1,882 matches
-
La poalele colinei ne-am oprit să luăm lemnele pregătite din timpul zilei, salcâm pentru foc. Când căruța s-a umplut, m-am cocoțat pe grămada de lemne uscate. Mă simțeam ca Făt frumos călare pe calul lui cel năzdrăvan. Înserarea se apropia pe nesimțite, în scurt timp întunericul se lăsă peste noi ca o pătură albastră răcoroasă. Căruța încărcată scârțâia din toate încheieturile, drumul alb nu se mai vedea, ne apropiam de râu și de podul de lemn șubrezit, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
trenul pe câmpie, treceam pe la poalele dealului. Pe culme creștea via noastră pe care o îngrijea tata. Calul cel alb păștea liniștit la marginea ogorului iarba grasă și bună. Eu mă aflam uneori în tren, alteori pe culmea dealului. Așteptam înserarea să văd munții din depărtare aureolați de razele soarelui portocaliu. Calul păștea liniștit, tata lucra încovoiat deasupra butucilor de viță de vie. Oare la ce se gândește când lucrează? Eu sunt în tren, merg spre nord. Acolo câmpiile întinse dispar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
bălăcindu-și picioarele, lansând firul undiței unde pești argintii mișunau cu spinările lor mici, sclipitoare. Aici lipseau cam multe, mai ales fetele și băieții ce săreau de la trambulină, apoi se apucau de fotbal, de o miuță, și jucau până venea înserarea. Dacă soarele ardea prea tare, se retrăgeau la umbra copacilor seculari din incinta ștrandului, pe iarbă. Odată am văzut doi băieți cuminți rezolvând exerciții de matematică cu integrale și derivate pe bordura bazinului. Se reflectau în apa liniștită, nemișcată, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pe culme. Priveliștile extraordinare oferite de aici, atât spre M.Neagră de la poalele sudice ale muntelui, cât și spre întinsa Câmpie a Simferopolului de la poalele nordice ale acestuia, au meritat efortul. Sedus de mulțimea și noutatea imaginilor ... m-a prins înserarea. Atunci am realizat ce coborâș mă aștepta la întoarcere. Am pornit-o vijelios pe pantă ... mai mult pe fund decât pe picioare. Norocul meu a fost că la un momend dat ... când deja se înnoptase ... am interceptat șoseaua de Simferopol-Ialta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
el, și vei face din casa asta de carton (se referea la locul nostru de întâlnire) un monument: să-ți fie piatra Dumnezeu și să-l afli pe Dumnezeu în piatră. Apoi își strânse haina întunecată și se îndepărtă în înserare fără să mi se mai arate vreodată. Domn al Întunecimii și Morții, Mirabilis își continuă existența în Dyer, care zidește toată viața biserici ale răului, într-o lume a răului, în care nu e nimic rău să uzi fiecare monument
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
totul special, textele lui Ishiguro suferă dacă nu sunt recitite. Ele sunt făcute să ne dea de furcă, să nu se dezvăluie, să ascundă tumultul european sub hieratismul japonez. Înțelesul titlului e dezvăluit abia în final. Lumea plutitoare a plăcerilor înserării a născut tablourile înșelătoare ale lui Mori-san, care e Sensei, Maestrul. Această lume piere în zori. Ideea de a surprinde plăcerile nopții, de a preamări lumea plutitoare, implică putința de a spune la capăt: N-am irosit timpul. Din păcate
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
martie, Muzeul de arheologie, Piatra Neamț Expoziție de artă plastică 19641965 In luna mai, deschide a treia personală, la Muzeul Regional din Bacău. Expoziția a cuprins 73 de lucrări, de grafică, majoritatea reprezentând peisaje din zona Neamț și Cehoslovacia: Ceahlăul, Detunata, Înserare, Toamna, Amurg, Pe malul Bistriței, Primăvara, Pom Înflorit, Peisaj de vară,Kun statC.S.S.R. Castel, Karlov Most Praga. A patra expoziție personală organizată la Muzeul Arheologic din Piatra Neamț. martie, Iași, Sala Victoria Expoziția interregională Iași, Suceava, Bacău pictură, sculptură, grafică
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
durata permeabilității în timp a acestuia, de caracteristici fizice, fiziologice și biologice, de strategia, tehnica și tactica chirurgicală, disponibilitatea acestuia, precum și modul de prelevare. CONDUCTE BIOLOGICE PENTRU BY-PASS AORTO-CORONARIAN (BAC) Caracterul localizat al leziunilor aterosclerotice permite revascularizarea miocardului ischemic cu înserarea prin anastomoze, proximal la aorta ascendentă și distal de leziune pe arterele coronare a unui conduct/grefă, de preferință biologic (artere sau vene), care să asigure aportul de sânge necesar teritoriului miocardic vascularizat de artera coronară afectată. În această etapă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a întrupării poetale 4. Aici reflectarea luminii soarelui la