3,054 matches
-
mai au nevoie de alte explicații verbale. Astfel, o persoană cu o față posomorâtă care-și duce frecvent mâna la frunte poate să trădeze suferința, oboseala sau durerea de cap, fără să fie nevoită să comunice oral acest lucru sau înclinarea capului de sus în jos spre interlocutor după adresarea unei întrebări poate sugera acordul (pentru unele popoare). Separabilitatea limbajului gestual de cel verbal se manifestă de regulă în situații neadecvate de schimb verbal: zgomot puternic, distanță mare între emițător și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
58. O altă dimensiune care influențează gestualitatea este percepția timpului. De exemplu, atunci când o persoană așteaptă pe peronul gării, anunțarea trenului determină manifestarea unui număr mai mare de gesturi în intervalul de timp care urmează până la oprirea trenului în stație: înclinarea capului în direcția venirii trenului, acoperirea urechilor cu mâinile din cauza zgomotului produs de tren, luarea bagajelor în mâini și deplasarea rapidă spre ușa vagonului. Știința care studiază perceperea și utilizarea timpului de către oameni se numește cronemica. Știm cu toții faptul că
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pictorul a știut să culeagă și să reprezinte în portrete expresiile surâzătoare și gesturile spontane ale copiilor în timp ce se joacă, glumesc sau vorbesc. Spontaneitatea gesturilor este întâlnită și în compozițiile statice, unde personajele au fost surprinse cu brațele ridicate, diverse înclinări ale capului sau răsuciri ale bustului. Expresorii gesturi corporale care însoțesc o trăire organică sau care au un halo afectiv apar în picturile pline de dinamism ale lui Peter Paul Rubens, supuse unor ritmuri amețitoare, prin direcții oblice, circulare, diagonale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acestora pentru a le clarifica sau dezvolta). În acest sens, de exemplu, semnificațiile acestor funcții pedagogice pot fi comunicate și nonverbal prin mișcările profesorului în procesul de instruire: ,,printr-o mișcare specifică a mâinii un profesor poate structura; printr-o înclinare a capului un profesor poate reacționa sau oferi un răspuns; printr-o fluturare a degetelor un profesor poate solicita"78. Prin urmare, orice act verbal al profesorului poate solicita o succesiune de gesturi pentru a transmite în mod clar semnificații
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mod repetat, clipitul foarte des); • gesturi expresive care dau sens stărilor emoționale ale profesorului și îndeplinesc o funcție comunicativă (zâmbetul profesorului poate exprima satisfacția profesională); • gesturi cu rol de a controla participarea elevilor (indicarea cu degetul arătător a unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul de a-i supraveghea pe elevi); • gesturi de obținere a comportamentului de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • gesturi de interpretare a unui rol (baterea vântului, învârtirea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tăiș era prezentat în același fel adversarului. Amenințarea cu indexul drept este mai agresivă decât cea realizată cu indexul stâng 89. Dacă realizăm o comparație a gestului din punct de vedere sintactic și din punct de vedere semantic, observăm o înclinare a sintaxei spre convenționalism și a semanticii spre materialism. 3. Analiza pragmatică a gestului: vizează eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. De regulă, gestul este cel dintâi care trădează starea afectivă a emițătorului, sentimentele și emoțiile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
condiționând elevii să rămână în așteptare până când inițiează interacțiunea cu ei. Din perspectiva profesorului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) controlează participarea elevilor (indică cine, când, cum, de unde, pentru cât timp trebuie să participe): • indicarea elevului cu ajutorul mâinii; • înclinarea capului spre elevul indicat; • stabilirea contactului vizual pentru a-i monitoriza pe elevi; • ridicarea umerilor și mâinilor în semn de protest pentru indisciplina din clasă; • aplecarea în față spre un elev pentru a-i arăta interesul; • utilizarea mâinii pentru a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
funcționa ca reglatori. De asemenea, alegerea reglatorilor de către profesor poate reprezenta o alternativă ce contribuie la păstrarea tonului emoțional creat, care însuflețește scenariul educativ (de exemplu, la cererea unui elev de a ieși din clasă, profesorul îi poate răspunde prin înclinarea capului și indicarea ușii). * Gesturi care dau glas stărilor emoționale în comunicarea didactică și ,,scapă" controlului voluntar: ,,expresii faciale"122 sau ,,gesturi expresive"123. Fără intenție, dar cu valoare comunicativă, manifestările faciale sunt puternic implicate în exprimarea sau descifrarea stării
