2,199 matches
-
asudată. — Ce mai excursie! exclamă el, de parcă după-amiaza fusese un dezastru absolut, de parcă uitase deja pîrÎul și moara părăsită și inițialele de pe pereți. Ei nu-i păsa. Dintr-odată, mîna lui pe brațul ei, buzele lui pe gura ei o Înspăimîntară. Își dorea să ajungă acasă, să stea de una singură, departe de el. În timp ce deschidea portiera, se Întinse Încă o dată după ea. Pusese mîna Într-un buzunar al torpedoului și scosese ceva de acolo. Erau două conserve de carne: una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ieși năucit din dubiță, Îl mînă și pe el: „Hai, repede, vă rog!“ Kay și Mickey o ridicară pe bătrînă și o puseră atent pe targa cu rotile, spunîndu-i unde era rănită. Aceasta Își scosese mîna, de parcă ar fi fost Înspăimîntată, iar Kay o ținu de degete. — Să nu vă fie teamă. O să fie bine. Apoi Îl ajutară pe bărbat să se instaleze În cărucior. El Întinse mîna și-o bătu ușor pe Mickey pe braț: — Îți mulțumesc, fiule. O zărise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Distrugerile de genul ăsta sînt mult mai mizerabile decît Într-o casă care a fost sfărîmată total - acestea ar fi ca o viață năpădită de cancer. — E Înspăimîntător? Întrebă Helen, captivată de descrierea Juliei. Cred că pe mine m-ar Înspăimînta. — Și pe mine mă sperie puțin. Apoi, poate ai șansa de a mai găsi pe cineva - un hoț care a ajuns acolo ca tine. Băieți care s-au dus să se distreze. Vezi tot soiul de obscenități pe perete, uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de iepure! Ce zici? Nu-ți face probleme dacă nu poți. Dar o să stau afară Încă zece minute. Și era semnat Julia. Helen văzuse semnătura la Început, iar inima Îi tresărise uimitor În piept, ca un pește care sărea. O Înspăimînta faptul că domnișoara Chisholm o urmărea. Împături hîrtia repede. — Vă mulțumesc, domnișoară Chisholm, zise ea trecîndu-și degetul mare de-a lungul hîrtiei Împăturite. E o prietenă de-a mea. O să mă duc la ea, după ce-o să termin ce-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să scoată o vorbă o clipă. — Cred c-ar trebui să-i spui, spuse Betty după aceea. — Nu, zise Viv, fermă. N-o să-i spun nimănui În afară de tine. Și tu să nu spui nimănui! Dumnezeule! Numai gîndul la asta o Înspăimînta. Dacă află Gibson? Ți-o amintești pe Felicity Withers? Felicity Withers era o fată de la Ministerul Lucrărilor Publice, pe care o lăsese Însărcinată un pilot francez cu un an Înainte. Se aruncase pe scările de la John Allen House; urmase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
la fel ca tine din cînd În cînd. Și s-au descurcat foarte bine. Dar indivizii pe care i-ați văzut, insistă Duncan, nu aveau oare soții și copii la care să se-ntoarcă? Credeți că unii dintre ei erau Înspăimîntați? — Înspăimîntați? — Da, de ce li se va Întîmpla, de ce-o să se aleagă de ei...? — Ei, zise domnul Mundy din nou, dar mai aspru. Ce fel de vorbe sînt astea? Știi despre ce-i vorba, nu-i așa? Duncan privi Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
care Viv nu avea aproape nimic În comun, fetele pentru care acest stil de viață era un alt gen de pension - Încercau să inițieze jocuri sau runde de cîntece vesele. În ultima vreme, diversele mirosuri ale locului Începuseră s-o Înspăimînte pe Viv, care se temea că o să i se facă rău. Așa că În ultimele săptămîni, atunci cînd sunau sirenele, se obișnuise să rămînă În camera pe care o Împărțea cu Betty și o altă fată, Anne. Betty și Anne dormeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pălăvrăgească Împleticindu-și limba, debitînd tot soiul de absurdități. O aduse pe Viv lîngă ea, lăsînd-o să-și sprijine capul, netezindu-i și mîngîind-o pe păr cu degetele ei aspre și boante. Dar și Viv Își dădea seama că era Înspăimîntată. — Încă mai vine, nu-i așa? spunea ea din cînd În cînd, uitîndu-se la prosopul dintre picioarele lui Viv. Tinerile ca tine, tre’ să se menajeze. Așa se zice, nu? Viv Închisese ochii. Era conștientă de ce murmura bătrîna, dar stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
că am copii. N-ar putea să ghicească nici că sunt din nord (accent șlefuit când am venit să studiez În sud). S-ar putea să fie chiar puțin speriați de mine. Rich mi-a zis deunăzi că uneori Îl Înspăimânt. Să vedem, sunt sigură că toată lumea de-aici a văzut rândul acela scris cu caractere minuscule ca acelea de pe panoul de la oftalmolog, care apare pe hârtiile de la bănci sau case de economii. „Nu uitați că valoarea investiției dumneavoastră poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
