5,366 matches
-
Timpul non-historic, mythopoetic este însă sinusoidal, reversibil, sortit să curgă după proiecțiile imaginare, metafizice, ale eternei întoarceri. (Timpul) • Nici o civilizație nu poate dăinui dacă nu are la bază, ca infrastructură ideea divină, conceptul de dăinuire, voința și dorința de a îndura și de transcende timpul și ceea ce este efemer. Dar, se va spune, civilizația romană a durat atâtea sute de ani deși în chintesență a fost ridicat și s-a menținut pe temelii seculare. Da, dar civilizația romană avea sub temelie
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
Toate Articolele Autorului Rugă pentru suferinzi La Medjugorje, Lourd și Fatima Se cere să dezrădăcinăm viciul, patima Să plinim cu sârguință poruncile Tatălui Luminate de râvna milostivă a Fiului. Intinde Doamne bratul Tău apărător Peste întreg pământul, peste acest popor Îndură-te de suferinzii ce-n orice loc oftează Cu Puterea Spiritului Sfânt îi luminează! Sunt oameni buni căzuți în necredință Singuri și-au deschis porțile spre suferință Fii pentru înrăiți și păcătoși - speranță Tu iubire veșniă, trezește-i la viață
RUGĂ PENTRU SUFERINZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354631_a_355960]
-
simt durerea distanței dintre noi. O iubire cu aripi care și-a tatuat casa la mine în suflet. Vă rog să mă iertați că timpul meu s-a răstignit în singura picătură a cerului și nu a avut răgazul să îndure piatra pe care alții ne-a așezat-o în cale. Am să iau tristețea copilăriei noastre și am să fac o perdea cu inimi de foc iar din cenușă să fie covorul acesta numit frângere de viață, să ne lege
TRATAT DE SINGURĂTATE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354672_a_356001]
-
Pe atunci fumam, după prostul obicei al unor pescari... În ziua aceea de pomină, am avut ghinionul ca soarele să nu se ridice toată ziua și frigul pe care am fost nevoit să-l suport, nimeni nu l-a mai îndurat, niciodată! Noroc că am împrumutat de la rudele care mă însoțeau la pescuit niște haine uscate, că altfel nu mai ajungeam sănătos acasă. Bătea un vânt tăios de trecea și prin hainele uscate, darmite prin cele îmbibate cu apă. Oricum, nu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
datorită lucrării harului lui Dumnezeu. A urmat reînnoirea făgăduințelor de la botez. A fost sfințită apa, credincioșii cu lumânări aprinse în mâini și-au reînnoit promisiunile de la botez și au fost stropiți cu apă sfințită. A fost rostită repetat invocația “Doamne, îndură-te de noi! Cristoase, îndură-te de noi! Doamne, îndură-te de noi!”. A fost cântată „Litania tuturor sfinților” prin care se imploră mijlocirea acestora și ocrotirea lor pentru poporul lui Dumnezeu. Credincioșii au primit Sfânta Împărtășanie. S-au cântat
CELEBRAREA ÎNVIERII DOMNULUI LA BISERICA “CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI”, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347118_a_348447]
-
A urmat reînnoirea făgăduințelor de la botez. A fost sfințită apa, credincioșii cu lumânări aprinse în mâini și-au reînnoit promisiunile de la botez și au fost stropiți cu apă sfințită. A fost rostită repetat invocația “Doamne, îndură-te de noi! Cristoase, îndură-te de noi! Doamne, îndură-te de noi!”. A fost cântată „Litania tuturor sfinților” prin care se imploră mijlocirea acestora și ocrotirea lor pentru poporul lui Dumnezeu. Credincioșii au primit Sfânta Împărtășanie. S-au cântat „Misterul credinței” și “Cristos a
CELEBRAREA ÎNVIERII DOMNULUI LA BISERICA “CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI”, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347118_a_348447]
-
botez. A fost sfințită apa, credincioșii cu lumânări aprinse în mâini și-au reînnoit promisiunile de la botez și au fost stropiți cu apă sfințită. A fost rostită repetat invocația “Doamne, îndură-te de noi! Cristoase, îndură-te de noi! Doamne, îndură-te de noi!”. A fost cântată „Litania tuturor sfinților” prin care se imploră mijlocirea acestora și ocrotirea lor pentru poporul lui Dumnezeu. Credincioșii au primit Sfânta Împărtășanie. S-au cântat „Misterul credinței” și “Cristos a înviat”. Au fost rostite rugăciuni
CELEBRAREA ÎNVIERII DOMNULUI LA BISERICA “CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI”, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347118_a_348447]
-
piept alt aer... m-am întors timorată și ți-am fost alături ca-ntr-un legământ pe care nu l-am făcut cu tine niciodată ca să nu-ți cer prea mult... acum aș putea să mă răzbun dar nu mă-ndur nici să lovesc nici să deplâng ce ochii-mi văd în disperarea ta... o viață am crezut că numai tu mă poți iubi... Unde-i iubirea??? Referință Bibliografică: Unde-i iubirea? / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1115
