4,348 matches
-
de principiu distribuitor al mesajului subiectiv către mediul de alteritate). La scară subiectivă, psihologia omului angajat comunitar vădește o dublă stratificație a conștiinței, regăsind un nucleu reflexiv legat de interioritate și o prelungire dialogantă, menită interfeței cu universul social. Acest înveliș socializant este o constantă structurală a naturii umane și nu un simplu spațiu de tranzit (purtător al informației izvorâte din interioritate către o destinație față de care rămâne indiferent). Schimbul "vital" cu mediul de inserție socială a creat și a permanentizat
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cel mic aflat sub noi. Respectul constituie baza pentru viața sufletească a lui Carlyle și pentru concepția sa despre viață. Ceea ce și-a însușit din filosofia germană a fost mai cu seamă marea contradicție dintre miezul interior al vieții și învelișul său exterior. El nu a aplicat precum Kant opoziția dintre "lucrul în sine" și "fenomen" pentru ca să detașeze domeniul științei și să se ancoreze în ea, ci ca să declare că cercetarea științifică nu duce la nimic, de vreme ce duce la tot. Întreaga
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
putea fi cu totul rău (v. § 13). Dar rîsul său era însoțit, în mod curios, de o glumă deseori amară sau care răzbea sub forma unui efect de contrast. Carlyle este humorist prin simțul său pentru contradicția dintre miez și înveliș, prin înțelegerea faptului că învelișurile se schimbă și trebuie să se schimbe. Idealismul său este însă, așa cum e în general idealismul romantic, de acel tip nerăbdător care pretinde totul sau nimic și care, ca o consecință a acestei cerințe aparent
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
v. § 13). Dar rîsul său era însoțit, în mod curios, de o glumă deseori amară sau care răzbea sub forma unui efect de contrast. Carlyle este humorist prin simțul său pentru contradicția dintre miez și înveliș, prin înțelegerea faptului că învelișurile se schimbă și trebuie să se schimbe. Idealismul său este însă, așa cum e în general idealismul romantic, de acel tip nerăbdător care pretinde totul sau nimic și care, ca o consecință a acestei cerințe aparent curajoase, se deschidea de fapt
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și iese așa. Fie ce-o fi. Culture jamming Marius Babias Unica posibilitate în vederea producerii autonome de sens în interiorul mașinăriei sociale de producție de semne o reprezintă producția propriilor semne. Această concluzie se află la baza strategiilor subversive care, sub învelișul unor concepte precum culture jamming, ajung să fie utilizate sub forma aproprierii, a deturnării, a parodiei și a distanțării evenimentelor și campaniilor media. Culture jamming provine din termenul jamming, care se referă la zgomotele de bruiaj ale emițătorilor amatori ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
pentru a bea vinul. Sticlele din sticlă au fost folosite în Franța începând abia cu secolul al XV-lea. Aceste recipiente din sticlă subțire au fost aduse aici odată cu moda italiană a Renașterii, când erau mai întâi protejate de un înveliș de răchită și folosite pe mese în scop pur decorativ. În secolul al XVII-lea, și-au făcut apariția primele fabrici de sticle făcute din sticlă groasă. În anul 1723, în Bordeaux era o fabrică mare, industrială, de sticlă, ceea ce
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de producere de anticorpi antifetali de origine maternă. Mamele lipsite de antigen A sau B pe eritrocite și care poartă un fetus ce posedă un asemenea antigen, prezintă o creștere a titrului anticorpilor anti-A sau anti-B. Sincițiotrofoblastul poartă un înveliș de IgG matern. Pe măsură ce limfonul fetal se maturizează, imunocompetența fetală se dezvoltă. Infecțiile intrauterine induc intrarea în acțiune a sistemului imunitar al fătului. Fătul primește IgG matern în uter, markerul Gm fiind diferit de cei moșteniți de făt. La vârsta
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este transmis în manieră mendeliană, deoarece este încorporat ca provirus ADN în ADN gazdă (Patience și colab., 1997). În ADN porcin se află integrate aproximativ 50 de copii de PERV. Dintre cele trei subgrupe de PERV, diferențiate după compoziția glicoproteinei învelișului, cel puțin două pot infecta celulele umane în cultură, pe calea diferiților receptori de suprafață celulară. PERV-uri cu tropism uman sunt eliberate din celule renale de porc, limfocite și endotelii, acestea fiind tocmai țesuturile care reprezintă candidați pentru xenotransplanturi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
