64,920 matches
-
mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de dor îți e de țară și că Amărăștii-ți sunt departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prezent -esc; el apare cu sensul "a produce, a construi un brand" - "A te brandui înseamnă să construiești încredere în valoarea care se poate primi dacă se investește în tine" (ele.ro); "Spionii branduiesc țara" (Cotidianul, oct. 2005); Studenții pot învăța cum să se branduiască" (cotidianul.ro); "Ipocrizia nu branduiește România" (brandingromania.com) - dar și "a insera o marcă pe un obiect". Circulă deja destul de mult și participiul adjectivat al verbului: "astăzi, la deschiderea Carrefour Feeria am văzut primul magazin branduit
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
american, Roger Ebert, brevetat corect politic. Hmm, același însă care și-a dat cu dreptul în stîngul la Oscaruri, încurcînd doi actori. Dar măcar el infirmă o critică pe care am auzit-o relativ des la adresa lui Puiu: Dom'le, a învățat de la Caranfil să facă filme pe gustul străinilor și să nu-și bată capul cu spectatorii români". Afirmația lui Ebert atestă că regizorul a reușit să pună degetul pe un pretext local al artei care însă depășește locația. Din nou
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
parcurg și rânduri scrise de un spirit fin și foarte bine informat, despre care am concluzionat atunci că trebuie să fie un erudit în vârstă, pe care va trebui să-l urmăresc atent și de la care voi avea multe de învățat. Așa am și făcut, am devenit un cititor statornic al "Secolului 20", am devenit student la IATC și... l-am cunoscut pe George Banu. Nu mică mi-a fost mirarea când am înțeles că este student la același institut, doar
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
adoră mama și își respectă tatăl. Cu sensibilitate și emoție. Cu grija de a-l ocroti, de a-i păstra puritatea. Acest amestec subtil echilibrat dintre sensibilitate și rațiune, dintre clasic și modern este lecția pe care eu, cred, am învățat-o de la el. Îl onorăm, astăzi, pentru că ne-a arătat cum e să iubești teatrul, dar să-l judeci drept. Michaela Tonitza-Iordache * Mărturisind public, simplu și cu mult farmec, că triumfurile mondene îl fascinează, George Banu închide gura malițioșilor, printre
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
dovedește că Modernismul a fost un moment de rătăcire. Scurt, dar esențial. A dărâmat un mit, mitul/tradiția basmului în literatură. Timp de câteva decenii, cititorul n-a mai putut întreba în mintea lui de copil "și, mai departe?". A învățat să accepte că nimic nu se termină în fond și că povestea nu contează. Ceea ce contează e "cum" o povestești. Ceea ce nu era tocmai adevărat, dacă e să ne gândim că Virginia Woolf propunea modelul (mai târziu cunoscut ca cel
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
detalii. Pînă aici, nimic nefiresc înaintea unei premiere. Ce se află dincolo de toate acestea, vă las să descoperiți singuri. Douăzeci de ani de cînd a plecat din România, douăzeci de ani de cînd, cu o carieră fulminantă, noi nu am învățat să vorbim despre el. Nici după căderea Cortinei, de Fier, sau oricare alta. Douăzeci de ani de cînd Ion Marin i-a avut profesori pe Carlo Zecchi, Sandor Vegh și Franco Ferraro, de cînd a lucrat cu Herbert von Karajan
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
dintîi, sunt binecunoscuții V. Hegel, un polonez naturalizat francez, și germanul Karl Storck, întemeietorul unei adevărate dinastii de artiști. Tinerii sculptori români care s-au născut imediat după impact, cum ar fi Ion Georgescu și Ștefan Ionescu-Valbudea, nu numai că învață fără dificultăți noul meșteșug, dar configurează profund fenomenul însuși, integrînd, cumva, tînăra sculptură românească în circuitul estetic și ideologic al bătrînei Europe: primul transmite un semnal clasicizant, iar celălalt rezolvă, prin traseele compoziționale și prin cîteva accente puternice de modelaj
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
