7,678 matches
-
2A): Expoziție de pietre semiprețioase din Brazilia; Expoziție de pictură, Ialomițeanu (10-18, S 10-14, D închis). în librării Isaac Bashevis-Singer - Conacul (Ed. Hasefer, 20,17 lei); xxx 322 vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea (Ed. Humanitas, 13 lei); Mihail Bulgakov - Însemnările unui tânăr medic (Ed. Polirom, 16,90 lei); Waldi Hörer - Rătăcitor prin basme... și nu numai (Ed. Humanitas, 17 lei); Cristian Troncotă - Omul de taină al Mareșalului (Ed. Elion, 29,98 lei); Gellu Naum - Zenobia (Ed. Humanitas, 18 lei); Gabi
Agenda2005-31-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284028_a_285357]
-
să-l recitească, nu-i mai plăcea. Probabil, sub imboldul femeii iubite, îl reia, încât la 11 martie 1955, o anunța că lucrează la finisarea lui: ,tai și umplu ceea ce trebuie tăiat și umplut." Scriitorul pare mai inspirat stilistic în însemnările de călătorie (tot epistolare) din Vietnam. în drum, imaginea Siberiei, văzute din avion, îl copleșește: , Era o iluzie fantastică. Planeta era înfricoșătoare. Sunt unele spectacole care nu se pot suporta și cred că zborul în spațiul cosmic poate să ia
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]
-
amplificate în volume precum Propilee (1984; subintitulat "cărți și destine") și Amfiteatru cu poeți (1995), precum și în Partituri și voci, apărut în 2004 și dedicat unor "poeți ai acestui timp". Caietele privitorului tăcut (2001) includ, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în care prevalează schița de portret făcută din tușe blânde și observații culturale particularizatoare. A tradus, singur ori în colaborare, din N. V. Gogol, Jean Boutičre, Gaetano Salveti, Nino Muccioli. Din perspectiva celor 90 de ani împliniți în 12
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
o amplă evocare a lui Densusianu ca lingvist, filolog, istoric și critic literar, poet, folclorist, șef de școală poetică, profesor universitar, publicist, o evocare a vastelor orizonturi ale savantului, a numeroaselor direcții în care s-a afirmat. Cum în aceste însemnări nu ne putem referi la bogăția observațiilor care alcătuiesc ediția, ne vom rezuma la câteva, majore. La loc de cinste stau aprecierile superlative, unanime cu privire la capodopera autorului, Histoire de la langue roumaine, lucrare care a studiat magistral (este termenul folosit de
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
României. Se pare că și alte exemplare incomplete de carte rară din această colecție particulară au ajuns pe diverse căi la amintita bibliotecă bucureșteană. Pe unele din ele renumitul colecționar și-a pus ștampila de exlibris (C.K.) sau a făcut însemnări pe manuscrise. Este cazul lucrării lui Giovanni Antonio Rusconi: "Della architettura". Veneția: "I. Giolito, 1590" pe care Constantin Karadja a notat localitatea și data achiziționării: "Jassy Oct. 1917". Un coligat cu lucrările lui Richard Knolles: The general Histoire of the
Peripețiile unui incunabul by Marilena Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10438_a_11763]
-
sfârșit literele mici cu numeroase foi lipsă între ele. La o eventuală legare și copertare ar putea fi așezate din nou în ordinea lor firească: literele mici, cele mari, apoi cele duble. în viitor o atenție deosebită trebuie acordată numeroaselor însemnări în limba latină, care completează cu noi informații lectura textului tipărit, aduc noi informații privind circulația cărții, a evenimentelor petrecute sau legate de istoria tiparului în general.
Peripețiile unui incunabul by Marilena Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10438_a_11763]
-
patul mare, alb și rece al secției de psihiatrie...mai era ceva, trebuia să mai fie ceva.. da, scria ea mai departe în jurnal: ,, Îmi dăruise o carte, ,,Cordun’’, nu o citisem niciodată, o păstram ca pe ceva sfânt pentru însemnarea de pe pagina unde se scriu dedicațiile, erau vorbe frumoase, de alint, dar totul fusese sfărâmat pe nedrept...’’ Ana se oprise din citit și se gândea la ea însăși, când avea probleme nu scria, dar mergea la bunica, sta cu capul
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
atunci cînd, în cîteva rînduri, mi-a onorat vernisajele cu alocuțiuni dintre cele mai aplicat-măgulitoare. Și ca scenariul să capete rotunjime, situîndu-mă într-un paradox oricum plin de precauție, am juxstapus nobilului pedantism al magistrului reversul medaliei, publicînd recent o însemnare pictural-pigmentată. Rîsul profesorului. Exclusivitatea revelației, cred, îm aparține, Primind, de altfel, în replică, rîsul amuzat al celui portretizat. Zdravănul Sava, de la același Național, la fereastra vagonului de turneu, extaziat în fața Bucegilor, remarca delicat: Frumoși munții ăștia, dar cam nefinisați...
