2,702 matches
-
(în ), oficial Republica (în ), este un stat din regiunea Baltică din Europa de Nord. La nord are ieșire către Golful Finlandei, la vest către Marea Baltică, la sud se învecinează cu Letonia (343 km), și la est cu Lacul Peipus și cu Rusia (338.6 km). Dincolo de Marea Baltică se află Suedia către vest și Finlanda către nord. Teritoriul Estoniei acoperă , și este influențat de o climă temperată. Estonii sunt un
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
55.000 locuitori) este centrul cultural și economic al Maramureșului istoric. Până în 1919 Sighetul a fost reședința comitatului Maramureș, iar în perioada interbelică a fost reședința județului Maramureș (interbelic) și, totodată, reședința plășii Sighet. Având o formă triunghiulară, Sighetul se învecinează la nord, prin granița de pe cursul râului Tisa, cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud și vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasău. Spre sud-vest se află lanțul vulcanic
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud și vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasău. Spre sud-vest se află lanțul vulcanic al munților Gutâi, acolo unde extravilanul municipiului se învecinează cu comunele Giulești, Ocna Șugatag. Site-ul web oficial al orașului menționează că originea numelui orașului este cuvântul traco-dacic "zeget", însemnând "cetate". Numele poate veni însă de la cuvântul maghiar „sziget”, pronunțat identic în românește, care înseamnă „insulă”, (orașul fiind înconjurat
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
la poalele Munților Făgăraș. Din punct de vedere geografic orașul Făgăraș este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și importante zone geografice și etno-culturale din România. Această zonă se mai numește Țara Oltului și se învecinează cu Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului. Râurile care trec prin municipiul Făgăraș sunt: Conform recensământului efectuat în 2011 populația municipiului Făgăraș se ridica la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
Marosvécs"), atestată în anul 1228, fiind situată la 12km de Reghin. De la gara CFR, în continuarea străzii Gării, la aproximativ 3km, se află localitatea Ideciu de Jos (cunoscută și ca "Untereidisch" sau "Alsoidecs"), atestată în anul 1319. La est se învecinează cu comuna Solovăstru care are în componență satul Jabenița. Municipiul Reghin are o suprafață de 7.282 ha, din care: 785 ha curți și clădiri; 62,5 ha străzi, 41,61 ha parcuri și zone verzi; 1.334 ha intravilan
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
Transilvaniei, la intersecția Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, pe malul drept al râului Someșul Mic. Majoritatea orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub Dealul Corobăii (denumit și Dealul Becleanului). La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și Bunești, la sud cu Hășdate, Silivaș, Livada, iar la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula. Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
unei străvechi așezări dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, începând cu perioada celor două razboaie cu romani purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Barboși, ca și în multe alte cazuri întâlnite în provincia romană Dacia. Noua așezare daco-romană formată în vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, dar care a fost, în timp
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote (ambele localizate în granițele orașului). Teritoriul municipiului Suceava are o suprafață de aproximativ și se învecinează cu următoarele localități: Reședințele celorlalte județe, apropiate de județul Suceava, sunt situate la distanțe variabile de municipiul Suceava, astfel: Față de celelalte municipii din județul Suceava, Suceava se află la următoarele distanțe: Orașele din județul Suceava se află la următoarele distanțe
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
4,11%) și romano-catolici (1,6%). Pentru 7,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Actualul municipiu Suceava este compus din trei zone morfostructurale, care formează un triunghi: Cartierul Obcini este situat în partea sud-vestică a municipiului și se învecinează la nord-est cu cartierul George Enescu, de care este despărțit de Calea Obcinilor. În partea de vest, Obcini se învecinează cu satul Sfântu Ilie, care aparține de comuna Șcheia. Denumirea cartierului se trage de la amplasarea sa, adică pe Obcinele Sucevei
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
