2,188 matches
-
iese Ilie nainte - pare că văd înaintea mea ochii lui albaștri - de câte ori citesc un pasagiu înțelept îmi pare că-l aud citit de glasul lui. I se prezintă oare orișicui ideea unei persoane 227 {EminescuOpXV 228} iubite (și pierdute) în închipuirile cele mai valoroase și mai prețuite ale sufletului său, sau este asta numai în cazul meu? Și daca li s-ar prezenta într-adevăr, ce însemnează asta? Chiar dacă mă-nchipuiesc mare, onorat, sapient, îmi pare c-aș voi s-o fiu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fi căzut în brațe-i ș-aș fi uitat tot. Atunci. Azi nu mă mai mir. ["EA SE ROȘEȘTE... "] 2285 Ea se roșește - dar nu-ntrebați de ce? O fată sănătoasă la trup și la suflet se roșește totdeuna - de o-nchipuire chiar, și ce dragă ți-e o fată care se roșește numai de o-nchipuire - de amor sau de-o copilărie. ["NUMELE MEU"] 2258 Cine ești tu? Cine sunt? O ocazie a crimei, un visternic al răutăților, păcătosul păcătoșilor, iară
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mir. ["EA SE ROȘEȘTE... "] 2285 Ea se roșește - dar nu-ntrebați de ce? O fată sănătoasă la trup și la suflet se roșește totdeuna - de o-nchipuire chiar, și ce dragă ți-e o fată care se roșește numai de o-nchipuire - de amor sau de-o copilărie. ["NUMELE MEU"] 2258 Cine ești tu? Cine sunt? O ocazie a crimei, un visternic al răutăților, păcătosul păcătoșilor, iară numele meu Avra. Acest nume nu-nsamnă nimic, părinte, nu-nsamnă c-am neguțătorit cu 230 {EminescuOpXV
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
între om și natură a decis. Și noi suntem natură. Să restabilim unitatea. În simțirea nemijlocită zace deja unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu esistă în fundul sufletului nostru de-a gata (Leibnitz - ar fi închipuiri de care n-am avea conștiință Neadevărul ). Este
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
În simțirea nemijlocită zace deja unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu esistă în fundul sufletului nostru de-a gata (Leibnitz - ar fi închipuiri de care n-am avea conștiință Neadevărul ). Este un mecanism intern fără idei. Acest colț întunecos: nu-i idee, nu-i
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu esistă în fundul sufletului nostru de-a gata (Leibnitz - ar fi închipuiri de care n-am avea conștiință Neadevărul ). Este un mecanism intern fără idei. Acest colț întunecos: nu-i idee, nu-i închipuire (percepțiune). Sunt în ființa
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu esistă în fundul sufletului nostru de-a gata (Leibnitz - ar fi închipuiri de care n-am avea conștiință Neadevărul ). Este un mecanism intern fără idei. Acest colț întunecos: nu-i idee, nu-i închipuire (percepțiune). Sunt în ființa noastră predispozițiuni cari nasc idei. Când se trezește cineva are simțământul esistenței curate. Închipuirile
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu esistă în fundul sufletului nostru de-a gata (Leibnitz - ar fi închipuiri de care n-am avea conștiință Neadevărul ). Este un mecanism intern fără idei. Acest colț întunecos: nu-i idee, nu-i închipuire (percepțiune). Sunt în ființa noastră predispozițiuni cari nasc idei. Când se trezește cineva are simțământul esistenței curate. Închipuirile se nasc. Acele puteri stimulatorii nu sunt însă percepțiuni. În predispoziție sunt, însă nu sunt altfel. Raportul între natură și arte în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
închipuiri de care n-am avea conștiință Neadevărul ). Este un mecanism intern fără idei. Acest colț întunecos: nu-i idee, nu-i închipuire (percepțiune). Sunt în ființa noastră predispozițiuni cari nasc idei. Când se trezește cineva are simțământul esistenței curate. Închipuirile se nasc. Acele puteri stimulatorii nu sunt însă percepțiuni. În predispoziție sunt, însă nu sunt altfel. Raportul între natură și arte în propria fantazie. Este un dar al rațiunei noastre. Dar știința asemenea are să-i mulțămească - numai că ea trebuie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în el. Ea creează sub puterea unor puteri stimulatorii (Stimulkraft) și pasiunei (Leidenkraften). Nu este productoarea simțirilor și pasiunilor, ea este ceva ce stă sub puterea unor puteri stimulatorii 409 {EminescuOpXV 410} predominante. Apoi se creează în fantezie ideile * și închipuirile, ce corăspund acelor pasiuni. Rădăcina este mai adâncă. Dintr-un teren care zace mult mai adânc percepțiunile izvorăsc corespunzând lor. Prin apropierea fantasiei de acele puteri. 