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
aplicat fascismului și comunismului. Pentru primul, Nurenberguri și până ieri și procese Barbie sau Touvier. Pentru al doilea, mirarea cam disprețuitoare că în Est s-ar putea cineva gândi la un proces al comunismului” (p. 227). La aceeași pagină citesc însemnarea privitoare la articolul lui Norman Manea, publicat de Dna Gabriela Adameșteanu în revista 22: „I-a trimis și Handoca o replică.” Exact! În cunoștință de cauză, am arătat în mod concret în articolul meu lipsurile pamfletului semnat de Norman Manea
Din nou despre Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/13239_a_14564]
-
inexistenței: „dar mai curând” bătaia fabulosului orologiu nu se face nicăieri auzită; iar dacă sunetul poate fi perceput necontenit („într-una”), el sfârșește prin a fi ignorat de ureche: „obișnuința ne face să nu-l auzim niciodată”. La sfârșitul acestor însemnări, încerc să transcriu în metru antic „Oda (la Diotima)”, cu un sunet tulburător în creația lui Mihai Ursachi, pusă de el în terține; iată un act de „colaborare” nelalocul lui, de care magistrul se poate lesne lipsi (ca și de
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
facă un sacrificiu pentru mine’ (către P. Missir, 1886). (...) Despre premiera sa O scrisoare pierdută, neliniștea era tradusă la modul fatalist: ‘Ce-o da târgul și norocul’ (către P. Missir): ‘ar putea merge norocul meu până acolo?‘» De ce am intitulat însemnările de față HARTA ȚINUTULUI CARAGIALE? Să ne imaginăm universul Operei scriitorului sub forma unei hărți care consemnează și oferă, în același timp, informații de geografie fizică, economică, demografică, de sociologie, mitologie, mentalități și moravuri, de etnologie și câte încă altele
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
filolog de profesie, eseurile adunate sub titlul de mai sus cuprind nu atât impresii de călătorie cât, mai ales, o aventură a imaginației, a memoriei culturale a autorului, peregrinajul turistic propriu-zis devenind pretext pentru un excurs erudit, hedonist. Sunt aici însemnări prozaice, de turist grăbit, parcurgând clasicul itinerariu al muzeelor locale, urmate de zăboviri sibaritice asupra vreunui detaliu arhitectonic izbitor precum cel din mica așezare italiană Atrani: "De pe celelalte trei laturi se poate accede către interiorul localității, pe mici străduțe, care
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
vedeam cum curge noaptea/ În părul tău de untdelemn". Imperturbabilă viața la țară Jurnalul de la Filipeni al medicului Viorel Pătrașcu este, cum s-a semnalat și la prima lui ediție (tot la Editura Paralela 45, 2001), un cutremurător document. Sînt însemnările unui medic stagiar, obligat în 1970 să aleagă o comună necunoscută în care să muncească (și să trăiască) timp de trei ani de zile. A ales comuna Filipeni, în județul Bacău. Aici descoperă din primele zile o sărăcie lucie, o
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]
-
într-o formulă asemănătoare “Pleiadelor” franceze. În cadrul acestei serii, au apărut deja o serie de ediții valoroase, dacă nu am aminti decât cele închinate lui Eminescu, Caragiale, Hașdeu, Barbu, Bacovia, Rebreanu, Nichita Stănescu ș.a. Ediția de Opere (Poezii. Teatru. Mărturii. Însemnări. Jurnale) de Octavian Goga, ieșită de sub tipar în 2001 sub îngrijirea lui I. D. Bălan, ni se pare însă un veritabil eșec. E vorba nu de un eșec oarecare, ci de un eșec total, sub toate raporturile, nici una dintre edițiile
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
își are meritele, personalitatea, opțiunea și judecata lui. Dar uite cum compromisurile continuă și... restaurația... și plecarea capului, ca sabia să nu-l taie - încă... Vreau să spun că simt iar cuțitul la os; și că simt iar nevoia acestor însemnări în jurnalul - terapie din fericire, nenorocire? 12 ianuarie 1994 Ascult la radio osanalele la volumul de „poeme”, publicat în Statele Unite, traduse în 8 limbi, al Adelei Popescu - fostă colegă de facultate... care a publicat cam tot ce a scris numai
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
și față de mine însămi. Cât mai sunt teafără! 4 aprilie 1994 Vine o vreme când ți-e indiferent ce lași în urmă: bunuri materiale, moșteniri, nu mai contează ce lași și cui rămân... Dar să nu se dea spre publicare însemnări sau documente care pot afecta persoane (confrați) încă în viață..... dar nici nu le pot distruge - încă - deși... cine va mai avea nevoie de mărturisirile mele bune sau rele - în această contemporaneitate, din ce în ce mai indiferentă? Sensibilitatea mea de acum, exagerată, are
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