compus din trei zone morfostructurale, care formează un triunghi: Cartierul Obcini este situat în partea sud-vestică a municipiului și se învecinează la nord-est cu cartierul George Enescu, de care este despărțit de Calea Obcinilor. În partea de vest, Obcini se învecinează cu satul Sfântu Ilie, care aparține de comuna Șcheia. Denumirea cartierului se trage de la amplasarea sa, adică pe Obcinele Sucevei. Obcini este un cartier în mare parte de blocuri, având și câteva zone de case (în special părțile limitrofe din
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
în momentul Revoluției din decembrie 1989. În imediata vecinătate a Obcinilor au fost construite după 2000 două centre comerciale: Metro și Galleria (care a funcționat în perioada 2009-2013). Cartierul George Enescu este situat în partea sud-vestică a municipiului și se învecinează cu Obcini la sud-vest și cu Areni, Mărășești și Zamca la est și nord-est. A fost construit în perioada anilor '70 ai secolului al XX-lea în jurul bulevardului cu același nume (principala axă rutieră care îl străbate). George Enescu este
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Suceava, bazarul, magazinul Dedeman etc. Tot aici se află Turnul IFA, fost turn industrial și cel mai înalt edificiu din Suceava (peste 200 de metri înălțime), în prezent renovat și integrat în complexul Iulius Mall. Platforma industrială „Valea Sucevei” se învecinează cu platforma industrială „Traian Vuia”, care se întinde de-a lungul străzii cu același nume, pe malul drept al râului Suceava. Și aceasta este o fostă zonă industrială, ce cuprindea mai multe fabrici, astăzi desființate: Integrata de Lână, Fabrica de
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
poate avea o zonă metropolitană în adevăratul sens al cuvântului, s-a recurs la o organizare sub forma unei asocieri, denumită Asocierea „Zona Metropolitană Suceava”. Ea este alcătuită din municipiul Suceava și următoarele localități: Orașul: Comunele: Comuna Șcheia, deși se învecinează cu municipiul Suceava, iar teritoriile intravilane ale celor două localități sunt practic unite, nu face parte din zona metropolitană, în urma refuzului autorităților locale din Șcheia de a se asocia acestei organizări. În locul comunei Șcheia, a fost acceptată comuna Bosanci, singura
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
celor două localități sunt practic unite, nu face parte din zona metropolitană, în urma refuzului autorităților locale din Șcheia de a se asocia acestei organizări. În locul comunei Șcheia, a fost acceptată comuna Bosanci, singura localitate din zona metropolitană care nu se învecinează direct cu municipiul Suceava. Primăria Municipiului Suceava este o instituție publică ce reprezintă structura funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale din municipiul Suceava. În fruntea conducerii
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
pe valea Trotușului. Cel mai înalt este la 398 m pe Dealul Perchiu. Poziția geografică este 46° 13'N (latitudine) și 26° 47'E (longitudine), la circa 60 km SV de municipiul reședință Bacău. Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Helegiu și Bârsănești în Nord, Gura Văii și Ștefan cel Mare în Est, Buciumi și Cașin în Sud și Bogdănești și Târgu Trotuș în Vest. Orașul intravilan este dispus pe terase naturale și antropice, dar și pe dealurile
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Câmpulung Moldovenesc. Înainte de reforma administrativă din anul 1950 a fost reședința fostului județ . Municipiul Rădăuți este situat în județul Suceava, în partea nord-estică a acestuia, la intersecția coordonatelor geografice 47° 51' altitudine nordică și 25° 55' longitudine estică. Rădăuți se învecinează cu următoarele localități: comuna Frătăuții Vechi (la nord și nord-est), comuna Satu Mare (la est), orașul Milișăuți și comuna Volovăț (la sud), comunele Marginea, Horodnic de Sus și Horodnic de Jos (la vest). Rădăuți se află la distanța de 37 km
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
avea locuitori. Municipiul Carei este situat în nord-vestul României, la o distanță de 99 km de municipiul Oradea. Se află în partea de sud-vest a județului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reședința de județ. Se învecinează cu comunele: Căpleni, Urziceni, Foieni, Sanislău, Petrești, Tiream, Căuaș și Moftin. Numele orașului ("villa Karul") apare într-un document datat din 1320, dar întemeierea localității este anterioară acestei date. În secolul al XIV-lea localitatea era o așezare mică, cu
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