care urma să rezolve criza de la Londra, este că tu crezi că dacă le oferi oamenilor datele corecte, vor accepta analiza făcută de tine. Dar ei nu vor acele date. Oamenii, părinții, ajung la o vârstă când informațiile noi Îi Înspăimântă, nu le sunt de folos. Nu vor să știe că tu câștigi mai mult ca mine. Pentru tatăl meu e practic de neconceput. — Dar pentru tine cum e? Se uită În jos la șireturi. —Ei bine, ca să fiu sincer, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
am numit niciodată nevasta «nevastă», ci «acasă».“ Talmudul Acasă. Privesc Îndelung cuvântul. Acasă. Simetria vocalelor. Îmi imaginez ce Înseamnă. Sunt căsătorită, dar nu sunt soție, am copii, dar nu sunt mamă. Ce sunt? Cunosc o femeie care e atât de Înspăimântată de cât de mare nevoie au copiii ei de ea, Încât, În loc să se ducă acasă după serviciu, preferă să stea Într-un bar până adorm ei. Cunosc o femeie care-și trezește bebelușul la 05.30 dimineața ca să poată petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
alta, suntem noi. Nu s-a mai văzut ceva ca noi Înainte, Momo. Secol după secol În care femeile știu care le e locul și-apoi brusc douăzeci de ani de femei care nu-și știu locul și asta-i Înspăimântă pe bărbați. S-a Întâmplat prea repede. Chris Bunce se uită la tine și vede pe cineva care se presupune că-i este egal. Știm ce ar vrea să-ți facă, dar nu mai are voie s-o facă, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
singuri vălul de pe ochi), Episcopatul, spun, care poate să fie pedepsit, nu poate însă să piară de tot, căci cuvîntul lui Cristos, care este făcut să țină pînă la sfîrșitul veacurilor, l-a făcut să iasă din amorțeală, să se înspăimînte de pericolul care îl amenința, și a înțeles că educația lăsată pe seama Sacerdoților a fost una dintre primele cauze ale dezordinii care i se înfățișa; atunci s-a gîndit în sfîrșit să întemeieze seminariile. 34. Seminariile au fost înființate pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Clerului; conducătorii se luptau să sprijine viciul Clericilor. Suveranii se reduceau, astfel, la stadiul de mercenari în serviciul păturii ecleziastice care se ascundea, ca întotdeauna în spatele altora. 102. Ce trebuia să se întîmple mai departe? Să se lase Capul Bisericii înspăimîntat de forța brută de care dispunea Clerul corupt? Trebuia ca urmașii Sfîntului Petru să-și piardă curajul din cauza dificultăților cu care se confruntau sau să nu se mai îngrijească de însănătoșirea muribundei Biserici care le fusese încredințată? Ar fi putut
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
el în ceea ce îl privește pe Henric! Și cîtă smerenie și demnitate inspiră! După ce, povestește el, Domnul a făcut ceea ce a dorit cu ceea ce era al său și m-a dat pe mîna regelui, pe mine și populația Romei, mă înspăimînt în fiecare zi de ceea ce se întîmplă fără încetare: furturi, incendieri, ucideri, adul-teruri. Tocmai astfel de rele doream eu să îndepărtez de Biserică și de poporul lui Dumnezeu; iar ceea ce am făcut, pentru eliberarea poporului lui Dumnezeu am făcut-o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
menirea. Viața e un băț de chibrit care trebuie să-și îndeplinească menirea de a arde până la capăt. Cum să cuteze moartea să-l ia în vizor tocmai pe Eduard, care de-abia a început să ardă? Dar ce mă înspăimânta dincolo de orice era căderea. Cum să cadă un om căruia îi plac înălțimile? Poți să cazi de pe scaun, ca mine, când te bâțâi prostește, poți să aluneci pe gheață în mijlocul străzii și să cazi în mod caraghios, stârnind hohote de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și dezgust, simțind câte un fior pe șira spinării ori de câte ori stropi murdari o atingeau pe haine și pe cizme. Nu-i plăceau ploile, așa cum nu-i plăceau nici ninsorile care acopereau totul de nu mai știai unde te afli. O înspăimânta ideea că nu mai vede pe unde merge sau nu mai știe unde este, că niște banale străzi devin dintr-odată niște posibile tuneluri spre alte lumi, obscure. Când o zări de la distanță pe Georgiana venind spre ea cu un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