UNDE-I IUBIREA? de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347229_a_348558]
-
Rugii”noastre îi dă spor! Sunt clipe când toamna ucide, înfrânge Corolele verii și cupele-n floare... Sunt frunză, iubito, te rog nu mai plânge La lunga mea moarte, căci e trecătoare... Sunt devastat de-atâtea triste toamne Câte să-ndur, să duc, m-ai blestemat Sau m-ai blagoslovit, Tu, Doamne, Să înfrunzesc murind neîncetat... Sunt nopți, sunt zile, dimineți și-amiezi Când porțile spre iad cât iadul larg se cască... Sunt clipe-n care omul pe care om îl
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
chiar dacă-s unul din Cetate!... Și-Ți făgăduiesc că nu va trebui să Te-ngrijești de trimiterea peștelui; și că nu mă voi răzvrăti pentru pierderea umbrarului - arșiță mea e înlăuntru-mi, Domane, căci în Cetate sunt și copiii mei... Îndură-Te, Slăvite, de ei! Iar de-i nevrednica ruga mea, sau prea târzie mi-i îngenuncherea, facă-se, Doamane, voia Ta! - La Tine e Viața, la noi...adierea... Referință Bibliografica: PSALM / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465
PSALM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357137_a_358466]
-
explica cum de scăpase, deoarece cu câtva timp în urmă, el își încheiase socotelile cu viața. Regretase până de curând faptul că fusese atât de aproape de ceea ce el avea în Ierusalim lucru pe care reușise să-l țină secret după ce îndurase chinuri cumplite, departe de dorințele lacome ale lui Pilat. Nu dormise toată noaptea care trecuse pentru că știa că avea să moară de cea mai cruntă moarte posibilă. Răstignirea. Și dintr-o dată i se oferise o portiță de scăpare iar speranțele
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
mie!” îi spunea când cobora în pivniță. Numai că săracul Cartuș și-o sorbea pe a lui dintr-o suflare și pe urmă plângea și își lăsă saliva să-i curgă din gură așa de abundent că tata-mare nu se îndura să-l vadă suferind și își împărțea a doua cană prietenește cu el. Dacă se îmbăta Cartuș sau nu, nu știu, dar știu că tata-mare se amețea destul de bine, că îl mângâia și îl săruta pe Cartuș până când acesta, plictisit
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
ulucă Satele, și fără cruce, Când de lacrimi se usucă? Cine, frate, soră, cine, Mamă, tată, fii și fiice Ne mai ține și vă ține Să nu facem cum se zice: Toți la rău, să fie bine! Cine crede că-ndura-vom Ce nici câinii nu îndură, Câtă vreme mai dura-vom Pumnul strâns pe piept și gură Și în gând doar înjura-vom? Cine-a morții grea cămașă Din ușoare albe fire Va-mbrăca, ce lume lașă Îi va hotărî
VOI, POEŢI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357225_a_358554]
-
de lacrimi se usucă? Cine, frate, soră, cine, Mamă, tată, fii și fiice Ne mai ține și vă ține Să nu facem cum se zice: Toți la rău, să fie bine! Cine crede că-ndura-vom Ce nici câinii nu îndură, Câtă vreme mai dura-vom Pumnul strâns pe piept și gură Și în gând doar înjura-vom? Cine-a morții grea cămașă Din ușoare albe fire Va-mbrăca, ce lume lașă Îi va hotărî pieire Învelindu-l într-o fașă
VOI, POEŢI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357225_a_358554]
-
toți strămoșii? Că pentru patrie, chiar când ne supără, trebuie să avem venerație, supunere și îngrijire mai mult decât pentru tată? Că pe dânsa sau o îndupleci prin convingere, sau, dacă nu, trebuie să faci ce-ți poruncește și să înduri în tăcere ceea ce ea a poruncit: fie bătălie, fie lanțuri, fie chiar de te-ai duce în război, să cazi rănit sau mort?”. Vorbind despre recunoștință, istoricul, politicianul român Nicolae Iorga spunea că ea „este înainte de toate o datorie către
RECUNOSTINTA – „MIEZUL DRAGOSTEI” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357214_a_358543]
-
mișcare este de-ajuns, netremurata, și capul, cu pleoapele fâlfâind că aripile păsării Fenix ti se va rostogoli fără zgomot în iarbă mătăsoasa și carnivora. Dar asta, bunul meu prieten, încă nu este cu putință. Mai trebuie să rabzi, să înduri, scrâșnind din dinți, o vreme. Nu mult, doar până când părul, nemângâiatul tău par, lungimea potrivită cu palma călâului o s-o aibă. Fiindcă niciun rost nu are descăpățânarea, dacă la sfarsit nu poți, de păr apucându-l, capul retezat către cer
CUŢITUL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357262_a_358591]
-