cunoscut țării și chiar multor cancelarii a marilor puteri, prin PETROL. Municipiul Moreni este situat în partea de est a județului Dâmbovița, la 20 km. depărtare de municipiul Târgoviște. Municipiul se întinde pe o suprafață de 35 km² și se învecinează cu: Raportul între suprafața teritoriului administrativ și suprafața intravilanului orașului (inclusiv cartierele aparținătoare - Bana, Țuicani și Pleașa), este de 5,5. O imagine completă asupra cadrului natural în care este amplasat orașul Moreni, ne este dată de unele elemente aflate
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
Slatina. Orașul Balș este amplasat la contactul Podișului Getic cu Câmpia Caracalului (Romanaților), se desfășoară de-a lungul malurilor cursului mijlociu al Oltețului, curs ce divide localitatea în două părți, unite prin două poduri. Ca și limite administrative, localitatea se învecinează la nord cu localitatea Oboga, la est comuna Bobocești, la sud și sud-est, comunele Bârza și Voineasa, la vest județul Dolj, iar în nord-vest comuna Baldovinești. Din punct de vedere tectonic zona orașului Balș aparține arealului de vorland având în
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
o depărtare de 14 km, se găsește comuna Poiana Mare, una dintre cele mai mari așezări rurale din țară, cu care comunică, atât prin calea ferată Calafat-Golenți, cât și prin moderna șosea asfaltată 55A. La sud și sud-est, orașul se învecinează cu localitățile Smârdan și Ciupercenii Noi, ambele înființate la sfârșitul secolului trecut și care în prezent alcătuiesc o singură comună - Ciupercenii Noi. Din punct de vedere fizico-geografic, orașul se găsește situat într-o regiune de șes, respectiv în Câmpia Română
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
componente Fefelei și (reședința). Are o populație de locuitori. Orașul Mizil este situat în estul județului Prahova, în câmpia piemontană de la baza Dealurilor Istriței, în preajma podgoriilor din regiunea viticolă Dealul Mare, pe malurile râului Ghighiu (denumit în trecut "Ișteu"). Se învecinează la est, cu comuna Săhăteni (județul Buzău), la sud cu comuna Baba Ana, la vest cu comuna Fântânele, iar la nord, cu comuna Gura Vadului. Distanța față de reședința județului, municipiul Ploiești, este de 35 km. Aceeași distanță este între Mizil
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
localitățile componente Mureșeni, Remetea și (reședința). Se află în centrul Transilvaniei istorice, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureș. Situat în zona central-nordică a României, orașul are ca delimitare geografică râul Mureș și dealul Cornești. Târgu Mureș se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureș, Cristești, Livezeni, Sântana de Mureș și Sâncraiu de Mureș. De-a lungul timpului a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație al Ținutului Secuiesc. Tîrgu Mureș a fost reședința Scaunului Mureș, Comitatului Mureș-Turda, apoi
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
de geograful francez Em. de Martonne „Alpii Transilvaniei”, vârfurile Suru (2281m), Budislavu (2371m), Ciortea (2426m) și Scara (2308m). La nord are ca vecini comuna Șelimbăr și comuna Nocrich, delimitate de Muchia Chirmovului, Dealul Nucului și Măgura. În est Avrigul se învecinează cu Porumbacu de Jos, râul Racovicioara, în partea stângă a Oltului și Valea Colunului în partea dreaptă a râului. Vecinii vestici sunt comuna Racovița și orașul Tălmaciu . Cele mai vechi descoperiri de pe hotarul localității datează din epoca bronzului (1700-800 î.Hr.
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
de-a lungul Văii Ialomiței între Miculești și Zărăfoaia și pe o lățime de 7,375 km între Pucioasa-Sat și Maluri, având o suprafață totală de 4239 hectare, dintre care teren intravilan 714,4 hectare și 3545 hectare extravilan Se învecinează la nord cu comuna Moțăieni, orașul Fieni (satul Berevoești) și comuna Bezdead, satul (Măgura), la sud cu comuna Brănești, satul Lăculețe, la est cu comunele Vârfuri, Valea Lungă și Glodeni, iar la vest cu Vulcana Băi. Râul Ialomița a format de-
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
reședința raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, a pierdut funcțiile de centru administrativ secundar, după reforma administrativă, devenind unul din orașele județului Prahova, reînființat. În partea de nord, orașul se învecinează cu comunele Teișani și Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari se învecinează cu orașul în partea de est. În vest, orașul se învecinează tot cu comuna Gura Vitioarei, satul Bughea de Jos
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]