4,849 matches
-
Pe cea de șase. - Bine! M-am dus la portbagaj, am scos fixa de șase metri și în câteva minute era gata de folosit, cu râma în cârlig. Am ales un loc mai retras la buza stufului, să nu mă încurce nici pe mine când pescuiesc, nici pe ea când lansează. I-am potrivit adâncimea plutei în funcție de cea a apei și am făcut lansarea. Rămânea doar să aștepte mișcarea plutei, ceea ce s-a întâmplat imediat, semn că peștele circula pe la mal
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
minute, până am ajuns la un consens. Simțeam că eu sunt șeful și-mi dominam adversarul. Am strâns frâna la loc, și ușor-ușor, peștele se apropia de mal. Încercam să-l scot departe de celelalte scule, pentru a nu se încurca între nailonuri și să-l scap. Se vedea cum îi plutește capul la suprafață. Era acum al meu. Luase aer, deci nu mai avea puterea de-a se opune. Credeam eu, dar nu era chiar așa. Când a simțit apropierea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
în onoarea împărătesei austriece Elisabeta, completă ea, considerând că este nevoie de astfel de lămuriri. - Și ce gânduri de viitor aveți? îl întrebă Heinreich pe Nicolae. - Îmi doresc să fiu profesor de filozofie. Aceasta este vocația mea! Criza mi-a încurcat puțin planurile, dar sunt tânăr și o să-mi ating țelul. Acum însă, aș dori să mă căsătoresc... aș dori să mă însor cu Elisa, spuse timid tânărul. Se făcu liniște. Părinții doreau și ei ca fata lor să se mărite
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
inspiră neliniștea unui oraș cu zugrăveli albastre și teatre din carton decupat, un buen retiro pentru îngeri ce nu vor veni niciodată să-i simți, să-i vezi, să-i auzi, la ce mi-ar folosi să întreb cine-a-ncurcat coridoarele și scările înainte de somn, am ajuns tîrziu la acest adevăr bîntuit de dorade și midii rămase de la retragerea fluxului umplîndu-mi nările de parfumul largului limpede, firesc, ca și cum vremea aceea abia ar urma să vină la ivirea primei gene de
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Citește mai mult Toamna-mi inspiră nelinișteaunui oraș cu zugrăveli albastreși teatre din carton decupat,un buen retiropentru îngeri ce nu vor veni niciodatăsă-i simți, să-i vezi, să-i auzi,la ce mi-ar folosi să întreb cine-a-ncurcat coridoareleși scările înainte de somn,am ajuns tîrziu la acest adevăr bîntuit dedorade și midii rămase de la retragerea fluxuluiumplîndu-mi nările de parfumul larguluilimpede, firesc, ca și cum vremea aceea abiaar urma să vină la ivirea primei gene de luminăcînd tu încă dormi și
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
grade. -Nu zic nu, spuse zâmbind locotenentul Silan. O mierleam și gata! Că erai tu sau erau alții în spatele butoanelor, într-adevăr, ce mai contrează! De data asta am să mă fac că n-am văzut nimic însă tu ai încurcat-o Shantal. Superiorii tăi te vor pune la insectar.... -S-ar putea să ai dreptate aici prietene! spuse Shantal Perlyn sumbru. -Nu suntem prieteni Shantal! Poate am fost. Dar acum nu mai suntem! -Partenere! -Mda! Partenere! Partener care trădează... Urmă o
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
e un rost sau că poate nu e n-ai să știi și nici nu vrei explicații, câtă vreme simți că ești prins în cuie ca toți confrații. Se putea altfel și a ta e vina c-ai ales greșit încurcând adese răul cu ce-i bun,bezna cu lumina fără să-ți pese. Însă nu regreți,n-ai lacrimi sub pleoape și zâmbești știind că e o grimasă privirea ce vrea de tristeți să scape părând voioasă. Și totuși arar
PLOUĂ CU IDEI UN ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369380_a_370709]
-
Pe o căldură ca asta ? Stupid. - Și părul blond, frumos - continuă ea - lăsând capul într-o parte. De foarte multă vreme nu mi-a mai făcut cineva complimente. Au căzut asupră-mi ca un tăvălug, accentuându-mi roșeața feței. Bâiguii încurcat: - Și dumneavoastră ... și dumneavoastră sunteți ... sunteți foarte frumoasă ! Râse ascuțit și se ridică în picioare. - Mergem în apă ? Peste câteva clipe ne bălăceam în apa mării, loviți ușor de valurile înspumate. Acesta a fost doar începutul. ************************************ Stăteam întinși pe spate
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