pas de primirea României în Uniunea Europeană, decizia de a condamna oficial comunismul, ca doctrină politică, întâmpină rezistență în sânul Puterii și consternează opoziția. Firește, s-ar putea trișa și aici, în paradisul sferturilor de măsură, dar clasa politică actuală a învățat ceva în cursul a trei cincinale, cu toate că ar fi bucuroasă să găsească formula prin care să satisfacă și capra, și varza. În rest, toată lumea e de acord că ar trebui făcut ceva, cumva, cândva, un ce purificator din care să
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
editorii și librarii, Caragiale se rostea cu un patetism, cu acest prilej, nedisimulat: "Douăzeci și patru de copii să am - să mă ferească Dumnezeu! - pe toți i-aș face oameni politici, adică avocați: și dacă unul n-ar fi în stare să învețe măcar atîta l-aș învăța să prindă cîinii cu lațul. Hengher, da! da^ literat nu!" Vor fi simțind o undă de confraternitate peste veac scriitorii prezentului citind astfel de rînduri? Nu mai puțin încrîncenat de impactul cu mediul proxim ni
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
rostea cu un patetism, cu acest prilej, nedisimulat: "Douăzeci și patru de copii să am - să mă ferească Dumnezeu! - pe toți i-aș face oameni politici, adică avocați: și dacă unul n-ar fi în stare să învețe măcar atîta l-aș învăța să prindă cîinii cu lațul. Hengher, da! da^ literat nu!" Vor fi simțind o undă de confraternitate peste veac scriitorii prezentului citind astfel de rînduri? Nu mai puțin încrîncenat de impactul cu mediul proxim ni se înfățișează un testament al
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
un semn că la centru elevii nu sînt mobilizați suficient, ori că provincialii își dau mai multă silință, voind să obțină o revanșă simbolică? A doua remarcă vizează, din păcate, un vechi nărav în predarea literaturii române: elevii continuă să învețe pe dinafară caracterizări și aprecieri asupra autorilor studiați, ca și cum ar urmări să-și economisească efortul propriu de gîndire; însă a citi literatura prin ochii altora, oricine ar fi ei, e cel mai sigur mijloc de a-i îndepărta pe elevi
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Simona Vasilache Cred că nu e discuție (purtată între intelectuali, dar nu numai...) în care să nu vină vorba despre cît muncim, cît învățăm, ce fel de școală și ce fel de țară e asta a noastră. Așa că am gîndit interviul pe care-o să-l citiți mai jos ca pe un text (test?) care să aducă părerea unui specialist, autoarea unui studiu de
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
Dumitrescu drept... pictor în vorbe, din școala caligrafilor persani. Toate cuvintele din această carte răspund unor horațiene epistole. Extrag (sincopat) dintr-o ars poetica : „Oricât ai fi de pornit pe cuvinte /.../ ai grijă de ele ca de ochii din cap /.../ învăța - de vrei să forezi mai departe / să le rabzi, să le crezi pe cuvânt”. Așa arată pe podiumul poeziei de referință, în lirica actuala, Virgil Dumitrescu, născut în 4 iulie, sub zodia Racului. S-a întors în trecut că să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
conceptul de consens, calitativ și cantitativ (adică interesul comun care unește), logica exprimării deja cucerește, iar dacă vrei să faci manipulare, nici dracu (cât ar fi el de experimentat) nu te mai oprește! Să nu credeți că vreau să vă învăț la prostii! M-ar bucură să știți însă, măcar cum să vă păziți de ele. Acum, pentru ca tot am tras, cumva, focul pe turta noastră, ne întoarcem la transpunere, la empatie, nu de alta, dar ele, în special, trimit la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cei săraci cu duhul”, o detestam), recomandăm creatorului, pentru început, cel putin, teoria cunoașterii la Platon, locul în care lumea ideilor este și lumea formelor pure, lume din care, zice-se că am veni spre întrupare și din care am învăța, prin reamin tire (anamnesis, în greacă veche). 