2,408 matches
-
vremii, se dezvoltau serviciile, câștigurile locuitorilor deveneau tot mai mari, nivelul de trai creștea. Apărea "scrisoarea de cambie" ca negustorii să nu mai poarte asupra lor saci de bani și să riște a fi victimele jefuitorilor etc. Dar populațiile europene îngrozite de perspectiva confruntării cu tătarii, turcii, dominate de incertitudine și de panică, reduc negoțul, întrerup schimburile. Din aceste cauze, Bruges-ul nu mai dispune de mijloacele financiare pentru a-și întreține portul, viața economică. Veniturile scad, totul se împotmolește ... Veneția, portul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Rîdea cu poftă de aproape orice, uneori în hohote, și adora bîrfele cu care o alimenta Disraeli. Din păcate, suferea de o depresie nervoasă, cu crize de isterie, alternînd accesele de furie paroxistică cu stări de prostație prelungită, care îl îngrozeau pe Albert și pe confidentul acestuia, medicul baron Stockmar. Avea un apetit pantagruelic, mînca mult, repede§§§§§§§§§ și cu zgomot și îi plăcea whisky-ul pe care îl amesteca cu ceai cald și cu vin de Bordeaux (probabil după rețeta lui
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
calitatea vieții emigrînd într-o țară bogată, cu posibilități mai mari. Numărul celor care căutau să se mute în țările cu democrații mai vechi a fost mărit în ultimii ani ai secolului al XX-lea de o invazie de refugiați îngroziți de teroare, încercînd din răsputeri să scape de violență, represiune, teroarea genocidului, "epurare etnică", înfometare și de alte orori cu care s-au confruntat în țările de origine. Presiunilor interne li s-au alăturat și cele externe. Patronii au sperat
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
acest fruntaș al literaturii române. Nemîngîiatul fiu, prietenii și tinerimea entuziastă admiratoare a lui Creangă își simt acum inima zdrobită și cugetarea înnourată în fața muțeniei și a neclintirii în care el zace, muțenie și neclintire care ne face să ne îngrozim și să ne podidească lacrămile pentru că nu mut și nu neclintit a fost Creangă în viața lui". Chiar dacă vorbitorul s-a dorit patetic, el putea genera, la începutul discursului său funerar, un efect tragi-comic. Nu uită niciun moment studiul cu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
numără kisel ’, care este pomenită într-un pasaj din Povest’ vremennîh let (Cronica timpurilor trecute - cel mai vechi text despre istoria rușilor, datat cândva la începutul secolului al XII lea). Se afirmă acolo că pecenegii asediaseră Belgorodul, iar locuitorii orașului, îngroziți de perspectiva iminentă a înfometării, s-au hotărât să-i păcălească pe asediatori. Au îngropat în pământ două butoaie, într-unul punând un amestec de miere și apă, iar în celălalt, un amestec de orz măcinat și de apă. După
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fiziologie îl introduce pentru prima dată în medicină. De altfel, Jean Fernel susține preeminența filosofiei asupra medicinei în așa fel încât, înainte de a fi știință și artă să fie reflexie, înțelepciune. Asupra medicinii sale vom reveni. Un flagel care a îngrozit secolele Renașterii a fost luesul prin viteza sa de răspândire și consecințe. Neocolind vârstele, sexele și clasele sociale, sifilisul, supus observației atente, i-a condus în sec. XVI pe Jacques Béthencourt, Musa Brassavole, Jean Fernel ș.a. la convingerea că acest
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
febra galbenă, pe care o studiază complex Hughes, așa cum am amintit și care la un moment dat, în Philadelphia, seceră 10% din populație. Aici apare primul spital abia în 1751. în Europa această epidemie intră prin porturile iberice (1723) și îngrozește prin ravagii și extensie. Lumea nu scăpase de frica ciumei, care numai în Italia, în câțiva ani din prima jumătate a sec. al XVII-lea, răpusese peste un milion de vieți, mutându-și focarele în alte țări europene. Numai în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu complexitatea intrigilor sale. Îi atribuie corului, în Henric V, piesă din 1597, următoarele cuvinte: " Această groapă de nimic poate ea să cuprindă vastele câmpuri ale Franței? Putem noi oare îngrămădi în acest cerc de lemn toate căștile care au îngrozit întreaga suflare la Azincourt? Oh! Iertare! Fiindcă o cifră cocârjată poate reprezenta într-un mic spațiu un milion, permiteți ca, zerouri ale acestui calcul enorm, noi să punem în mișcare forțele imaginațiilor domniilor voastre. Presupuneți că în incinta cuprinsă de aceste