7/1 [1873] Raportul între fantazie și aceea ce nu e închipuire în ele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ideile * și închipuirile, ce corăspund acelor pasiuni. Rădăcina este mai adâncă. Dintr-un teren care zace mult mai adânc percepțiunile izvorăsc corespunzând lor. Prin apropierea fantasiei de acele puteri. 7/1 [1873] Raportul între fantazie și aceea ce nu e închipuire în ele. Ele izvorăsc din ceva ce nu e idee. Puterea proprie de stimulație în producerea frumosului nu este ideea. Ideile lui Plato sunt typos. Din puterea tipică. Ideea este forma intuitivă. Să nu se schimbe productul și producentul. Nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nalt - creatorul sau creațiunea? Spiritul e product. Ceea ce nu-i idee ci are puterea de-a produce idei. Este în natură ceva analog cu ceea ce în noi face posibilă fantazia - izvorul fantaziei. Izvorul în amândouă nu este ceea ce numim: intuițiune, închipuire, idee, ci altceva. Este fundamentul lipsit de idee a mecanismului ce produce idei. Activitatea artistică este o bucată de natură sublimată - se-nnobilează. Natura produce în fantazie prin mai multă libertate chipuri mai frumoase. Din mila și din puterea naturei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Psicologie. Rolul. Întrucât poate figura ca știință în filozofie? Doctrina despre suflet. Ce e sufletul? Nu-i un obiect al fantaziei, care însuși aparține unui capitol al psicologiei. Partide: Lupta între corp și suflet. Supozițiunea unei ființe. E o veche închipuire populară. De acolo vine metempsicoza. Aparține vechimei asiatice, apoi în filozofia greacă. În timpul nou același proces. Materialismul nu cunoaște suflet - antimaterialiștii susțin contrariu. Această știință analogă cu alchimia. Chimia alch[imică]. Arătări sufletești și psicologia. Rămâne espresia spirit, totuși nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stabile legi. Nu se știe daca în aceste asociațiuni nu este logică. Animalele. În cadrul de conștiință a animalelor, se dezvoltă încă c-o regularitate mai oarbă și mai spontanee. Pretutindene unde este v-o receptivitate animală. Unde este simțire și închipuire. Logica*. Hume a redus tot la asociațiunea de idei. Cauzalitate subiectivă. Empiria noastră ni dă noțiuni anumite în legătură anumită - astfel o așteptăm întotdeauna. Cauzalitatea joacă în asociațiune o rolă. Sunt idei apriorice a asociațiunii. Sunt schemate. Kant le-a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vorbă de duh. Agerime a înțelegerii. ["HELVETIUS. DE L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită de a reduce totul la materie și la întîmplătoarea dezvoltare a diferitelor forme a ei. Materia creatoarea tuturor lucrurilor. Cuget, închipuire, aducere aminte - simțiri. Judecata: binominium a două simțiri. ["NUMELE LISTELOR DINASTIILOR"] 2257 În genere numele listelor dinastiilor coincid. A doua ș-a treia dinastie - de la aceștia asemenea numai numele. A doua dinastie a durat 302. 1) Boitos - 33 ani - sub
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai mari guvernatori. Dovezi - Moise, Petru I și regele Prusiei. [15] Și oamenii cei mai mari sunt nevoiți a suferi batjocură și despreț, mai ales de la oameni ce nu sunt în stare a li recunoaște meritele și cari au alte închipuiri și altă manieră de a gândi. Dar de nimeni nu sunt mai desprețuiți decât de sine înșii. [16] Mulți scriitori nu stimează pe nimeni și nu-l cred pe nime de geniu decât după ce a dovedit în o sută de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nisip năzuințele, pigmentate într-un albastru-cenușiu întunecat și profeții deșarte. Nu mai aveau ochi pentru nimic altceva, răscolind numai pentru ei, vârtejul amintirilor; se vedeau stăpânind rotocol, veșnicia împreună. Asfințitul își lăbărța chipul neîndestulat al clipelor mai lungi ca orice închipuiri; fantomatice liniști dintr-un apus indicibil, franjurat în culori plăpânde... galben-roșiatice întăreau viziunile. Văzduhul albastru se destrămase gradat prin goblenuri în degrade; lumina pătrunsese peste zgomotul apăsător al înserării; marea înnegrită se bucura împingând spuma valurilor nesfârșite spre țărm iar