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lipsa cunoștințelor sau îndoiala) și gesturi lente (așezarea degetului arătător pe buze). Dacă un profesor dorește să mențină un ritm alert al comunicării cu elevii poate alege gesturile rapide care nu consumă un volum considerabil de timp: de exemplu, o înclinare a capului spre un elev consumă mai puțin timp decât deplasarea spre acesta. În cazul în care profesorul dorește să creeze un moment de răgaz, înainte de a indica cine să răspundă, el poate trece cu privirea întreaga clasă. Acest gest
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorii care folosesc acest gest frecvent au nevoie să-și facă ordine în dezordinea gândirii lor. Pentru a răspunde participării elevilor și a regla viteza interacțiunilor în sala de clasă, profesorul apelează uneori la gesturi economice din perspectiva întinderii temporale: * înclinarea capului în direcția elevului dornic să răspundă la lecție; * ațintirea unei priviri de atenționare asupra elevului indisciplinat; * indicarea unui cuvânt scris pe tablă; * întreruperea elevului cu ajutorul unui gest al mâinii atunci când greșește. * După precizie, remarcăm în comunicarea didactică: gesturi precise
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să aleagă gesturi precise. De cele mai multe ori, aceste gesturi (atingerea cu mâna a unui elev, indicarea cu degetul spre un elev, indicarea cu privirea spre ușă) sunt mai puțin expuse confuziei decât cele imprecise (orientarea corpului în direcția elevului indicat, înclinarea capului spre un elev). Uneori, gesturile imprecise au avantajul obținerii comportamentului de atenție din partea tuturor elevilor. De exemplu, există momente când un profesor nu dorește să specifice ce elev trebuie să răspundă pentru că își dorește ca toți să răspundă în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sentimentul propriei valori, capacitatea de a acționa; e) mișcarea capului spre spate și în sus: arată deconectare, stare de visare, dorință de detașare (dacă profesorul decodifică acest gest la elevi în timp ce predă, înseamnă că trebuie să schimbe strategia didactică); f) înclinarea laterală a capului: spre umărul drept transmite simpatie, spre umărul stâng, exprimă scepticism, o atitudine critică; g) legănarea capului: poate exprima atât acordul, cât și dezacordul. Acest gest asociat cu ridicarea umerilor și cu coțurile gurii lăsate în jos semnalează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
următoarea structură: palmele deschise, umerii ridicați și sprâncenele înălțate. În comunicarea didactică, profesorul își poate înclina trunchiul înainte atunci când este interesat sau vrea să se apropie de elevi. Uneori, mișcările trunchiului pot contrazice semnificația celor realizate cu ajutorul segmentelor corporale. Prin înclinare sau răsucire, partea superioară a corpului poate transmite semnale clare: acordul sau dezacordul, interesul sau dezinteresul. Dacă profesorul duce mâinile la spate și, în același timp, se apleacă pentru a putea să citească un text după manualul unui elev, poate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a putea să citească un text după manualul unui elev, poate să transmită două sentimente contradictorii: dominare/ superioritate/distanțare (prin poziționarea mâinilor la spate) și sumisivitate/ interes/apropiere (prin aplecarea trunchiului și apropierea de carte și de elev). De regulă, înclinarea trunchiului profesorului spre elev denotă faptul că-i acordă atenție, iar retragerea sau răsucirea corpului atunci când i se solicită ceva, poate semnifica negare sau refuz. * Gesturi ale brațelor, mâinilor și degetelor (încrucișate, întinse, deschise, în opoziție, ridicate etc.). Gesturile realizate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare, înțelegere, încredere, credibilitate, interes, respect, motivare, optimism, relaxare etc. [Anexa 13]. Rezultate surprinzătoare am obținut la verificarea ipotezei următoare, care nu s-a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
numărului porcilor. Când Roosevelt l-a ales pe Wallace colaborator în 1933, încredințându-i Ministerul Agriculturii, apariția lui pe scena Washington-ului n-a produs o impresie plăcută. Tatăl său fusese ministru al agriculturii în Iowa, așa că avea din familie înclinare spre agrarianism. Aproape înalt, blond, figură adevărată de neamț, cu părul mereu răvășit, cu dinți mari, îngălbeniți, ce-i arăta la cel mai mic zâmbet, cu pantalonii mereu necălcați. Wallace dădea mereu impresia unui cowboy, pe care elementele de dreapta
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea și dijma au contribuit la progresul agriculturii americane. E foarte important să se selecționeze vitele și plantele. Dar oamenii cum îi selecționăm? Cei care nu au predilecție, înclinare spre viața de țară, merg la orașe. Dar sunt tineri vânjoși, dinamici, cu pasiune pentru agricultură. Neavând capital suficient, ei ar rămâne pierduți în agricultură. Luând în dijmă, cu puțin capital, ei realizează un venit sigur. Acest proces de primenire
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