aminte. Locul Însă nu avea nevoie de genul ăsta de Înfloritură lugubră. Era părăsit, spectral, aproape malefic - evident straniu, chiar dacă nu sunt o persoană superstițioasă, iar singurătatea În mijlocul naturii nu m-a speriat niciodată nici măcar o zecime din cât mă Înspăimântă cea din orașe și case. Pur și simplu Îl simțeam ca pe un loc de rău augur, un loc În care nu trebuia să zăbovești, și nu m-am Încumetat să Înaintez printre copaci; cu toate că de atunci m-am aventurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de pustă și fuseseră nevoiți să mănânce tocana ungurească, numită gulasch. Pe dată, ceilalți răniți și-au împletit cu însuflețire vocile lor bărbătești în cântecul Erbsen mit Speck, făcând să răsune în salon armoniile unui marș baritonal, ce ar fi înspăimântat, prin marțiala lui cadență, pe orice inamic de la Răsărit și Miazănoapte, care n-ar fi avut de unde să știe că, în cântec, era vorba doar de un refuz al soldatului neamț, spre a se lăsa ghiftuit zilnic cu năzdrăvana invenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
năluca, luându-mi-o de pe ochi cu degetele, prinzându-mă țeapăn de rola sondei și de cablul de săpat Și văzându-l pe Străilaș cum hohotea de plâns, am încercat să-l ogoiesc, cerându-mi iertare de la el Dar Străilaș, înspăimântat de fapta mea și văietându-se în gura mare, de cele ce pățiserăm și el și eu, i-a trezit pe toți din toropeala nopților îndelungi Deci eu, iar m-am rugat de el să tacă și să mă ierte, deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sau mamutul care au dispărut. Dar ce să mai refaci cînd n-a mai rămas nimic? S-aude vîntul pustiitor din Întinsul stepei lui Gogol, se aud serile de la Dikanka măturate de un crivăț necunoscut venit nu din geografie... Europa Înspăimîntată la marginile acestui ocean În extensie fotografiile lui Stalin... - „Nu, Ana, nu a venit timpul nostru... Acum Începe ceasul scufundării În Întuneric. CÎmpia aceea vastă, comuna, casa cu pridvorul cu stîlpii sculptați, priveliști sincopate, tu Însăți cu respirația tăiată patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
să facă un film unic, cu o fundație solidă în experiența jocurilor video. „Am păstrat unele dintre cele mai memorabile elemente ale jocului. În același timp, nu este necesar să fi jucat jocul ca să înțelegi această lume și să te înspăimânți“. Deși inițial ar fi dorit să portretizeze eroul păcii, Dwayne „The Rock“ Johnson a acceptat ideea de a interpreta antieroul - Sarge, intransigentul sergent a cărui ardoare de a ordona ajunge la limita dintre o moralitate forțată și un adevărat diavol
Agenda2005-49-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284469_a_285798]
-
cu prețul jumătate și să se folosească și de semănăturile omului... și tot așa in infinitum. Conservatorii au încercat ani îndelungați de zile a cârpi o clădire a cărei temelie chiar e o mare greșală. Astfel i-am văzut că, înspăimîntați de delapidările de bani publici, de plastografii liberale ș. a. au botezat crimele delicte, ca să vie înaintea tribunalelor, adică înaintea unor oameni cari avea conștiința greutății crimelor; au voit să reducă prefecturile, au redus primăriile la sate, pentru a putea controla
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al cărei teritoriu n-are nici sfertul din întinderea celei mai mici guvernii rusești care are astăzi 4 milioane și jumătate locuitori, cam împuținați la fiecare zece sau 15 ani prin răzbelările frecuente dintre vecinii săi puternici. Acest stat ar înspăimînta în viitor pe puternica Rusie, care numai astăzi numară 80 milioane de locuitori. Pe lângă aceasta se mai constituie în Orient pe flancul acestei teribile Românii două principate slave, Serbia și Bulgaria, tot atât de importante fiecare din ele ca însăși România. Și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căci aceasta e împărtășită de organe de cea mai deosebită nuanță politică. Semnalul l-a dat "Vocea Covurluiului", organ mai mult conservator. Apoi a urmat "Steaua Romîniei", organul tuturor oamenilor onești din Iași, pe cari gospodăria bandei fracționiste i-a înspăimîntat și i-a îngrămădit la un loc spre comună apărare. S-au asociat la mișcare "Curierul intereselor generale", care. nu e de nici o nuanță politică; în fine însăși "Ștafeta", organul fracționiștilor, sprijină nemulțămirile moldovenilor. Între gazetele din Moldova, cea mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]