uneori, stricarea arhitecturii vechi bucureștene. Dar nimic nu-l bucură mai tare decît prefacerea orașului vechi pe care nu ezitase să-l numească "arab". Lectura cărții poate fi de stînga, de centru sau de dreapta, cititorul are libertatea să aleagă, însemnările lui Bilciurescu rămîn simple amintiri frumos spuse, însă prea puțin partizane în comparație cu altele. Personal, aș opta pentru o lectură sensibilă mai ales la faptul cultural, înțelegînd prin aceasta o lectură în felul celei practicate de un domeniu pînă nu demult
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
un sens cultural. Cînd a avut loc transformarea? Contemporan cu ea, Bilciurescu nu ne poate spune lucrul acesta. De aici, poate, tonul uimit al amintirilor sale. Despre București, la 1870 Imposibil să reziști tentației de a duce pînă la capăt însemnările lui Dimitrie Pappasoglu despre Istoria fondării orașului București. Cartea a fost scrisă în 1870, pragul de jos către care Bilciurescu își împinge amintirile. În ciuda titlului, cu pretenții de studiu istoric (dublat de subtitlul de la anul 1330 pînă la anul 1850
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
slujba patriei, ajunge locotenent-colonel, se pensionează la patruzeci și cinci de ani și, pasionat de folclor și de istorie, începe să facă săpături arheologice prin țară și își deschide în București un muzeu de antichități. Povestioarele și amănuntele din de însemnările lui Pappasoglu sunt pitorești, adesea amuzante, limba lor absolut savuroasă naținalistă, de o plasticitate involuntară pe care în puține alte locuri am întîlnit-o. Citez, pentru plăcerea dumneavoastră, felul în care se vindecau de oftică ungurii și nemții din Bucureștii vechi
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
la un caz de oftică le tăia capetele și picioarele, iar trunchiurile le fierbea, zeama o dădea drept decoct și carnea o usca și o ardea, făcînd-o prafuri, și o dădea sub această formă la bolnavi" Ediția de față a însemnărilor sale include, alături de Istoria fondării..., alte două scrieri, mai scurte și mai vechi, variațiuni pe aceeași temă. Ediția, publicată nu de o editură, ci de o fundație culturală, e una bine alcătuită, cu note utile, cu reproduceri în facsimil după
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
au bălăcit în abjecție li s-a făcut, cu siguranță, puțin fricuță să nu ia amenduță... Chiar și la Capatos, în vidanjă, o să fie ordine și disciplinuță, vreun sfert de oră, până se culcă la loc fiorosul CNA. Voi ce însemnări ați făcut pe wall-uri, în perioada asta?
Momente și schițe de pe Facebook by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19179_a_20504]
-
Babilon”, Melania Cuc s-a nascut pe 22 iunie 1946, la Archiud, un sat micuț din Câmpia Transilvaniei, într-o familie de țărani înstăriți. - ,,Numele scriitoarei Melania Cuc... este un nume care mi-a reținut atenția prin unele poezii, proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literare ce au impus-o în peisajul literaturii române contemporane că pe o scriitoare originală și înzestrata cu multiple disponibilități creatoare”, spunea istoricul literar Nicolae Scurtu, în ,,Sapatamana” din 21 aprilie 1989, făcând referire la volumul
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
Babilon”, Melania Cuc s-a nascut pe 22 iunie 1946, la Archiud, un sat micuț din Câmpia Transilvaniei, într-o familie de țărani înstăriți.- ,,Numele scriitoarei Melania Cuc... este un nume care mi-a reținut atenția prin unele poezii, proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literare ce au impus-o în peisajul literaturii române contemporane că pe o scriitoare originală și înzestrata cu multiple disponibilități creatoare”, spunea istoricul literar Nicolae Scurtu, în ,,Sapatamana” din 21 aprilie 1989, făcând referire la volumul
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
Societății Națiunilor. ” („Înfrățirea” din 28 septembrie 1936). Același ziar revenea în numărul său din 4 octombrie: „Starea sănătății dlui N. Titulescu este satisfăcătoare. Orice posibilități de noui complicațiuni sunt excluse. Subiectul este consemnat și de viitorul premier Armand Călinescu, în „Însemnări politice” (Ed. Humanitas, 1990): „15-20 septembrie. Titulescu la St. Moritz. Grav bolnav. Cauza: depresiunea nervoasă în urma debarcării din guvern”.
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
Nicolae Scurtu Notele, știrile și însemnările privitoare la prozatoarea, publicista, traducătoarea și memorialista Irina Lecca (n. 20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec) sunt incomplete, inexacte și, uneori, derutante. Prezența Irinei Lecca în presa literară și nonliterară, din perioada interbelică, se datorează lui
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]