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sunt fabricați cu duzina. Este un articol curent de care s-a umplut literatura noastră. Dimpotrivă, efortul devine foarte dur când dorim un erou real, analizat în mod savant, în picioare și în acțiune. Iată fără îndoială de ce naturalismul îi îngrozește pe autorii obișnuiți să pescuiască oameni de seamă în apele tulburi ale istoriei. Ar trebui să scotocească umanitatea prea în profunzime, să afle viața, să meargă drept la măreția reală și să o pună în practică cu o mână puternică
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fi negată nici în cazul grotescului, a cărui emergență se datorează tocmai exagerării, a "îngroșării", a căutării excentricităților, a tendinței de a întrece măsura cu orice preț. În grotesc, deformarea caricaturală extremă împinge comicul spre zonele oripilantului, receptorul fiind simultan îngrozit și forțat să râdă la descoperirea insuportabilului antagonism care confruntă rizibilul și monstruosul. Dincolo de râs, grotescul provoacă o stare apăsătoare, de neliniște în fața derizoriului spectacol al hazardului din alternanța frumos-urât, nobil-vulgar, plăcut-dizgrațios etc., expresii concrete ale tragicului dualism viață-moarte. Asemenea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mulțumește numai cu atât, resimte și o sete de echilibru între forțele smucite ale informațiilor și îngrămădirilor ce devin în interiorul ființei un adevărat bazar. Cineva care ar putea să ne deschidă capacul țestelor ca să citească ce scrie acolo s-ar îngrozi de ce ar vedea: totul "aranjat" după ordinea haosului [...] Setea aceasta se numește nevoia de stil. Artistul, scufundător specializat în adâncul propriului ocean, n-are altă îndatorire decât să descrie ce se află în/ pe fundul abisului în care plonjează, să
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un instrument formidabil de propagandă. În fond, ea proclama un singur lucru: comunismul va învinge. Îl proclama cu siguranța unui adevăr științific elementar."326 Demarat cu o puternică vocație internaționalistă, comunismul sfârșește în naționalism și chiar izolaționism (ca orice utopie îngrozită de ideea contaminării), susținut prin demonizarea străinilor, cu instrumente discursive derutante pentru o minte logică, dar rămânând singurul tip de discurs care putea struni o populație dezorientată: "internaționalismul și analiza modurilor de producție lasă locul naționalismului tradiționalist în care figurile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
La lumina lunii, apărea înfricoșător de mare - cenușiu-dungat în lungul spinării. Anuca tresări zicându-și : „El e dungatu.“ Era lupul care a făcut mari pagube pe la stânile din jur, dar și în gospodăriile din sat. Numai numele lui... „Dungatu“, îi îngrozea pe săteni. O pasăre de noapte piui sus pe o creangă, rupându-i gândul. Lupul stătea liniștit și aștepta... Doar, cu ochii, în neclintirea lui, le urmărea mișcările, le cântărea intențiile. Privirea și-o fixă în ochii fetei, fără să
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
n-am să vreau, la un moment dat. Dar mai am nevoie de câteva minute ca să mă adun. Știu că bărbații n-ar trebui să aibă nici o problemă cu sângele, rănile și așa mai departe, dar pe mine chiar mă îngrozesc. Eu am leșinat și atunci când mi s-a luat, pentru prima și ultima dată, sânge pentru analize. A fost jalnic. Tot felul de bunicuțe în jurul meu se descurcau fără probleme, numai eu nu mă puteam ține pe picioare. Foarte macho
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
vina lui că a trebuit să mă lase și că da, chiar aveam probleme cam mari. Că singurul motiv pentru care mă măritasem cu el era... ca să mă răzbun pe Nieve și pe Aidan. Lucru care pur și simplu a îngrozit-o. Mi-a spus că sunt rea. Sigur, după aia a dres-o și mi-a zis că mă înțelege și că nu sunt chiar atât de groaznică, doar amărâtă. Dar a avut dreptate prima dată. Am fost meschină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ca să vadă dacă postul național făcuse vreun reportaj pe tema asta. Tipic RTE, se gândi ea, după ce trecuse în revistă mai multe știri și nu menționase nimic despre Ennco. Lumea internațională a afacerilor nu apare pe radarul lor. Apoi icni îngrozită la vederea unei transmisii de la biserica din Rathfinan; imaginea se focaliză pe reporter. —Știrea din Statele Unite de săptămâna asta, conform căreia Mike Horgan, directorul firmei financiare americane Ennco, a fost arestat sub acuzația de fraudă, are efecte negative pe plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu Häagen-Dasz și când făcuseră amor pe frigul acela crâncen din pădure, în