei. Numai în Decameronul cele două puncte de vedere puteau fi întâlnite în mod simultan. În lumea plurivalentă a acestei capodopere toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
plângea el. A ieșit și un număr al 17 al Aurorei adaugă Grigore Crețu, „dar fără colaborarea celor de mai sus." * „Aniversarea unui om de cultură” își intitula ziarul „Neamul evreiesc” din 23 august 1949 articolul semnat de S.H. Gherasim închinat lui A.Axelrad: „Zilele acestea s-au împlinit 70 de ani de la nașterea scriitorului și publicistului A.Axelrad. Viața acestui mânuitor al condeiului este un exemplu de muncă continuă în slujba progresului, în slujba răspândirii culturii în masele largi populare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cei obidiți de soartă, cu toate necazurile, lipsurile și mizeriile lor. Dar inițiativa colegului Arteni mai înfățișează și o nouă lectură pentru cei ce vor s 'o cunoască de-antregul. În vremurile acestea de tristă văduvie a scrisului sincer și loial închinat satelor, când totul este plătit și pus în slujba anumitor credinți și ideologii politice, ce nu fac altceva decât să tulbure și să otrăvească viața patriarhală, inițiativa d-sale, susținută fără nici o subvenție de la nimeni, luptând cu multe greutăți și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2005 se deschide cu rânduri adresate de cadrele didactice și elevii școlii poetului, prozatorului, omuli de cultură și știință prof.univ. C.D. Zeletin, la aniversarea a 70 de ani de viață rodnică, “nașul” de botez al școlii lor. Urmează diferite materiale închinate astrului poeziei românești - Mihai Eminescu (Diana Manole, elevă în clasa a VIII-a B), Omagiu lui Jules Verne - 2005 (semnat Ritta Mintiade), alte lucrări de referință scrise mai ales de elevi. Numărul din iunie 2007 pune în pagini versuri din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
CIUCĂ - Brâncuși, sfântul, Răzvan TEODORESCU, Gând pentru Guguianu, Gruia NOVAC, Marcel Guguianu, o figură cu trăiri intense, Redacția, 6 august, 2007Schimbarea la... vârstă a poetului, Cezar Ivănescu are abia 66 de ani... Gruia NOVAC jr., un moment liric Întotdeauna, poezie închinată lui Cezar Ivănescu, Gellu DORIAN, Dedicație lui Cezar IVĂNESCU, poezia Somnul, Cassian Maria SPIRIDON, Pușca pentru safari C. D. ZELETIN, comemorare Cincizeci ani de la moartea maestrului G. TUTOVEANU, un eseu Noi, viața lui...”, Mihai Sultana VICOL, De vorbă cu Mihai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o carte ca oricare alta, ci este, dacă‐ i vorba să privim și viitoarele apariții pe car e le așteptăm cu sufletul la gură, o adevărată enciclopedie, o admirabilă epopee a orașului” se entuziasma Elena Selenaru, scriitoare din București. Volumul închinat trecutului și prezentului orașului Bârlad „este un ceaslov în care se oglindește f ața acestei părți de țară, valoarea și spiritualitatea unei generații care a dat nume de prestigiu în cultura și civilizația noastră. Asemenea inițiative trebuie încurajate de forurile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în clasa a VII-a, care a obținut locul I la faza județeană și locul II la faza națională a concursului. “Mesajul meu antidrog” (Profesor coordonator Buciumaș Violeta) etc. În același număr (3/2007) Maria Gunea, bibliotecară, își intitulează reportajul închinat profesoarei Grecu Ioana, cu ocazia pensionării, “Un copac cu flori”, din care se desprind mesaje de mulțumire și recunoștință de la foștii elevi, crescuți, educați și redați societății ca s-o slujească. Profesoarei de biologie Grecu Ioana îi trimite vorbe frumoase
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]