2,537 matches
-
Literatura neogreaca în România (1950-1980). Bibliografie selectivă (în colaborare cu Liviu Moscovici), Iași, 1981; Literatura neogreaca contemporană în România. Bibliografie (în colaborare cu Liviu Moscovici), Iași, 1998; De la Odysseas Elytis la Nichita Stănescu. Echivalente culturale, Iași, 2001. Traduceri: Rita Boumi-Pappà, Înflorire în pustiu, București, 1974 (în colaborare cu Leonida Maniu); Un cântec despre România, pref. Ilias Iliou, Iași, 1980; Jean Coutsocheras, Cu aripa și tridentul, pref. Romul Munteanu, cu ilustrații de Marcel Chirnoagă, București, 1980 (în colaborare cu Constantin Crișan); Odele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]
-
Ioanid Romanescu); Surâsul Afroditei. Poeți ciprioți contemporani, îngr. și pref. trad., Iași, 1995 (în colaborare cu Leonida Maniu și Leonidas Rados); Soarele Verghinei. Poeți contemporani din Salonic, Iași, 2003 (în colaborare cu Leonida Maniu). Repere bibliografice: Adrian Popescu, Rita Boumi-Pappà, „Înflorire în pustiu”, ST, 1974, 12; Constantin Coroiu, Dedicații lirice, RMB, 1980, 11 227; Al. Păscu, Un cântec despre România, CRC, 1981, 26; Polixenia Karambi, Cultura și literatura română în Grecia, RL, 1981, 43; Ioan Holban, O poezie care a trebuit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]
-
rubrici în gazete din Brăila sau Galați: „Monumente ale literaturii universale” la „Viața nouă”, „Insomnii pentru week-end” la „Acțiunea” ș.a. Eseul. Personalitatea unui gen este o lucrare de sinteză în care T. „oferă prima circumscriere și traversare analitică, în epoca înfloririi ei maxime în cuprinsul literaturii române, a celei mai proteice specii critice” (Dumitru Micu). Problema e privită cu deschidere largă, diacronic și sincronic, într-o abordare nuanțată, studiul fiind în același timp și o contribuție de istorie literară, în primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
condiționează viața, dezvoltarea și perpetuarea organismelor animale. Fotosinteza. Plantelele, după cum am arătat, în prezența luminii, realizează procesul de fotosinteză, proces indispensabil vieții acestora. Fotoperiodismul reprezintă ansamblul fenomenelor care se produc în legătură cu alternanța zi noapte (lumină-întuneric). Hibernarea, formarea bulbilor și tuberculilor, înflorirea plantelor pun în evidență fenomenul de fotoperiodism. Inflorirea plantelor a permis numeroase studii privind fotoperiodismul. Din acest punst de vedere se disting: • Plante de zile lungi care nu înfloresc decât atunci când ziua depașeste o anumită valoare: sfecla roșie este obligatoriu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
o plantă hemeroperiodică de preferință. • Plante de zi scurtă (nictiperiodice) nu înfloresc decât atunci când perioada de întuneric are o anumită valoare (sfecla de zahar este nictiperiodică obligatoriu, pe când crizantema este numai de preferință). • Plante foto-aperiodice, plante pentru care perioada de înflorire nu este influențată de durata zilei Exigența fotoperiodică poate varia cu vârsta, condițiile de nutriție, temperatură (este diminuată de scăderea temperaturii), etc. In fotoperiodism un rol important îl joacă lungimea de undă a radiației prin intermediul fitocromului. Acest pigment se găsește
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
parțial această formă activă, într-una inactiva, P660. Fenomenul este reversibil. Reacțiile fotoperiodice ale plantelor sunt legate de echilibrul celor două forme ale fitocromului. Latența semințelor este legată de apariția formei active (este cazul buruienilor). Forma activă a fitocromului inhibă înflorirea plantelor de zile scurte și o provoacă pe cea a celor de zile lungi. Ea stimulează creșterea cotiledonatelor și a frunzelor tinere ale dicotiledonatelor. Fototropismul este fenomenulde orientare a organismelor vegetale sau animale înspre lumină. Se cunoaște că floarea soarelui