2. în ce măsură noțiunile de „Ființă”, „Lucru” chiar și cea de „Infinit” îi sunt clare „versificatorului” în rândurile: „Am tot încercat să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mărturie că ultimii ani, cei din “noul mileniu”, inseamna desfășurarea, cu deplin succes (nici inițiatorii lui nu sperau la așa “hal” de success... la conștiințe atât de obediente și handicapate/lipsite grav, de orice rest de morală!) - la toate nivelurile învăța mântului actual, a acțiunii “Impostura națională și globalista”, a sclavagismului intelectual, prin extirparea sau marginalizarea brutală a valorilor autentice, și promovarea nulităților servile, perfect adaptate la a deveni gardienii și călâii, cinici și sadici, ai celor pe care-i înlocuiesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Câmplungul ” (că-i trebuia!, ca și bazele americane de azi, că-s de la Deveselu ori de la M. Kogălniceanu, ce importantă mai are?!), sau: “nu poți fi comunist (n.n.: azi, globalist!) /adevărat/nu poți îndeplini sarcini bune/de răspundere/-fără a învăța (n.n.: azi, după manualele alternative, care-ți distrug discernământul și identitatea multimilenara!)/-fără a studia (n.n.: ieri, cât de intangibilă era Armata Sovietică, binecuvântata de “țării Kremlinului” azi, cât de deștept și invincibil e americanul, binecuvântat să crăpe, din ordinul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de grea obida pentru români, intru propășirea comunismului bolșevic și distrugerea țării. Povestea mea este asemănătoare cu a multor deținuți politici și mai curând am vrut să uit decât să-mi amintesc suferințele prin care am trecut. Pușcăria m-a învățat multe, insă odată scăpat, mi-am promis că voi face totul pentru a împiedica răspândirea molimei comuniste și voi încerca să ajut pe cei în nevoie, drept mulțumire că am rămas în viață. Eliberat din închisoare am vrut să-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un exercițiu de loialitate Ori sabia regelui așezat în jilțul De la masa cea verde... Trupul lui este numai un semn Din cap până-n picioare îmbrăcat În vesminte din fier tras prin zale. Este restriște în ochiul care citește Evenimentul secolului. Învățăm cum să supraviețuim fără carne În iarna viitoare. Cușcă bestiei a rămas goală Iar arena-i ticsita Cu flori din hârtie velina. Ne tărâm cu miriapodul ce amușina La marginea stelei. Lampă cu gaz e stinsa pe masă. Sforăie și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
babelor din martie 1896, la Pitești, în Trivale, într-o familie de lăutari cunoscuți. Tatăl său, Tănase, virtuoz al țambalului, dar și viorist de calitate, alinta mușteriii din cârciumile Piteștiului. Primul copil al lui Tănase a fost Vasile, care a învățat de mic vioară. De Marin s-a lipit chitară, care acompania vocea lui excepțională. Tănase dorea mult să înjghebeze un taraf al familiei: vioară, țambal, chitară; de aceea îi lua cu el pe la nunți și alte petreceri. Prin 1910 moare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și ce le arăta alții!... Că una e să auzi și alta să vezi!... Se poate să auzi pe românește că acum am pus limba la constituție dar să vezi pe rusește, daca înțelegi constituția pi limba ta, ăia secretă, învățată la serviciul secret unde faci servici. Sau la plural: servicii altora! Limba nu vede, dar se aude; limba nu aude, dar se aude; așa că nu-i tot una ce auzi cu ce vezi. Și nici ce vezi, cu ce vrei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poziția și respectul de care se bucură el. Ani dearândul doream să mă fac măcar avocat. Ca atare interesul meu față de matematici era practic nul și abia așteptăm să ajung în clasa VII-a literară ca să scap de ea. Pe când învățăm la cel care este astăzi Colegiul Național Samuil Vulcan din Beiuș, am atras atenția unui profesor de matematici, doctorul Ștefan Musta, a doua persoană care mi-a influențat viața. (Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
liceu, dar și că îi voi fi elev. Cum îi mărturisisem că urăsc matematică, la aflarea veștii am fost consternat. Mi-a propus însă un aranjament avantajos conform căruia el nu apărea că mă protejează, iar eu nu trebuia să învăț ceea îmi displace. Cum în ante-penultima clasa de liceu începeam trigonometria, îmi dădea de fiecare dată să învăț pe de rost câteva formule pe care urma că a doua zi, la lecție, să le scriu pe tablă fără că el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]