Scoția. Dar se hotărî că nu-l iubise atunci când lucrurile se înrăutățiseră, când el devenise mai ocupat, plecând la întâlniri și lăsând-o pe ea acasă - fusese îngrozită la gândul că-și va găsi pe altcineva, ca și Aidan. Așa că sfârșise prin a crede că nu-l iubise niciodată cu adevărat. Că se măritase cu el ca să nu rămână pe dinafară. Iar apoi, el încetase să o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cât un purice. Dar trebuie să încerc. —Așa te vreau! — Prima întâlnire o am cu tipul ăla nou pe care l-au angajat ca să meargă la Tokio, zise Darcey amuzată. Ceea ce ar trebui să fie interesant, cred. Probabil că e îngrozit de tine. Femeia de fier venită de la Dublin ca să preia conducerea. —Crezi? — Absolut. Darcey râse. — Nu te cred, dar mersi oricum. Hei, Darcey! Walter se apropie de ea și o bătu pe umăr. —Bravo ție, sper să ai parte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Mor!--se știe- De mai multe ori! De ...râs! ,, ATENȚIE! CÂINE RĂU!’’ Asta-i fiara, rea și dură, Cățelușul ăsta mic, Care nu tace nici pic?! Scrie: ,,Câine rău...de gură!’’ VINE, VINE...PRIMĂVARA! Toată presa dă o...știre, Care îngrozește țara: Blestemata de scumpire, Vine, vine...primăvara! VIAȚA, CA O PRĂJITURĂ Din iubire, vis și dor, Fă ți din viaț-o...prăjitură! Dar să nu o duci la gură, Dacă nu presari...umor! SUBVENȚIONAREA MEDICAMENTELOR Biată umbră, pe picioare, Gândea: Dacă
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
1426, pe 5 mai, ora 9 dimineața. Se spune că așa mort, atârnat în copac, când aruncau cu săgeți aprinse în el s-a mișcat de câteva ori de credeai că-i viu. Turcii s-au speriat, și i-a îngrozit ce au văzut, au fugit lăsând tot ce prădaseră din mănăstire. Și astăzi mai stă ca mărturie acel copac în care a fost spânzurat cuviinciosul Efrem. Copacul este înegrit și măcinat de mulțimea anilor. El este protejat și îngrădit lângă
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
tine dragă cititorule și pentru toată lumea! El! El a dat o jertfă unică! Pentru noi toți ca să ne facă Fericiți! Ce dăm noi în schimb?...Doamne, Doamne zilnic mă gândesc la judecat mea în Fața Ta Părinte! La ceasul morții! Mă-ngrozesc cu lacrimi și durere...Parcă nu mai vreau nimic...Și nu-mi doresc nimic din lumea asta ci doar să-mi pot duce crucea pe care o am de dus...Dacă e grea sau ușoară Dumnezeu știe...El mi-a
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
aducem aminte dacă vrem să cântărim corect o artă de care până și soldații lui Cortes, ce nu erau deloc slabi de înger, s-au cutremurat, iar noi, care n-am incendiat Tenochtitlanul, avem și mai multe motive să ne îngrozim. Poate totul trebuie privit așa cum Mexicul își privește vulcanii. Știind că sub coroana de zăpadă arde un foc primejdios. Artistul din vechiul Mexic a căutat oroarea, rânjetul crud, gura care devoră. Dar a făcut-o, poate, din credința că toate
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
am întîlnit o artă mai insolentă. Un dispreț rece emană din figurile sculptate în bazalt. O energie brutală, neînduplecată pentru care mila e o vorbă goală. Sfârșesc prin a bănui că olmecii au avut despre slăbiciune o idee care mă îngrozește. Aflu că aceste "capete" au o istorie misterioasă, în regiunea unde au fost găsite nu s-a descoperit nici o carieră de bazalt. Blocurile de piatră provin de la un vulcan, aflat la peste o sută de kilometri. Cum au fost transportate
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
că, pe frunte, ei îi călăuzesc pe luptători, iar, pe piept, le apără inima. Nimic nu m-a emoționat până acum în Mexic ca fluturii proliferați pe statui, pe frunțile și pe piepturile luptătorilor. Ei îmblînzesc măștile care i-au îngrozit pe spanioli. Între eucalipții care împiedicau luna să lumineze sculpturile în pădurea-muzeu de unde ne întoarcem (notez aceste gânduri în timp ce șoferul așteaptă un pasager "rătăcit"), m-am întrebat dacă, înarmînd-o pe Athena, grecii i-au dat înțelepciunii armele cele mai potrivite
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mele cum mi-aș extirpa singur, în oglindă, o rumoare monstruoasă. Simt aici o traumă veche, înșelătoare, ascunsă în mii de straturi de pieliță, orbitoare ca perla între limbile scoicii. Cu cât mă-nverșunez mai tare asupra ei, cu-atît mă-ngrozește însă gândul că nu retez o tumoare, ci un organ vital, ca și când textul meu ar fi adevărata mea ființă, iar eu însumi - doar o iluzie. în după-amiaza dinaintea închiderii taberei, ticniții mei de colegi zăceau pe paturi, trăgând din țigări
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]