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
stîngii militare autoritariste. Datorită lor, Portugalia a renunțat la drumul spre lumea a Treia alegînd Europa. Deși au fost îndepărtați de la putere de către liberali de mai bine de un deceniu, revenirea lor nu va întîrzia. B) Epigoni, avortoni și decadenți. Înflorirea partidelor socialiste de stînga, provenite din social-democrație sau din elemente exterioare partidului, se explică prin părăsirea socialismului de către anumite partide muncitorești. Este vorba de un fenomen conjunctural care se exprimă prin partide puțin durabile. Singurele care au rezistat au fost
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
punînd bazele ideologiei partidelor comuniste. Conflagrația care a provocat implozia lumii comuniste și a URSS a obligat partidele comuniste să se redefinească în raport cu trei criterii de bază. Aici vom găsi precursorii, novatorii, ortodocșii și integriștii, în funcție de răspunsurile date. A) Precursorii. Înflorirea partidelor socialiste de stînga în Scandinavia ("titoiștii" danezi) se explică prin abandonarea socialismului de către anumite partide muncitorești. Întrebarea majoră nu este oare: de ce aceste dizidențe au cunoscut succesul în anumite țări? Răspunsul este simplu: este vorba de partide comuniste sau
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dreapta în Europa, are o impresie diferită decît cel care a studiat în profunzime partidele muncitorești. Cum se face că o familie politică unită atît din punct de vedere al scopurilor cît și al mijloacelor a dus la nașterea și înflorirea unor formațiuni distincte? Toți oamenii politici și toate forțele politice care constituie constelația "dreptei" europene au un puternic numitor comun: atașamentul față de societatea liberală, de libera inițiativă și de economia bazată pe profit. În definitiv, atît atașamentul lor față de libera
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
poate mai subtilă, și cât de misterioasă, este cea care eludează ceea ce Paul Valéry numea brutalitatea conceptului. În căutarea lui "deprofundistă", căutare a unei așa-zise profunzimi, a unei esențe a realității, a unui "numen" dincolo de fenomen, el nu vede înflorirea a ceea ce este marca plăcerii și a dorinței de a-fi-împreună prin ceea ce se oferă privirii și, deci, se oferă pentru ființă. Karl Jaspers face referire, în câteva dintre analizele lui, la "comunicarea existențială" ca fundament pentru orice cultură. Voi adăuga
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
figura barocului poate fi un bun unghi de atac pentru a înțelege o astfel de polisemie la lucru. Iată, în sensul său strict, un stil care nu se mai reduce la funcționalitatea unicului, ci introduce fecunditatea pluralului, dinamismul inutilului, bogăția înfloririi lucrurilor. Stil polivalent prin faptul că se adaptează, tocmai, la valența exuberantă a tuturor capacităților lumii naturale și sociale. Desigur, poate părea dezordonat. Dar el traduce ordinea internă a lucrurilor în care superfluul compensează utilul, în care surprinzătorul îmbogățește obișnuitul
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
opera o decantare. Și nu putem pune la îndoială autenticitatea actorilor acestor diverse fenomene. Chiar dacă nu urmează căile obișnuite cu care ne-a deprins educația modernă, aceștia sunt ucenici ai vieții. Și, fie prin exagerare, fie prin eroare, ei exprimă înflorirea acesteia și îi resimt vicisitudinile. Nu este poate o simplă provocare a vedea în aceste exagerări sau erori modalitățile contemporane ținând de ceea ce Gilbert Durand numește "mitemele" ce constituie etapele inițiatice în care căderile, pedepsele și tribulațiile diverse sunt tot
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