animalele domestice. Flagelatul parazit se divide prin fisiune binară și realizează densități populaționale mari, în țesutul conjunctiv și în fluidele extracelulare unde peste 99,9% dintre paraziți sunt distruși de anticorpii gazdei. Celula parazitului Trypanosoma brucei este acoperită de un înveliș de suprafață care acoperă membrana celulară și care constă dintr-un monostrat de (5-10) 106 molecule de glicoproteină variabilă de suprafață (VSG) și care reprezintă singura structură antigenică a parazitului, expusă la suprafața sa. Parazitul exprimă în orice moment doar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Belgrad - Skopje - Djevoljelja - Salonic, pentru a înlesni „transportul materialelor de război trupelor imperialiste împotriva țărilor de democrație populară și a U.R.S.S.” Ar exista informații, date în vileag chiar de autorități, conform cărora „țăranii muncitori au stricat în câteva locuri învelișul de asfalt al șoselei Belgrad - Zagreb”. Relațiile cordiale dintre Belgrad și Atena sunt ilustrate de știrea conform căreia vicepremierul Venizelos ar fi declarat că toate manualele iugoslave ce denigrează regimul politic din Grecia vor fi înlocuite. Reținem comentariul publicației din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
muncă, deși nemulțumirile față de salariu sau de alte forme de recompensă sînt mari, precum și la deținuții care devin total inadaptați lumii libere, căutînd cu orice preț revenirea în închisoare. Însușirea unui limbaj corporal impus se face și prin vestimentația indivizilor. "Învelișul textil" are menirea de a mări valoarea rolului, și nu a "conținutului". Expresia "Haina face pe om" transmite ideea că îmbrăcămintea definește personalitatea oamenilor. Într-un mediu în care originalitatea este un păcat și atrage pedepse severe, hainele oficiale au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lui a fi, care în mod obișnuit ne desparte de punctele marilor depărtări și ale marilor necunoscute" (E. Papu). Aceeași ipostază a peisajului perceput ca „finitate spațială deschisă către infinit" (Assunto), poate fi relevată și la nivelul sugestiei cuvântului, al învelișului său sonor, întrucât, la Eminescu, „semnificația mitică se constituie prin și în limbaj" (N. Bomher) cum se întâmplă în versurile poeziei Peste vârfuri: Principiul poeticii clasice „ut pictura poesis" devine în aceste versuri „ut musica poesis" poezia infinitului fiind sugerată
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
unei regiuni a făcut ca mizele să capete o dimensiune națională. Conștientizarea importanței regiunilor are implicații centralizatoare. Ea determina extinderea controlului statului asupra dezvoltării urbane. "A face să se facă" devenea expresia unui dirijism de stat fără complexe, eliberat de învelișul birocratic. Înființarea, în 1966, a Ministerului Echipamentului marchează o cotitură în istoria raporturilor dintre stat și orașe, prin prisma logicii lui "a face să se facă". Acest minister s-a născut din fuziunea ministerelor și a serviciilor teritoriale ale Construcțiilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
începuturi ... și adaptată mai apoi necesităților geografice (sub numele de biogeografie, sau fitogeografie și zoogeografie). Doar M.David să fi încercat, după modelul "Geografiei fizice" a lui Emmanuel de Martonne în Franța, în dorința lui de prezentare succesivă a fiecărui înveliș geografic al planetei (relief, climă, ape, viețuitoare). Nu am auzit însă pe cineva afirmând că prof. David a predat un astfel de curs, sau că ar fi văzut notițe sau vreun manuscris în acest sens. Oricum, geografia ieșeană și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Moldave, Revue de géol., géoph., et. géogr., București. BARBU N. (1980), Flora și vegetația Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed.Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte biogeografice și pedogeografice în Podișul Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Solul ca obiect de studiu al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
XXX, 1. BARBU N. (1996), Opera geografică a lui Ion Simionescu, Terra, XXVI-XXVII (XLVI-XLVII), 1994-1995. BARBU N. (1996), V.V.Docuceaev-fondator al pedogeografiei mondiale, Raporturile conferinței științifice consacrate aniversării a 150 de ani de la naștere, Chișinău. BARBU N. (1997), Solul ca înveliș geografic, Lucr.Sem.Geogr. "D.Cantemir", nr.17-18, Iași. BARBU N. (1997), Contribuțiile de geografie fizică ale profesorului Gh.I.Năstase, Anal.Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XLII-XLIII, s.II.c, Geogr., 1996-1997. BARBU N. (1997), Profesorul Victor Apostoleanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Ed.Șt.și Encicl., București (350 p.). LUPAȘCU GH., BARBU N., TODERIȚĂ MARIA, RUSU C. (1981), Solurile din împrejurimile Tulgheșului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXVII, s.II b. LUPAȘCU GH., RUSU C., BARBU N., TODERIȚĂ MARIA (1981), Caracterizarea învelișului de sol de pe teritoriul comunelor Borca și Fărcașa-județul Neamț, Lucr.Sem. "D.Cantemir", Iași, nr.2. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ MARIA, BARBU ALEXANDRINA (1982), Solurile din Munții Tarcăului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXVIII, s.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