asfințit în apa mării ("un soare blond și luciu s-a înecat în mare") nu e doar oglindire într-un mediu în care manifestarea devine vizibilă (așa cum lumina trecută "prin poarta înserării" pătrunde apele mișcătoare precum niște flăcări); lumina aduce la vedere și altceva, o imagine care parcă urcă la suprafață din adâncul apelor, păsările lungi de foc, forme care, păstrând substanța igneică a solarității, deschid vederii o altă perspectivă. O imagine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nevăzut se vede, iese cu lumina - ca lumină - arătând priveliști ne(pre)văzute. "Și iată: noaptea-și sparge haotica păstaie/ și leapădă, prea coapte, semințele de sus" (Herța, VIII) - semințe care "sunt lumină" (Coincidențe) - iar "sub străvezii lăuntruri de cristal" (Înserare) se străvede "misterul [ce] domnește-n orice lucru" (N-am priceput, o, Doamne)8. Nu e sensul matur, recolta roadelor împlinite, ca tot atâtea imagini ce împletesc cununa poemului 9; e numai sămânța posibilului în care ceva semnificabil dă semn
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o altă imagine care le strânge pe toate în aceeași lumină: tăcerea absolutului, liniștea pe care o aduce netimpul morții. Din nou, repetițiile ("poate", "nimeni") marchează tocmai posibilul acestei scene originare imprezentabile, preînceputul absenței depline. Nicio prezență nu dă imaginea înserării; ea se face din absențe, crâmpeie, tăceri. Sufletul singur e martorul stingerii, vede golirea: "sufletul meu e de aur", "coaja căzută din seară", "clopot de timp și de moarte", "sufletul meu de tăcere". Dar stingerea aceasta aprinde poemul, luminează mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
alta care să-mi tremure pe suflet/ Cum tremură o rază de soare în aleea/ De ulmi primăvăratici pe piatra ce așteaptă/ În umbră, clipa albă"1. Versurile concentrează temele majore ale poeziei lui Ion Pillat: timpul în declin al înserării, jocul umbrei și al luminii, privirea ce descoperă un alt peisaj în orizontul scufundat al sufletului. Ca și în alte cazuri discutate până acum, întunecarea perspectivei mundane corespunde închiderii orizontului exteriorității. Privirea se întoarce în sine, coboară în adâncul în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
neobișnuitul acestei proiecții în originar, al promovării necunoscutului în care "seara și-a tras aur pur" (Seară pe ape)23 și "se-aprind în aur tânăr cer și ape" (Zori)24? Ce dă transparența Și totuși ceva mai surprinde. Poemul Înserare 25 conturează un mic tablou al privirii surprinse în jocul dispariției și al apariției. Ceea ce se vede e spectacolul lumii care se cufundă treptat în invizibil, ștergerea semnelor până la ceea ce pare a fi diminuarea oricărei posibilități de semnificare: " Deschide ochii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
10 Are vreun sens această imagine pe care lumina o profilează ca semn arătător al unui inaparent de nearătat? Pulsațiile fondului luminos se află într-un raport de inversă proporționalitate cu lumina exteriorității mundane, așa cum ni se înfățișează în poemul Înserare de toamnă 11. Declinul luminii înclină atât peisajul cuprins de umbrele înserării, cât și starea lăuntrică a eului, redus la conturul fără substanță al unei apariții în bernă: "Înconjurat de suflete globulare/ pe sub ampli copaci fără frunze,/ mă lăsam înfrigurat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
semn arătător al unui inaparent de nearătat? Pulsațiile fondului luminos se află într-un raport de inversă proporționalitate cu lumina exteriorității mundane, așa cum ni se înfățișează în poemul Înserare de toamnă 11. Declinul luminii înclină atât peisajul cuprins de umbrele înserării, cât și starea lăuntrică a eului, redus la conturul fără substanță al unei apariții în bernă: "Înconjurat de suflete globulare/ pe sub ampli copaci fără frunze,/ mă lăsam înfrigurat de toamnă/ sau alb pe clișeul negru al lacului/ ziua trecea prin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Lumină agonică pe scena agonală a unui joc fenomenologic: "Era o bătălie fără răniți, fără cadavre,/ prelungită până târziu, până când umbra lungă/ a lucrurilor/ devenea mult mai adevărată decât lucrurile". Un război al luminilor, o încleștare suavă reluată cu fiecare înserare de toamnă, în care lumina nevăzută pune în vedere umbra lucrurilor mai adevărată decât lucrurile. Dar a vedea umbra unui lucru nu înseamnă a asista la un spectacol al luminii, pus în scenă de ceea ce, neumbră fiind, arată tocmai ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai puțin, decât răscrucea luminii, forma voalată în care vederea e întretăiată, figura clar-obscură prin care se vede strălucirea