necesară și eficientă. Premierea verbală poate fi întărită printr-o serie întreagă de semnale non-verbale, care toate semnifică aprobarea profesorului; evident, aceste semnale pot fi utilizate și în alte contexte cu același sens, de aprobare. De pildă, un zâmbet, o înclinare afirmativă a capului, o mângâiere pe spate, o mână pusă pe umăr toate indică acceptarea comportamentului elevului. În mod similar se mai pot folosi: expunerea ideilor unui elev pe tablă ori publicarea lor în revista școlii, expunerea unei lucrări pentru
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se transmite și elevilor; • Utilizarea intensă a comportamentului nonverbal (postură, poziție, gesturi și atingeri), care centrează și sporește comunicarea; • Relaxarea. Aceasta constă, în concepția lui Robertson în: poziția asimetrică a mâinilor și picioarelor, brațele aflate într-o poziție lejeră și înclinarea capului; dacă se stă pe scaun, se adoptă o poziție lăsată pe spate. Statutul superior al unei persoane presupune o postură mai relaxată a respectivei persoane în raport cu cei având un alt statut; este cazul profesorului în raport cu elevii săi. Capitolul 19
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
distinge un nucleu de esențialitate care va rămâne nemodificat, de partea ce urmează a fi supusă metamorfozei. Această împărțire care polarizează realitatea interioară intră apoi în proiectul actului inovator și patronează îndrumător toată desfășurarea acestuia, indicând la nivelul fiecărei etape înclinarea balanței pragmatice înspre un pilon descriptiv sau altul, adică decizând ce se atașează laturii stabile și ce nu. În această modalitate optativă, anumite elemente sufletești vor fi investite cu caracter de esențialitate, în timp ce altele vor cădea, simetric, într-o condiție
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cm; - două diametre oblice, de la mijlocul ligamentului sacro-sciatic la mijlocul ramului ischio-pubian opus, de 11 cm. Suprafața exopelvină (exterioară): simfiza pubiană, corpul pubisului, ramurile acestuia, ramura ascendentă ischiatică și gaura obturatoare. Înălțimea simfizei pubiene poate varia de la 4 la 6 cm, înclinarea posterioară fiind între 90° -105°. Regiunea posterioară este reprezentată de sacrum, articulația sacro-iliacă, marea scobitură sciatică, mica spină ischiatică, mica scobitură ischiatică. Regiunile laterale sunt formate din: gropile iliace externe, cele două linii semicirculare, cavitatea cotiloidă și de ischioane. Suprafața
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pe inserția medială: ridică umărul (omoplatul) și îl trage intern; contracția fasciculului superior determină aplecarea laterală a capului și rotează capul de partea opusă; contracția fasciculului mijlociu înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat; contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Planul I: MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste; - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
spatelui. - nervul ridicător al omoplatului, ram din plexul cervical; - nervul dorsal al scapulei din plexul brahial. Acțiunea: 1. când ia punct fix pe coloană: trage omoplatul intern și în sus; 2. când ia punct fix la nivelul omoplatului: mușchiul determină înclinarea coloanei cervicale de partea sa. Planul II: MUȘCHIUL ROMBOID Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație La nivelul proceselor spinoase ale primelor patru vertebre toracale și a ultimei vertebre cervicale Inserția terminală se realizează la nivelul marginii mediale a omoplatului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
precum și de toți mușchii descriși anterior; - fața lor profundă vine în raport cu planurile musculare profunde; - cu nervii mare occipital și cel de al treilea occipital. Prin ramurile dorsale ale nervilor cervicali. 1. contracția bilaterală determină extensia capului; 2. contracția unilaterală determină înclinarea capului de aceeași parte. 3. determină înclinarea capului de aceeași parte. Planul III: MUȘCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE Al treilea plan muscular de la nivelul coloanei vertebrale este reprezentat printr-un complex muscular care ocupă șanțurile costo-vertebrale. Masa musculară, în totalitatea ei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
lor profundă vine în raport cu planurile musculare profunde; - cu nervii mare occipital și cel de al treilea occipital. Prin ramurile dorsale ale nervilor cervicali. 1. contracția bilaterală determină extensia capului; 2. contracția unilaterală determină înclinarea capului de aceeași parte. 3. determină înclinarea capului de aceeași parte. Planul III: MUȘCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE Al treilea plan muscular de la nivelul coloanei vertebrale este reprezentat printr-un complex muscular care ocupă șanțurile costo-vertebrale. Masa musculară, în totalitatea ei, participă la extensia capului și a trunchiului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]