4,199 matches
-
timp după aceea noi, românii, am demonstrat că chiar și din acelea se poate fura!), dar în prezența lui, a stăpânului, coloana vertebrală a slugii “are consistența fecalei” (Horia Roman Patapievici - Doamne, ce l-am mai înjurat și-l mai înjurăm încă pentru această “blasfemie”; să nu cumva să credeți că mie-mi convine să fiu băgat în aceeași oală cu conaționalii mei lipsiți de demnitate și curaj, fapt evidențiat de H. R. Patapievici, este drept, în mod foarte dur, dar
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
R. Patapievici, este drept, în mod foarte dur, dar nicidecum neadevărat!). Uitați-vă numai la ceea ce se întâmplă astăzi în societatea românească și, dacă sunteți cât de cât logici, îmi veți da dreptate. Desigur, ca de obicei, unii mă vor înjura, ca atunci când am spus că singurul mesaj valabil al baladei “Miorița” este acela că două treimi din poporul roman sunt formate din hoți și criminali și o treime din proști/victime, desigur cu excepțiile de rigoare care nu fac decât
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
și al celei imediat următoare, ci măcar al nivelului taxelor, sau al recuperării reale de salariu în funcție de rata inflației în legislatura viitoare? Face cineva vreo promisiune despre modul cum se va guverna în perioada post-Băsescu, sau se mulțumește să-l înjure și să-l lase să se jure mincinos în continuare?... În afară de acestea, sau de alte elemente total asemănătoare cu acestea și lipsite de orice legătură cu apărarea cetățeanului de abuzurile autorităților, există și o altă percepție a contribuabilului român față de
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353013_a_354342]
-
de unde să se hrănească însă era bun cu animalele lăsându-le să se hrănească din izvorul hranei lor. Câinii puteau să mănânce resturile de la masa bogatului, câinii erau sprinteni, dar Lazăr, bolnav fiind, nu putea. El răbda de foame, nu înjura, nu țipa, nu osândea pe cei care chefuiau cu nepăsare sub ochii lui, nu judeca - așa cum fac unii care, în necazurile lor, îi înjură pe toți. Și pe Dumnezeu Îl înjură: de ce ceilalți au și ei nu au? Lazăr nu
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
masa bogatului, câinii erau sprinteni, dar Lazăr, bolnav fiind, nu putea. El răbda de foame, nu înjura, nu țipa, nu osândea pe cei care chefuiau cu nepăsare sub ochii lui, nu judeca - așa cum fac unii care, în necazurile lor, îi înjură pe toți. Și pe Dumnezeu Îl înjură: de ce ceilalți au și ei nu au? Lazăr nu osândea pe nimeni, ci aștepta așa, fără pic de revoltă contra cuiva. Iată de ce a fost dus în rai: nu numai pentru sărăcia lui
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
bolnav fiind, nu putea. El răbda de foame, nu înjura, nu țipa, nu osândea pe cei care chefuiau cu nepăsare sub ochii lui, nu judeca - așa cum fac unii care, în necazurile lor, îi înjură pe toți. Și pe Dumnezeu Îl înjură: de ce ceilalți au și ei nu au? Lazăr nu osândea pe nimeni, ci aștepta așa, fără pic de revoltă contra cuiva. Iată de ce a fost dus în rai: nu numai pentru sărăcia lui, ci mai ales pentru aceste virtuți ale
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
nenorocit îl apucau năbădăile și se dedulcea cu muierile de prin alte sate, la ei în casă tristețea era îngrozitoare, greu de suportat, pentru că nu mai avea cine să le înveselească atmosfera, să le spună glume, adesea deocheate, sau să înjure ca la ușa cortului, cu o fantezie ieșită din comun. Despre copilul abia născut, nici ea nu putea spune cu cine îl făcuse, pentru că intelectualul ei (calculase ea) avusese cîteva sclipiri de amorez înfocat tocmai în perioada în care știa
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
scrie:”O, Români! Români ... pe Șincai( îl lăsați )a muri cerșetor( ... ) O, Români! Din streini ce veniră la voi,toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară ... “(Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852.) Corespondența lui Nicolae Bălcescu, lipsită de culoarea și savoarea epistolelor lui I.Ghica, sau ale lui M.Kogălniceanu care aveau un farmec și savoare lexicală, este în primul rând oglinda
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