inaparentului. O ultimă ipostază a luminii ce taie vederea, și desăvârșirea celor anterioare, se configurează în Nod 3216: "Mai stau o înserare,/ ca să văd,/ umbră din umbră cum se lasă,/ cum al luminii văzătoare, dur prăpăd/ devine de din ce în ce mai moale,/ cum se lungește umbra după pomi,/ cum omul după om se prelungește,/ cum zidul dimineții lent se năruiește,/ și cum lumina stelelor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se lasă,/ cum al luminii văzătoare, dur prăpăd/ devine de din ce în ce mai moale,/ cum se lungește umbra după pomi,/ cum omul după om se prelungește,/ cum zidul dimineții lent se năruiește,/ și cum lumina stelelor răsare,/ pe o cu totul altă înserare". Cel care stă în vedere primește imaginea celor care se așază în vedere, căci ele se pun în vedere doar în măsura în care ochiul stă să vadă, se deschide în calea celor care stau să vină, se pun în starea vizibilului. Ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ele se pun în vedere doar în măsura în care ochiul stă să vadă, se deschide în calea celor care stau să vină, se pun în starea vizibilului. Ce stă în vedere stă sub imagine, ca ipostază care o pune în lumină; aici - înserarea, eclipsarea luminii lumii și o concomitentă revărsare a unei alte lumini 17. Dacă "lumina văzătoare", cea care pune în lumină și dă de văzut, devine din ce în ce mai moale, destrămând chiar orizontul vizibilului, ea proiectează în schimb umbra lucrurilor, acel adevăr al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
creează umbra, la fel cum lumina unui om "se arată" în umbra pe care o lasă, la fel cum zidul unei dimineți dispare în umbră pentru a lăsa să se vadă "cum lumina stelelor răsare,/ pe o cu totul altă înserare". Ceea ce apare în miezul eclipsării e lumina unui alt orizont. Nu despre o nouă înserare e vorba, înscrisă în succesiunea fazelor temporale, ci despre cealaltă înserare, o înserare alta decât cea care întunecă vederea. Ce se vede acum răsare precum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lasă, la fel cum zidul unei dimineți dispare în umbră pentru a lăsa să se vadă "cum lumina stelelor răsare,/ pe o cu totul altă înserare". Ceea ce apare în miezul eclipsării e lumina unui alt orizont. Nu despre o nouă înserare e vorba, înscrisă în succesiunea fazelor temporale, ci despre cealaltă înserare, o înserare alta decât cea care întunecă vederea. Ce se vede acum răsare precum lumina neînserată a unei veșnice vederi, sare în ochi, în ochiul care stă să vadă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a lăsa să se vadă "cum lumina stelelor răsare,/ pe o cu totul altă înserare". Ceea ce apare în miezul eclipsării e lumina unui alt orizont. Nu despre o nouă înserare e vorba, înscrisă în succesiunea fazelor temporale, ci despre cealaltă înserare, o înserare alta decât cea care întunecă vederea. Ce se vede acum răsare precum lumina neînserată a unei veșnice vederi, sare în ochi, în ochiul care stă să vadă. Ochi care nu mai poat fi închis, stă deschis în lumina
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să se vadă "cum lumina stelelor răsare,/ pe o cu totul altă înserare". Ceea ce apare în miezul eclipsării e lumina unui alt orizont. Nu despre o nouă înserare e vorba, înscrisă în succesiunea fazelor temporale, ci despre cealaltă înserare, o înserare alta decât cea care întunecă vederea. Ce se vede acum răsare precum lumina neînserată a unei veșnice vederi, sare în ochi, în ochiul care stă să vadă. Ochi care nu mai poat fi închis, stă deschis în lumina imaginii. Sorin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
215. 25 Apărut în Ideea Europeană, I, nr. 37, 21-28 martie, 1920, face parte din ciclul Interior din vol. Limpezimi (1927), în Ion Pillat, Opere, 2, ed. cit., p. 256. 26 Căci "e asfințitul zilei ce aparține zeilor. E ceasul înserării", dar seara acestui timp al lumii se îndreaptă către o noapte binecuvântată (cf. Martin Heidegger, "La ce bun poeți?", în Originea operei de artă, ed. cit., p. 243). 27 Apărut în Gândirea, VIII, nr. 6-7, iun.-iul., 1928, publicat ulterior
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
redobândi astfel, avid, certitudinea că, dincolo de prag, vastitatea îl aștepta, virgină și nubilă, cu toată zestrea ei de nerostite făgăduințe. Privirea-i languroasă pecetlui o dată în plus pactul lor secret; trase apoi cu nesaț în piept aerul complice al oacheșei înserări, scuipând admirativ înspre zare, ca și cum ar fi vrut să n-o deoache cât îi era de dragă. "Au venit ăștia să vă pună în ghips, de tari ce sunteți!" îi chicoti ea în ureche, sclipindu-și salbele deasupra orizontului. "Taci
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]