Prea multe școli, mai ales dacă nu se lovește una cu cealaltă prin nimic sau nu în laturile bazei, pot fi un aliat perfid în alegerea drumurilor vieții, unii ajungând să nu se folosească de ele, în măsura în care mai mult se încurcă reciproc. Nu este cazul tânărului actor Ștefan Zaharia, care e și geograf, fapt ce nu dă în vileag vreo impostură, pentru că științele geografiei sunt aplicate în lucrări de studiu pe domeniu, pe când pregătirea în actorie îi slujește să răspundă chemării
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
adevărate, altele... ! De pildă se spunea că-și anunța victimele printr-un răvaș pe care-l semna ” Ivan, de meserie hoț, cel mai mare bandit al Olteniei.” Au venit și jandarmii într-un târziu, încă buimaci de somn, seara se încurcaseră mai mult pe lângă o oală de vin la cârciuma lui Nea Tănasie. ” - La o parte oameni buni, lăsați-ne să ne facem datoria ! ” strigă răgușit unul dintre jandarmi, probabil șefu ce urmat de ceilalti doi tovarăși își fac cu greu
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
fugă. O stare de nervozitate ori nedumerire se putea simți între dânșii. -Bine! Și care crezi că e misiunea sau mesajul său pe pământ, în caz că acest om numit Iisus este Mesia iudeilor? întrebă Nerva cu neîncredere. Magistrul Ruthavan nu păru încurcat de tonul zeflemitor: -Mesajul învățătorului e acela al unei treziri personale, măriților. Trezirea este de fapt un îndemn adresat fiecăruia dintre noi, care are la bază porunca de a iubi semenii noștri fără nici o opreliște. Curățenia sufletească e o altă
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
nu stia o iota! Că găsind odată niște cărți franceze, A rugat pe Mișu "s-o inițieze"... (Promitea fetiță!) Tot asa mereu, Azi o sărutare, mâine... mai știu eu? Ba cu franțuzeasca, ba cu scuturatul, Pana cand la urmă a-ncurcat băiatul!... Toate astea însă la un loc denotă C-a luat-o goală, fără nici o dota. Trei perechi de case? Știe Dumnezeu... Trei perechi de mofturi! N-o spun numai eu. Întrebați pe Lambru, pe madam Palade (O persoană-n
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
să-i dea o palmă. „Domnule Popescu... nene! Stai un pic... Pe parolă noastră că n-a fost nimic!... Damian, săracul, nu știa ce zice, Dar găsind la urmă un moment propice, Cănd văzu că treaba tot mai rău se-ncurcă, A fugit... Iar soții se certară furca. Ea-l lua cu bine, nu-l scotea din „dragă", Socotind că astfel va putea s-o dreagă, Dar la urma urmei, ca să-l deie gata, A-nceput să facă, ea, pe supărată
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
cere de pomană ! Fii dreptă ca și bradul în furtună. Sau fii a vieții mele amazoană Știind că faci mereu o faptă bună. Mi-a trebuit un milion de ani Să te găsesc atâta de frumoasă. Iar visul de se-ncurcă-n bolovani Se va-mplini de ai să-mi fii mireasă. Îmi este interzis să te ucid Chiar dacă e acum în gândul meu. Căci pentru tine fac chiar fratricid Ca să devin în dragoste un ”zmeu”. Mi-au trebuit milenii să
CĂUTARE AMBIGUĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370664_a_371993]
-
Matei Iuga, din povestirea (a 6-a) Unul la fel ca [și] ceilalți (pp. 69 - 84), «un flăcăiandru subțirel și țâfnos», «responsabil de brigadă», «are de spus omenirii lucruri extraordinare», «vrea să scrie un roman», dar, «la prima frază se încurcă», «nu știe unde să pună virgula» și «presimțind că romancier de vază n-are să ajungă cât o fi soarele soare [...], ține să-i încunoștințeze pe toți că meseria lui de bază e mineritul» (p. 69), petrileanul minerit care-ntr-o
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
obosit și bătrân, ducându-ți mâna la inimă să nu sară din piept și să plece până nu intru pe ușă Ce ai putea să-mi dai și cât să vin măcar prin firele încâlcite ale timpurilor în care te încurci și uiți și te pierzi și aștepți să sun pe porcăria aia de plastic care m-a dus departe, în care apar icoane mișcând: eu și întâmplările mele banale, cuvintele mele aceleași, fără sufletul meu, nespusele mele prăpăstii în care
PARCĂ PLOUĂ MEREU... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369583_a_370912]
-
în muncă”. Apăi...muncesc cu sârg bieții românași, muncesc! Cei plecați în alte state, pentru îmbogățirea popoarelor de acolo, iar cei din țară, care sunt în șomaj, muncesc la negru, șubrezind temelia statului român, pentru îmbogățirea băieților deștepți. Cuum? Am încurcat ițele? Le-am încâlcit rău de tot? De aceea te rugăm, Măria Ta, sună din corn „peste vârfuri”, atunci când „codru-și bate frunza lin”, să ne dezmeticești din rătăcirea noastră! Și, lasă-ne, Mărite Poet, să te chemăm mereu cu