o să vină! Merg prin zăpadă. Mamă și fiu. Ea gânditoare, el învârtindu-se în jurul ei ca un titirez. Mai au un pic și ajung la școală. El are de învățat, cine știe ce-i va oferi viața?! Ea, cine știe cât mai are de îndurat?! Referință Bibliografică: Frânturi de viață / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 324, Anul I, 20 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
cât mai conturat, Să pot valsa în continuare La fel de lent și de curat. Opriți-mă cât nu am glezna Prea hotărâtă de plecare, Cât încă mai luminez bezna Ridicând ochii a iertare. Iubiți-mă cât se mai poate Să-mi îndurați sufletul ars De toate ielele din noapte ... Citește mai mult Priviți-mă cât mai e vreme,Pe nas, să-mi puneți ochelarii,Cât încă n-am de ce mă temeCă ne vor camufla ghețarii.Credeți-mă cât mai am șoaptăși duiosie
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Cu tonul cât mai conturat,Să pot valsa în continuareLa fel de lent și de curat.Opriți-mă cât nu am gleznaPrea hotărâtă de plecare,Cât încă mai luminez beznaRidicând ochii a iertare.Iubiți-mă cât se mai poateSă-mi îndurați sufletul arsDe toate ielele din noapte... XIX. EI BINE!, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011. Ei bine, azi ți-aș spune că se poate Chiar dacă mi-ai răspunde că nu vrei Să știi cum
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1335 din 27 august 2014 Toate Articolele Autorului Recviem pentru Adrian Păunescu Inegalabilului și nemuritorului poet național Adrian Păunescu Pari obosit și nici nu ești ca altădată Și încă mai aștept să te-nduri a povesti, Cum hotărâși să pleci la poeți deodată Și cum să dormi de-acuma în fiecare zi. Azi -noapte te-am visat prevestind nedeslușit (Sub calde lacrimi creștinești căzând din stele), Că-n beznă se va tângui un câine
RECVIEM PENTRU ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357337_a_358666]
-
Două popoare vechi de când e lumea: țiganii și jidanii - câtă diferență între aceste două popoare și câtă similitudine! Țiganul oriunde se duce, el rămâne țigan. Jidanul în orice țară se duce, el rămâne jidan. Cum de nimeni nu s-a îndurat să scrie două rânduri, despre cine sunt românii? Sigur că, de câte ori am auzit ceva de țigani, jidani, români, am tras cu urechea, sigur că, toate în lume se schimbă, nimic nu stă pe loc. Care sunt și au același sânge
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
din 1947, clopoțelul care anunța ora mesei era atunci cea mai mare bucurie. Într-o seară, s-a deschis ușa clasei și pedagoga mă căuta plină de îngrijorare. Eram singură în sala de clasă, colegele erau la masă. Nu mă îndurasem să las cartea din mână. Ajunsesem la punctul culminant din „Baltagul" lui M. Sadoveanu și absorbită total, am uitat pe ce lume sunt. În timpul adolescenței, lectura devenise pentru mine aerul, apa și hrana mea sufletească, încât prietenele mele mă ironizau
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
primit ajutoare de la americani. Batalioanele românești mergeau în urma nemților, să-i alunge, așa a ajuns nea Vasile în Cehoslovacia, a trecut munții Tatra. Când s-a terminat războiul, dinCehoslovacia a venit pe jos acasă...Te minunezi când auzi câte a îndurat bietul om, și uite, totuși, a ajuns la 96 de ani. O sebeșeancă interesantă și foarte isteață este domnișoara Iustina Cercel. A fost contabilă la Cooperativa de consum din Avrig și acum, la 76 de ani, are o pensioară bunicică
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Devotament > NU E TOAMNĂ, EȘTI TU Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ca și cum te-ai trezi într-un ochi, undeva unde nu mai ai timp să cutezi altceva decât somn să înduri și cenușă de flori, Unde nu mai ai timp nici să vii, nici să mori Ca și cum, peste ani, ai alege să fii doar un abur desculț printre fiice și fii, rătăcind în cetăți cu prăpăstii căprui, să te vezi în
NU E TOAMNĂ, EȘTI TU de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357795_a_359124]
-
prea puține de făcut cât timp stătea în bazar, motiv pentru care gândurile sale călătoreau nestingherite înspre vremurile trecutului. Uneori, își reamintea cu înfrigurare, cum, nu mai demult de treizeci de ani, trăise acele vremuri de groază pe care le îndurase tot poporul Israel, pe vremea împăratului Osea, când împăratul Asiriei era Sanherib. Oștirile asiriene năvăliseră, câtă frunză și iarbă, peste tot în Țara lui Zabulon, jefuiseră toate cirezile, toate grânele, toate lucrurile de preț de prin cetățile și de prin
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]