caracterul unitar al geografiei, unitatea fiind dată de intima interacțiune geosistemică între toate componentele întregului geografic, cu expresia sa teoretică în mediul geografic și concretă în peisajul geografic. În această accepție de unitate în diversitate au fost concepute aprofundările privind învelișurile fizico-geografice: litologia (studiul rocilor scoarței terestre de la planetar la local), geomorfologia (studiul reliefului), climatologia (studiul atmosferei), hidrologia (studiul apelor curgătoare și subterane), biologia (învelișul plantelor și animalelor), pedologia (învelișul de sol); iar în cadrul învelișului uman (antropogeografic), s-au diferențiat geografia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
concretă în peisajul geografic. În această accepție de unitate în diversitate au fost concepute aprofundările privind învelișurile fizico-geografice: litologia (studiul rocilor scoarței terestre de la planetar la local), geomorfologia (studiul reliefului), climatologia (studiul atmosferei), hidrologia (studiul apelor curgătoare și subterane), biologia (învelișul plantelor și animalelor), pedologia (învelișul de sol); iar în cadrul învelișului uman (antropogeografic), s-au diferențiat geografia populației și geografia economică. În ambele domenii, fizic și uman, au apărut discipline și specializări la toate nivelurile de organizare, de la planetar la continental
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
această accepție de unitate în diversitate au fost concepute aprofundările privind învelișurile fizico-geografice: litologia (studiul rocilor scoarței terestre de la planetar la local), geomorfologia (studiul reliefului), climatologia (studiul atmosferei), hidrologia (studiul apelor curgătoare și subterane), biologia (învelișul plantelor și animalelor), pedologia (învelișul de sol); iar în cadrul învelișului uman (antropogeografic), s-au diferențiat geografia populației și geografia economică. În ambele domenii, fizic și uman, au apărut discipline și specializări la toate nivelurile de organizare, de la planetar la continental, provincial, național, regional, districtual și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
diversitate au fost concepute aprofundările privind învelișurile fizico-geografice: litologia (studiul rocilor scoarței terestre de la planetar la local), geomorfologia (studiul reliefului), climatologia (studiul atmosferei), hidrologia (studiul apelor curgătoare și subterane), biologia (învelișul plantelor și animalelor), pedologia (învelișul de sol); iar în cadrul învelișului uman (antropogeografic), s-au diferențiat geografia populației și geografia economică. În ambele domenii, fizic și uman, au apărut discipline și specializări la toate nivelurile de organizare, de la planetar la continental, provincial, național, regional, districtual și local. Diversificarea specializărilor a atras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
civil liberties conflict and its effect on tolerance", în American Political Science Review 91, 1997, pp. 1055-1078. Noelle-Neumann, E., The Spiral of Silence: Public Opinion--Our Social Skin, ediția a II-a. University of Chicago, Chicago, 1993. Noelle-Neumann, E., Spirala tăcerii. Învelișul nostru social, Comunicare.ro, București, 1974/2005. Norris, P., A Virtuous Circle: Political Communication in Post-Industrial Democracies, Oxford University Press, Oxford, 2000. Norris, P. "Young people and political activism: From the politics of loyalities to the politcs of choice?". Prelegere
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
traumă ocluzală nu poate cauza formarea pungilor dar poate influența procesul patologic de inițiere și evoluție produse de alți factori, în primul rând de inflamație. În cazul când traumă ocluzală se exercită pe fondul unei inflamații preexistențe a parodonțiului de înveliș ea îi modifică evoluția grăbind apariția pungilor parodontale. Dovezi experimentale au fost aduse de Wentz [342] și Ramfjord [268] care au demonstrat că traumă ocluzală produce numai modificări neinflamatorii. Creșterea mobilității dentare prin forțe ocluzale anormale sau provocate prin proceduri
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
unul desacralizat, agonic, ostil. Spațiul și timpul poartă însemnele sacrului benefic, un fel de centru și altar al naturii în care viața curge nestânjenită. Semnalele mitice pulsează. Arta excepțională a lui Labiș constă în a camufla sâmburele mitic în două-trei învelișuri; cadrul fizic, cosmicizant - expresionist, solul biblic al imaginilor și, ascuns în el, germenele mitic al scenariului. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un carnet de însemnări și o concepție mult mai generală
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Alte studii asupra vegetației României au realizat apoi: A.ProcopianuProcopovici(1902), care a elaborat, ,Harta generală pentru vegetațiunea Țărilor dacice”, P.Enculescu (1938),cu, ,Harta zonelor de vegetație a României”, în care este evidențiată strânsa legătură dintre vegetație și celelalte învelișuri geografice. T. Săvulescu a elaborat o regionare a vegetației pe baza corelării strânse cu clima. În 1941, M.Răvăruț elaborează teza de doctorat:, ,Flora și vegetația județului Iași”. V.Butnaru, în 1959, într-un studiu asupra solurilor din regiunea Belceștișipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]