am explodat Și regret că n-a putut Să-i placă lui răspunsul dat. -Zici partide ? Din păcate, Niște javre puturoase Sunt în haite adunate Să ia carnea de pe oase. Când ceva nu le convine, Invrăjbiți ca la război Se înjură, n-au rușine, Nici de alții nici de noi. Nesătui precum vezi bine Din osul alb de cât il rod, Abia socot că se cuvine S-arunce resturi la norod. Dar atunci când vor putere, Devin chiar marinimoși. Dau un mic
AMICUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353904_a_355233]
-
mereu te faci de râs. Speranța e o târfă ascunsă-ntr-un bordel pe care-o ai și tu câteodată, când conștiința care e mai tot timpul beată sărută ruj infect și prost rimel. Și-ți vine ca să urli, să-njuri ca un birjar, să scuipi pe cel ce-ai fost, mereu integru, când vezi numai mizerii în jur și-atâta negru, când toate au miros de bălegar. Tiresias Tiresias îmi bate în poartă să-i deschid. E însoțit de Manto
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353978_a_355307]
-
Iuliana, dar stătea mereu încruntat... - Ai observat ceva semne particulare?.... Pete, cicatrice, tatuaje... - ...Nu, nu pot spune că ar avea... Nu știu... Eu nu l-am privit, nu mă puteam uita la el... Era nebărbierit și vorbea urât. M-a înjurat și-mi zicea „târfuliță” destul de des... Avea o privire rea, cu ochii mici, îngustați, când se uita la mine... - Și părul, cum avea părul? - Cred că nu era tuns proaspăt ori... sigur, era nepieptănat... E oacheș bine de tot și
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
Aspirația spre belșug e revolta mută a săracului. Avem printre noi și pe cei care au răspuns la orice, un fel de avocați fără barou. De aceea, sumarul unui manual pentru ticăloși de talie mică pare la îndemână. Fi creativ. Înjură dacă trebuie, plângi dacă poți. Fă exces. Fă-te remarcat. Atacă. Deturnează discuția. Dacă nu poți convinge, zăpăcești-i. Poate pentru ca să uităm că minciuna repetată foarte des riscă să devină adevăr, iar jignirile tolerate sunt pe jumătate asumate. Lege anticinism
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
urma urmei, la tzoapa c'est moi! Dar ce țoapă are puterea să recunoască faptul că e țoapă? Țoapa și țopîrlanul derivă din interjecția ''țop''. Mitocănia ordinară dezgustă. Mă întreb de ce nu-i ard o scatoalcă bădăranului, de ce nu-l înjur de mamă, de ce nu-l pun să lingă asfaltul pe care-l impurifică. De ce nu-l ia polițiunea, cum vrea Zița. Mitocanul extraordinar, însă, nu trebuie să dispară. Are rostul lui în existența legii, pe care, în cele din urmă
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
alt elev, de condiție socială modestă: „Ba da, loază!”, „Acele care sunt, boule! emisferul austral; emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental și emisferul ocțidăntal, măgarule! Meri la loc, vită!” În final, profesorul schimbă codul lingvistic și iese din clasă „înjurând teribil ungurește.” Examenul anual aduce un interlocutor nou, părinții elevilor care asistă la examen și care sunt de condiție socială diferită: două mahalagioaice și o doamnă din înalta societate. Condiția socială a interlocutorului devine acum singurul selector al exprimării profesorului
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez. Plecă foarte supărat, înjurându-i cu mult talent. Părintele era iubit și prețuit de întreaga suflare a satului fiind el om ca toți oamenii. Mai pe la prânz ajunse și domnul învățător, un fel de martir fiindcă, se știa perfect, mânca o chiflă pe zi
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez. Plecă foarte supărat, înjurându-i cu mult talent. Părintele era iubit și prețuit de întreaga suflare a satului fiind el om ca toți oamenii.Mai pe la prânz ajunse și domnul învățător, un fel de martir fiindcă, se știa perfect, mânca o chiflă pe zi
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
o singură expresie, a ridicat mâna cât mai sus cu putință pentru a fi văzut și le-a făcut semn să se grăbească. L-au ajuns din urmă abia în fața remizelor, unde erau aliniate mașinile. Agentul principal Mititelu părea că înjură printre dinți, dar agentul Brumă zâmbea distrat, dar încordat pentru cel care l-ar fi privit cu atenție... - Băi, fraților! Nu este de bine. Zău, așa! pufni Furtună privindu-i pieziș. Ce dracu’, băi! Eram prea mulți? Ne călcam pe