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
aflată în exercițiul funcțiunii din acest punct de vedere, am fost rugată de un domn de o vârstă oarecum înaintată dacă ceea ce a achziționat pentru un medic se potrivește... Vă spun sincer că-mi dau lacrimile. Se vedea că era încurcat și disperat. Își punea problema în ce să-i pună importantul cadou pentru a fi cât mai camuflat. De parcă sănătatea Domniei sale depindea de felul în care primea medicul acel mesaj de mulțumire sau de speranță... Domnul acela și-a luat
CRĂCIUN SAU OM BUN?! de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369710_a_371039]
-
le simțea alunecându-i pe față, pe mâini și pe trup, învăluind-o și împiedicând-o să se deplaseze. Încerca să le rupă, pentru a-și face loc să treacă, dar nu reușea. Pânzele se tot întindeau ca un elastic, încurcând-o și provocându-i oroare și teamă. Era foarte speriată, mai ales că avea senzația cumplită că rămâne fără aer. Pe neașteptate, toate pânzele de păianjen au început să se retragă până nu le-a mai simțit prezența. În urma lor
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
picături din mâinele tău, sunt doar vise. Îmi pare rău că le-am tulburat, poate am să trec pe alt nor, să nu mă mai vezi, sau o să am norul meu, să nu mai amestecăm visele, să nu le mai încurc, să nu le murdăresc cumva cu literele mele, cu lacrimile mele, cu uitarea mea, cu iubirea mea tomnatică, cu puținul care mi-a mai rămas de dus, un baston și un nor. Vol Călător spre tine Referință Bibliografică: Norul cu
NORUL CU VISE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362641_a_363970]
-
în poiană. Așa că porni liniștit la vale. Trecând însă printr-o altă poiană, pădurarul zări ceva ciudat. Lângă un șopron vechi, erau niște buruieni puse pe un acoperiș. Un vătui mic de căprioară, încercând să ajungă la buruieni, s-a încurcat printre niște răzlogi ai unui gard de lângă peretele șopronului și nu mai putea ieși de acolo. Acum nici nu se mai zbătea. Era epuizat. Pădurarul veni aproape, să-l vadă. Atunci puiul de căprioara începu să se zbată disperat. Dar
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
la nimic, doar îl extenua și mai mult. Vătuiul căzu într-o parte, vlăguit. Nu i-a fost greu pădurarului să pună mâna pe el, să-l prindă zdravăn în brațe și să-l descâlcească dintre răzlogii în care se încurcase mica vietate a pădurii. Se văzu, deci, cu puiul de căprioară în brațe. Acesta încă mai încerca să se zbată un pic, dar fără folos. Pădurarul observă că un picioruș îi este frânt, așa că nu se mai punea problema să
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
Ce vrei să spui ,ți-am explicat cum s-a întâmplat ,a fost doar o reacție necugetată pe care apoi am regretat-o .... - Se pare că nu atât de mult din moment ce acum ai crăpat capul unei alte ființe care te-ncurca. Nu ești decât un criminal notoriu ! Ai probleme grave și nu le recunoști ! - Ce probleme grave,nu înțeleg nimic din tot ce spui ! - Madelene ! Zace moartă în apartamentul ei ! Și nu te mai face că nu știi nimic fiindcă mă
VIAȚA LA PLUS INFINIT (17) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370096_a_371425]
-
Pe o căldură ca asta ? Stupid. - Și părul blond, frumos - continuă ea - lăsând capul într-o parte. De foarte multă vreme nu mi-a mai făcut cineva complimente. Au căzut asupră-mi ca un tăvălug, accentuându-mi roșeața feței. Bâiguii încurcat: - Și dumneavoastră ... și dumneavoastră sunteți ... sunteți foarte frumoasă ! Râse ascuțit și se ridică în picioare. - Mergem în apă ? Peste câteva clipe ne bălăceam în apa mării, loviți ușor de valurile înspumate. Acesta a fost doar începutul. ************************************ Stăteam întinși pe spate
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DIN CUIBUL BRAȚELOR Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Ți-aud bătând în inimă cuvinte Pe care nu le spui... Chiar dacă taci Și nu te-ncurci în pași de jurăminte Știu că mă vrei în preajmă și mă placi Așa cum sunt: când mare zâmbitoare Ce își alintă țărmul întomnat, Când iederă de drum, cățărătoare Printr-un ținut prea grav și-ncercănat Și nu m-aștept ca să dizolvi
DIN CUIBUL BRAŢELOR de AURA POPA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370226_a_371555]