unei centralități subterane, reîntoarcerea ciclică spre izvorul tuturor lucrurilor. Fiind înțeles că această reîntoarcere este cea care, asemenea unui arc, prefigurează ceea ce va putea fi o înaintare ulterioară. Paradoxul obișnuinței lui, Heraclit anunță concis: Nimic nu-i este mai scump înfloririi ca retragerea" (Fragmente 123). În acest dialogism se găsește rezistența, etosul legăturii sociale contemporane. Ea nu mai datorează nimic moralei moderne și logicii lui trebuie-să fie. Pare mai tributară diverselor constrângeri pedagogice ce au marcat era "cristo-teologică" care este pe cale
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
științelor exacte și aplicative. Pentru a putea reprezenta nivelul superior de gândire al acestei perioade este suficient să-i amintim pe Euclid, Arhimede, cu contribuțiile lor geniale în domeniul geometriei, mecanicii, astronomiei. O asemenea tendință și-a pus pecetea asupra înfloririi științelor și artelor, filosofiei, asupra preocupărilor oamenilor. În centrul cultural al lumii elene, Alexandria, corpul omenesc a putut deveni pentru prima data obiect de studiu permis pentru anatomie. Acest mod de gândire propriu științelor exacte și-a pus pecetea și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
s-a întărit, s-a însuflețit cu înțelepciune, făcându-se mai puțin dependent de jocul forțelor externe de diferite feluri. În secolul al V-lea î.I.C. Grecia se identifică cu perioada de după războiul persan, care a corespuns atât unei înfloriri economice, științifice și culturale, cât și unei întăriri a democrației sclavagiste. De asemenea, aceasta a însemnat o creștere a importanței valorilor obiective, precum și a individualităților, înțelegând prin aceasta valori individuale libere (ex: sclavii erau tot individual vânduți în piețe). 3
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
încă din acea perioadă, a numeroase tendințe mistice. Una dintre ele a pavat drumul spre era creștină, de unire instituționalizată a sufletului cu Dumnezeu. Sub această influență, filosofia își va îndrepta acțiunile spre credință, va deveni teologie, epoca sa de înflorire antică va fi tot mai mult uitată. Din această cauză, Philon nu și-a mai propus ca obiectiv cercetarea sufletului ca fenomen natural, ci numai a acelor relații dintre oameni ce rezultă din subordonare la axiome și la Dumnezeu. Este
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de concurență și nivelul distrugerilor făcute de pesticide. Multe buruieni, în special anuale, au un ciclu biologic relativ scurt și ating rapid punctul în care au semințe viabile. Traista ciobanului înflorește în cel mult șase săptămâni, în timp ce la alte buruieni înflorirea are loc mult mai târziu. Transportul la mare distanță a semințelor este asociat, de obicei, cu activitățile umane cum ar fi contaminarea semințelor plantelor de cultură prin curățirea necorespuzătoare sau folosirea fânului și paielor pentru hrană. împrăștierea gunoiului de grajd
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
se răspândește în principal prin rădăcini este scaiul târâtor. Semințele joacă un rol relativ minor în răspândirea acestuia, însă semințele viabile pot fi transportate pe distanțe relativ mari și datorită acestui fapt acestea sunt înregistrate ca buruieni vătămătoare. Procesul de înflorire și formare a semințelor epuizează planta într-o asemenea stare încât nu se mai formează lăstari. Dacă planta este tăiată primăvara înainte de înflorire, când încă are rezerve semnificative, ea se va răspândi și va forma noi lăstari aerieni, capabili să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
transportate pe distanțe relativ mari și datorită acestui fapt acestea sunt înregistrate ca buruieni vătămătoare. Procesul de înflorire și formare a semințelor epuizează planta într-o asemenea stare încât nu se mai formează lăstari. Dacă planta este tăiată primăvara înainte de înflorire, când încă are rezerve semnificative, ea se va răspândi și va forma noi lăstari aerieni, capabili să formeze plante mature, care înrăutățesc situația. Rădăcinile orizontale se dezvoltă chiar sub stratul arabil - buruiana preferând solurile compacte care au fost lucrate în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