D ALE POLIŢIEI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353205_a_354534]
-
des cu tunul. E drept că nu-i „fată mare” ! Păi, de lumea o asculți s-a iubit cu zeci pe care nu-i consideră prea mulți... Și se roagă mult, măi frate, doar de i-o veni sorocul, dar înjură-n gând, cât poate că-i fuge mereu „norocul” ! De Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Răsturnica lui Păsat / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2218, Anul VII, 26 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile
RĂSTURNICA LUI PĂSAT de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352686_a_354015]
-
dădu cu ochii de Sandu cu care nu se avea deloc bine, nu că iar fi făcut ceva, ci pur și simplu el nu îl înghițea pe Sandu, nu îi cădea bine. Și așa din senin se pornii să-l înjure pe Sandu, acesta se ridică de la masă se apropie de Ștefan și îl doboră la pământ din doi pumni, spre hazul celor prezenți. Ștefan se ridică de jos ajutat de alți oameni ce erau pe acolo. Apoi se îndreptă spre
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352707_a_354036]
-
pumni, spre hazul celor prezenți. Ștefan se ridică de jos ajutat de alți oameni ce erau pe acolo. Apoi se îndreptă spre ieșirea din bar fără a scoate nici un cuvânt, însă ajuns în ușă se opri și începu să-l înjure din nou pe Sandu, acesta se ridică de la masă și încercă să se ducă după el, însă oamenii din preajma lui îl opriră. Ștefan după ce îl ocărâ în toate felurile plecă la celălalt bar al comunei, unde se puse și mai
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352707_a_354036]
-
ducă după el, însă oamenii din preajma lui îl opriră. Ștefan după ce îl ocărâ în toate felurile plecă la celălalt bar al comunei, unde se puse și mai zdravăn pe băut. Se agăța când de unul când de altul, până ce îl înjură pe Miron ce era un om dârz, puternic, și care în acea seară dorea să încheie niște vechi socoteli cu niște vecini ce-i luaseră o bucată din pământul lui susținând că le aparține. Până la venirea lui Miron, Ștefan fu
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352707_a_354036]
-
sunt nevinovat. Însă acolo în pușcărie sau întâmplat multe lucruri ce m-au determinat să gândesc altfel, să trăiesc cu totul diferit decât am făcut-o în trecut. Căci vezi tu dacă stăteam în banca mea când Ștefan m-a înjurat toată această nenorocire m-ar fi putut ocoli,” spuse Sandu. „Dar i-a spune-mi, am aflat de la Vera că ai fost bătut la început destul de grav, ce s-a întâmplat?” îl întrebă Silviu. Sandu tăcu câteva clipe adunându-și
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352710_a_354039]
-
îl întrebă Silviu. Sandu tăcu câteva clipe adunându-și gândurile, apoi spuse: „Eram în primele săptămâni ale detenției mele nu știam cum funcționează lucrurile acolo în pușcărie, și un țigan ce bătea și batjocorea pe cine voia el, m-a înjurat cerându-mi să fac niște mizerii. Și atunci l-am doborât din câțiva pumni la pământ spre satisfacția altor deținuți ce erau maltratați de acel individ. Unii dintre deținuți m-au avertizat să am grijă că acel individ are o
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352710_a_354039]
-
2016 Toate Articolele Autorului uneori n-ai de ales trebuie să rămâi cu orice risc viu prins în plasa ucigașă a timpului în care te zbați ca o muscă până în ultima clipă să speri să fii agitat și nemulțumit să-njuri în trafic să nu ai niciun fel de ambiții sau orgolii să fii glamour înainte de toate nu-ți trebuie altceva decât gust oamenii sunt previzibili și plicticoși prietenii fățarnici viața-i nedreaptă păpușarii trag sforile din umbră nu-i vede
GLAMOUR de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352746_a_354075]
-
în jur de douăzeci de ani și se luă de cei doi: - Bă, vă ia mama dracu dacă vă mai luați de el. Ce dracu bă? Sunteți mai nebuni ca el, dacă vă prindeți mintea cu el. - Păi ne-a înjurat și ne-a făcut golani, răspunse băiatul care-i dăduse una după cap. - Pă' și ei s-au luat de mine, își bat ei joc de mine, io, care sunt căpitan Vasile Marinescu, un mare căpitan de cavalerie. Ce? Nu
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]