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pe marele poet"11. "Eram atât de decepționată - scrie și Mite Kremnitz -, încît mă durea deosebirea 7 Ștefanelli, 1909. 8 Idem. 9 Maiorescu, 1895. 10 Iacob Negruzzi, 1889. "Al. Ciurcu, 1911. 101 dintre adevăratul Eminescu și cel care trăise în închipuirea mea... unde-i poezia?" Russu-Șirianu îl întîlnește în 1882. Și-l imaginase ca pe un "Făt-Frumos din basme". Cunoaște în schimb "un bărbat cu înfățișare neobișnuită, cu privirea ostenită, tristă și dreaptă, pâlpâind sub pleoape grele, vădit pretimpuriu îmbătrînit, cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
vânători sau crescători de vite. Auta cunoștea acest neam pe care-l iubea și pentru că mulți oameni luo, în rarele lor răgazuri, se îndeletniceau cu făurirea din bronz sau din lut topit în smalț a unor ciudate și foarte frumoase închipuiri de oameni și duhuri, sau chiar de animale. La altceva se gândea însă Mai-Baka. El credea că alți zei, poate zeii răi ai deșertului și duhurile pădurii, au năvălit pe țărm să se lupte cu zeii lui ocrotitori. Ntombi bănuia
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
știu tot ce se petrece? stărui Mai-Baka. Neliniștea neobișnuită îl făcuse pe Auta supărăcios. Se întoarse spre sărmanul arcaș și-i vorbi înțepat: - Zei nu se află nicăieri, Mai-Baka, și rău faci că nu mă crezi. Zeii sunt numai în închipuirea oamenilor proști. Aceștia sunt oameni de pe altă lume, de pe un fel de stea, cum e și pământul nostru, care-i tot un fel de stea. Ei așa îl văd de la dânșii de-acolo, ca pe-o stea! Sunt foarte înțelepți
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pătrunde pe nesimțite. Un simptom indubitabil al anotimpului care face implozie În poem (și-n sufletul cititorului). În haiku, asemenea sintagme se numesc kigo, cuvinte sezonale. A doua imagine, deasupra cocenilor secera lunii, tocmai pentru că nu spune mai mult, lasă Închipuirea cititorului să-i caute și să-i găsească un Înțeles și, eventual, un mod de a se conecta cu prima. Se poate sesiza de la Început că prezența lunii pare să amplifice pustietatea și singurătatea cîmpului golit de viață. Dar luna
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
românesc) etc. Și pe bună dreptate, pentru că o asemenea definiție se referă doar la o formă goală, fără să ne spună ce trebuie să se afle În ea pentru a merita să fie numită haiku. Și dă astfel frîu liber Închipuirii veleitare care poate turna În ea orice năzbîtii. Mult mai aproape de adevărul unei posibile definiții este o notație a lui Constantin Ciopraga ("alegorii laconice"), scăpată Într-un text despre Dumitru Radu. Ea poate fi lesne transformată Într-o definiție acum
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
calea elucidării enigmei. Nu sensurile vădite și nemijlocite ale imaginilor, scenelor, evenimentelor sînt cele la care trebuie să luăm aminte Într-un haiku, ci rețeaua de sensuri secunde, abstracte, parcă emanate din caierul unei concretitudini din care un paing al Închipuirii toarce și Împletește cele doar văzute, auzite sau resimțite În nările Înfiorate. Ceea ce "spune" un haiku este de fapt ceea ce el nu spune fățiș, ceea ce se subînțelege doar din cele evocate. În Întregimea sa, textul și rețeaua de imagini concrete
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
doar prin pași repetați Înapoi spre schiță. Păstrîndu-ne sau nu În climatul erotic al versurilor, putem vedea În schiță o anume modalitate de esențializare, un distilat, o reținere succintă a trăsăturilor expresive și, totodată, ușoara vibrație a impreciziei care provoacă Închipuirea. Desăvîrșirea pare a fi văzută nu ca o abundență pletorică de detalii redundante, ci ca o reducere la o structură schematică În care se păstrează doar acel minim necesar pentru ca tensiunea și dinamismul ființei să nu-și piardă palpitul. Și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
palpitul. Și să mustească de sugestii și aluzii. În schiță devin pregnante lipsa, golul, la fel de sau poate mai semnificative (mai elcovenete, mai grăitoare) decît amănunțita aglomerare a detaliilor. Ne-o spune Blaga În alt poem cu titlul Arheologie: “Crud fabulînd, Închipuirea ți-o Încerc: un sarcofag antic, vezi tu, e mult mai plin de tîlcuri, de istorie, cînd e deșert. În gol s arată un adaos de destin.” Este cum nu se poate mai limpede faptul că golul, absența, puținul sînt
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]