comerciale utilizate sunt: Fluidosoufre (sulf 99%), Thiovit (sulf 80%), Sulfomat PU (sulf 93%) și Sulfomat P (sulf 80%). cuprul acționează mai bine în cazul aplicării în perioadele cu temperaturi mai mici, astfel încât, se administrează în tratamentele preflorale, fie imediat după înflorire. Cuprul este un metal greu care se acumulează în sol, astfel încât, se recomandă ca în livezile de măr să nu depășească doza anuală de 1,5 kg/ha și nici să nu se aplice pe solurile argiloase. în practică se
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cazul moliilor strugurilor, sistemul de combatere prevede supravegherea populațiilor prin intermediul capcanelor cu feromoni și aplicarea tratamentelor doar în momentul realizării pragului de toleranță. Astfel, pentru prima generație, pragul de toleranță este estimat când peste 30 % din ciorchini sunt atacați înainte de înflorire, iar pentru generația a 2-a, când pe capcană se numără 15 fluturi/săptămână. După depozitarea ouălor, începând cu luna iulie, pragul este de 5 larve/100 ciorchini (Vulgarisation agricole, sept. 1999). Tratamentul cu Bacillus thuringiensis se poate aplica la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Concepțiile lui Butlerev au rămas în chimie sub denumirea de „Teoria clasică a structurii”. Ea s a dezvoltat și îmbogățit în ecursul timpului, pe măsura acumulării de noi date experimentale. Numai după apariția acestei teorii, a urmat o epocă de înflorire a chimiei organice, epocă în care s-a realizat nenumărate sinteze ce au dus la crearea de ramuri importante în industria chimică. În ultimile decenii ale secolului trecut a luat dezvoltare considerabilă cercetarea structurii chimice a moleculelor, pe baza metodelor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
treptată conștientizare a vieții intelectuale. Dacă manifestările culturale de la cancelaria imperială pragheză, de pe lângă aceea regală din Buda ori din cadrul Universității din Pécs marchează epoca de început a umanismului acestui spațiu (secolele al XIV-lea și al XV-lea), anii de înflorire coincid cu domnia lui Matei Corvin (1458-1490). Protejând literele și artele, stabilind contacte permanente cu orașele italiene, cu diplomații și umaniștii acestora, Matei a înțeles devreme, și așa cum se cuvine, rolul noii culturi promovate în Italia. Poeții, artiștii, oamenii de
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
accepțiunea occidentală a veacului al XVII-lea se întindea până la Viena), calea de acces spre scrieri, ideologii, concepte politice și religioase a cucerit intelectualitatea popoarelor aflate în inferioritate politică. În acest sens, viața culturală a principatului transilvan găzduiește o adevărată înflorire culturală, determină un interesant dialog cu Occidentul. Procesul de consolidare economică este urmat îndeaproape de unul de emancipare culturală, domnia lui Gabriel Bethlen și a celor doi RĂkoczi implantând instituții noi, modernizatoare, de sorginte apuseană. Desigur, factorul religios are și
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dreptul de stabilire pe teritoriul țării, libertatea exersării credințelor și datinilor iudaice, siguranța îndeletnicirilor, îngăduința de a circula fără opreliști, dorința mărturisită a principelui fiind aceea ca prin „adunarea la un loc a feluritelor neamuri” să contribuie din plin la înflorirea țării Transilvaniei. Cuvintele lui Bethlen sunt cât se poate de lipsite de echivoc, demonstrând cultura sa, apartenența la o ideologie umanistă postrenascentistă de anvergură europeană: ...ânfățișându-se deosebita mijlocire a distinsului Abraham Sarsa, medic evreu din Constantinopol, am crezut de bine
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]